2,479 matches
-
a fost tradusă în arabă (o limbă mult deosebită de cea a originalelor), apoi cultivată și răspîndită de filozofii arabi, iar comentariile acestora, traduse în latină, au devenit cunoscute europenilor, ceea ce a inițiat apoi -mai ales prin Renaștere și prin umanism− o valorificare a antichității greco-latine ca bază pentru dezvoltarea europeană în sens modern. Se poate constata, de aceea, că traducerea operelor filozofice repre-zintă nu numai o necesitate a comunicării interumane, dar și o necesitate a înseși perenității operelor filozofice și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
PARTITURI ȘI VOCI Poeți ai acestui timp Coperta: Mihai Bujdei CARTE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR DIN ROMÂNIA (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA CONSTANTIN CIOPRAGA PARTITURI ȘI VOCI Poeți ai acestui timp EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 POEZIA UN UMANISM MAGIC Nu există o definiție (generalvalabilă) a Poeziei. Fenomenul în cauză face obiectul unui val de aproximări; semnificativ, multe dintre acestea niște subiectiveme aparțin poeților înșiși. De la sine înțeles, aceștia știu ceva fundamental, ceva care scapă privitorilor din afară, oricât
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la o reconstrucție alinătoare. Rațiunea, constituentă tuturor artelor, mediază, ocrotește și propune non-capitularea. La Paul Valéry, bunăoară, "azurul e lacrimă" (Vae), dar de partea poetului (cerebral) e "Gândul-știință" (Orphée). Un alt mediteranean, Odysseas Elytis ("Nobel" grec, 1979), avansează ideea unui umanism proiectiv, coagulant, reconfortând o lume în care experiența generală și viziunea solitară se ridică deasupra traumelor; de la "un anumit nivel de plenitudine", poezia nu e "nici optimistă nici pesimistă", ea sugerând mai degrabă "o a treia stare a spiritului în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
el crede în participarea mai mult decât simbolică a lectorului respectiv. Câtă vreme poezia se întemeiază pe esențe, pe constante și variabile, pe analogii și invenție, destinul ei e asigurat. Nu e de imaginat moartea ei. Marea Poezie e un umanism în perpetuitate: un umanism magic! Din dezbaterile de po(i)etică din ultimele decenii preia fiecare ce i se potrivește. Într-un eseu din Lectura poeziei (1980, p. 364-365), doctul Ștefan Augustin Doinaș vorbea de propria-i experiență: "Acum, după
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai mult decât simbolică a lectorului respectiv. Câtă vreme poezia se întemeiază pe esențe, pe constante și variabile, pe analogii și invenție, destinul ei e asigurat. Nu e de imaginat moartea ei. Marea Poezie e un umanism în perpetuitate: un umanism magic! Din dezbaterile de po(i)etică din ultimele decenii preia fiecare ce i se potrivește. Într-un eseu din Lectura poeziei (1980, p. 364-365), doctul Ștefan Augustin Doinaș vorbea de propria-i experiență: "Acum, după ani de zile de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Pe cine cunoaștem? (Nordul). Eul mobil al poetei balansează între o trăire meta-rațională, eruptivă, pasională, și o luciditate transtemporală; legănare continuă între memoria trecutului, cu mecanismele ei, și proiecție în cântul eliberator. O poetică a reveriei, o nobilă formă de umanism activ își aliază rigorile conștiinței morale. O caracterizează exilul unei părți a ființei intime și dăruirea în perspectiva omenescului. Romantism solar și de-romantizare, conexiuni de profunzime cu precursorii și modernitate în pas cu vremea, toate acestea nu pot lipsi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
unui Labiș disident. Textul încriminat era o parabolă, un montaj subversiv: cineva a legat cu o sfoară piciorușele unei păsărele zicându-i: "Ești liberă! Zboară păsărică!" Lupta cu inerția, titlul volumului său postum (1958) e un titlu-manifest; pagini de circumstanță (Umanism, Regenerarea, Viitorul) și altele explicitează grandilocvent imperativul vieții, la care chema cel așa de curând dat morții. "Spre văile Nirvanii nu tind" afirma, cu câteva luni înaintea sfârșitului, neliniștitul într-o Idilă; ulterior, nervii clocotitorului din Logodnă, sărind "ca dracii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
prin "adâncă muțenie" a "strălucirii orphice"; și nu în ultimul rând moartea. Ca la Nichita Stănescu, se vrobește de katabasis și anabasis. Câteva poeme ample din Dilatarea timpului, încadrabile în ceea ce se numește poezie de idei, pledează (discursiv) pentru un umanism sagace. Dincolo de încărcătura mitologică, se rețin catrene rotunde, frumoase stanțe aforistice, paradoxuri și considerații etice: "De trei ori mi-am cântat norocul / dar niciodată pe înțelesul celorlalți / și astfel tot ce am pierdut / eu a pierdut prin mine" (Natalis); "Răul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
viață" (Iubire). În cele din urmă, aceste 13 monologuri, niște scrisori deschise, larg îmbietoare, pun între paranteze situațiile dilematice, lăsând îndărăt trene de lumină, năzuind să sugereze ceea ce adesea ține de informulabil. Monologuri ca instrumente de cunoaștere! Erosul, formă de umanism fortifiant, e ritual în trepte suitoare. Totul e spus cu naturalețe, cu simplitate și concizie, cu candoare și feminitate, totul transgresând în farmec, distanțându-se de așa-zisele idei primite; toate: fior, sentiment și meditație respiră franchețe și empatie. După
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
va depăși obstacolele va dobândi "un sine nou" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, ed. 1982). Liviu Ioan Stoiciu preia elemente de cadru mitic, modifică ad libitum, actualizează și schițează aluziv o filozofie; se pronunță sistematic în spiritul unui umanism raționalist. "Al șaselea glas" țintește clar instalarea în "Centrul Lumii"; din vechea gândire sapiențială se preia esențialul: "A te concentra, a găsi propriul / tău centru". Sentențios, solemn, Corul clamează lapidar: "În prezent culoarele labirintului se înmulțesc". În Antistrofa intră în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Orașul de sub varul pereților (1995); Tratat despre ochiul orb (1996); Gheara literei(1999); Nord și dincolo de Nord (2001); Stânci nupțiale(2003). Alte scrieri: Saeculum. Metafizică și poetică (1995); Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000 (2000). CUPRINS POEZIA UN UMANISM MAGIC 5 PORTRETE 27 ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ POEZIE GÂNDITOARE 29 UN SENTIMENTAL LUDIC GEO DUMITRESCU 40 NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU 50 MARIN SORESCU: PRIVILEGIUL SPIRITULUI 72 MĂȘTILE LUI IOAN ALEXANDRU 83 CEZAR IVĂNESCU NELINIȘTI ȘI MITOLOGII 96 ANA BLANDIANATRANSPARENȚE
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
speranța că vor fi arestați și condamnați, în închisoare spunându-se că se mănâncă normal, chiar și pe săturate. Această tendință a făcut necesar un număr mai mare de penitenciare. (Președintele General Doctor Albert Bumba se lăuda peste tot cu umanismul de care dă dovadă administrația sa față de cei ce au greșit, astfel încât invita frecvent observatori străini să vadă cu ochii lor condițiile de care se bucurau deținuții în Republica Umanistă Vandana. Și, într-adevăr, fotoreportajele difuzate de agențiile internaționale relevau
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
va munci mai târziu, în viață, la locul de muncă. FAMILIA ȘI ATITUDINEA ELEVILOR FAȚĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ Cine sădește un pom și-l îngrijește, va fi răsplătit de roadele acestuia. Cine crește și formează un OM, înfăptuiește o operă de înalt umanism, iar răsplata vine rareori sau niciodată. Este important ca școala să dea elevilor cunoștințe pentru că ele îi vor ajuta să se orienteze și să facă față problemelor complexe pe care le pune viața, practica. Dar este și mai important să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
meu... Azi nu mai are nimeni nici vreme, nici chef pentru astfel de dulcegării lingvistice. Nesfârșita și obsedanta tranziție românească a generat și proliferează un limbaj de tinichea, cu atacuri violente și demolatoare, cu expresii dure, lipsite de sensibilitate și umanism. Într-o luptă pentru existență caracteristică junglei, principiul care pe care tinde să se generalizeze în toate sferele activității sociale. Înving cei cu tupeu, cei cu bani mulți, cei ce, călcând peste cadavre, se cațără cât mai aproape de vârful piramidei
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai prietenoși de a intra în relație cu celălalt. Căci problemele nu vin atît de la celălalt, cît din noi înșine, nici n-ar exista dacă n-ar găsi afinități în noi. Mă tem că avem nevoie sau de un nou umanism sau de o nouă evanghelizare. 1.7. TRANSCENDENȚĂ ȘI INFINIT Transcendența devine perceptibilă în raporturile cu celălalt. Prin el putem avea acces la absolut, la infinit. Lumea e guvernată din eternitate și pentru eternitate. Principiile și legile guvernării despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Emmanuel Levinas), care să încerce să restaureze dimensiunea umanului, să regîndească fundamentele eului, dar ca excepții. Ultimele decenii sunt traversate de o criză cu multe fațete : cea a reprezentării umanului. Concepția clasică, cea renascentistă, sau cea a luminilor sunt depășite. Umanismul însuși, cum aprecia Unamuno, e în criză. Nu întîmplător au apărut dadaiștii, apoi suprarealiștii, care practică nonsensul, deriziunea și chiar distrugerea. O inumanitate s-a extins ca o plagă, devenind atotprezentă și dezmembrînd sensul lumii într-o țesătură de erori
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vor să știe mai multe, care nu-și pun întrebări, care se cred liberi, care nu au umor, dar sunt plini de dorințe, conformisme și prejudecăți. Este era post-omului. Bergson și Paul Valéry au încercat să pună bazele unui nou umanism pentru vremurile de deznădejde tehnologică în care au trăit, dar mie mi se pare că lucrurile s-au agravat. Natura umană a întrat în criză și, desigur, concepțiile asupra sa. Gilles Deleuze spunea că "omul este ceva ce trebuie depășit
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca centru referențial sau ca principiu explicativ, capabil de cunoaștere. Nici științele așa-zis "umaniste" nu se mai ocupă de om, ci de tot felul de chestii adiacente : de limbaj, de muncă, de sex etc. Emmanuel Levinas visează la un "umanism al celuilalt", pentru a prelua titlul uneia dintre cărțile sale importante, un umanism care să însemne respectul pentru celălalt, pentru prezența sa în chip, grija față de aproapele și prioritatea acordată semenului. Sună aproape creștinește, dar într-o lume inumană și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
zis "umaniste" nu se mai ocupă de om, ci de tot felul de chestii adiacente : de limbaj, de muncă, de sex etc. Emmanuel Levinas visează la un "umanism al celuilalt", pentru a prelua titlul uneia dintre cărțile sale importante, un umanism care să însemne respectul pentru celălalt, pentru prezența sa în chip, grija față de aproapele și prioritatea acordată semenului. Sună aproape creștinește, dar într-o lume inumană și desacralizată, cine să mai audă ? Astăzi, a fi filosof, mai cu seamă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
speranța că vor fi arestați și condamnați, în închisoare spunându-se că se mănâncă normal, chiar și pe săturate. Această tendință a făcut necesar un număr mai mare de penitenciare. (Președintele General Doctor Albert Bumba se lăuda peste tot cu umanismul de care dă dovadă administrația sa față de cei ce au greșit, astfel încât invita frecvent observatori străini să vadă cu ochii lor condițiile de care se bucurau deținuții în Republica Umanistă Vandana. Și, într-adevăr, fotoreportajele difuzate de agențiile internaționale relevau
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
fluctuațiilor și tuturor crizelor. Școala suedeză vine cu o nouă metodologie, ce nu constituie o doctrină coerentă, (nu a lăsat-o războiul să se coaguleze), dar va inspira ulterior multe doctrine și reprezintă, prin critica școlii neoclasice și printr-un umanism superior o încercare sinceră și meritorie de a căuta căi de depășire a economiei hylotropice, de ieșire la lumină. Apoi, aș crede că unii discipoli au exagerat breșele din sistemul wicksellian, mai ales în politica lor economică, preferînd teoria keynesiană
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pentru ca informațiile și resursele disponibile să poată fi folosite în mod activ și poate inteligent de către toți doritorii, în mod cvasipermanent. Actualul establishment financiar trebuie să renunțe la cinism, egoism și agresiune. Noile invenții financiare au nevoie de raționalitate și umanism. Numai așa pot fi reduse flagrantele inegalități. Altfel, mișcările sociale, de stînga sau de dreapta, pot reizbucni, pînă la haos. Acestea acuză o conspirație între guvernanți și cei care conduc sectorul financiar, plus o excesivă concentrare a banilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ambițiilor sale, așa că a devenit de-a binelea filosof sofist. După ce a creat din nimic psihanaliza, ca să nu i se poată reproșa că nu a inventat ceva demn să rămână în istoria ideilor, el inventează individul modern, hedonismul anarhist și umanismul egalitarist. Sunt tot atâtea manifestări ale geniului care justifică în mod cert uitarea totală pe care autorii de istorii ale ideilor, dar și filosofii de profesie au lăsat-o să învăluie această figură majoră a sofisticii, indiscutabil, dar și a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Actes du VIIIe congrès de l’Association Guillaume Budé, Paris, 5-10 aprilie 1968, Les Belles Lettres, 1969: despre clinamen, simulacre, fizica zeilor, prietenie, senzație, discontinuitate, cunoaștere, scepticism, dialectică și alte subiecte, dar și despre interpretările făcute de Horațiu, Lucrețiu, Montaigne, umanism, Saint-Evremond, Gassendi, Kant, structuraliști (!). Reprezentativ pentru genul colocviului: și mai rău, și mai bine, multe comentarii, câteva intuiții, o mulțime de compilatori, o mână de cercetători care au găsit ceva... Lucrare evident învechită, dar utilă pentru indicațiile și pistele pe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
germană, 1996); Fond secret. Fond „S”. Fond special, Dacia, Cluj-Napoca, 1995 (În colaborare); Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică. Secolele XVII-XX, Dacia, Cluj-Napoca, 1998; Arătarea Împăratului. Intrările imperiale În Transilvania și Banat. Secolele XVIII-XIX, Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Cultură și umanism În Banat. Secolul XVII, Editura de Vest, Timișoara, 2003; Istoria Transilvaniei, vol. II, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2005 (coautor). Ioan Stanomir este licențiat În drept și litere, Universitatea București. Doctor În drept, Universitatea din București. Domenii de interes: imaginarul comunist
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]