2,785 matches
-
cu aurul tău, stăpâne. CHALKIDIAS Niciodată! Niciodată!... Ce-am făcut așa rămâne. Ce am dăruit odată n-o să iau iar îndărăt Căci, oricât de mic și poate nensemnat să mă arăt, Totuși nici un om nu are dreptul de-a mă umili. LAIS Da, voi asculta, stăpâne. CHALKIDIAS Asculta? Stăpîn? Nu fii Supărată. Da, mânia mi-e ridiculă de tot, Sunt un cap aprins, în margini a mă ține nu mă pot. Și apoi - pe lângă toate - când e vorba ca să mori Nervii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se primi. Dar în cartea soartei sta scris altfel, căci, fără nici o dibăcie politică, li se dete scurt si cuprinzător {EminescuOpXIV 81} tor o rezoluție negativă. Aceasta-i duru în suflet pe cei doi solicitatori, care se văzură nu numai umiliți în mândria lor națională, ci chiar desprețuiți cu fudulie. Deci începură a face imputări aprinse, ba chiar amenințări serioase că-ndată după întoarcerea lor ei înșii vor conlucra ca să ridice răscoală. Mai cu samă Asan, om din fire îndrăzneț și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai multe orașe din Tracia și Macedonia și cu ajutorul românilor o împinseră la cea dintâi ocazie bună să izbucnească pe deplin. În urma acestei răscoale latinii pierdură orașele mai de samă, Didymotichos (acum Demotica), și Orestias (acum Adrianopole), se simțiră învederat umiliți în trufia lor, porniră rînduri-rînduri din Asia spre apus, spre a combate răscoala, și prin asta dădură răgaz grecilor din Niceea si Trapezunt de-a se dozvolta și întări. Numai la Arcadiopol izbutiră latinii, puțin după asta, să biruie pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acest chip al doilea asediu al rezidenței sale. Ruptura și reîmpăcarea între Ioan Asan și Vatatzes. Împresurarea orașului Tzurulus. Cu toată înlăturarea momentană a primejdiei, latinii erau în genere reduși la o stare foarte rea, iar trufia lor era adânc umilită prin legătura de familie a celor doi regenți ce le stăteau dușmănește împrotivă. Pe lângă asta se mai adaose și răul că bătrânul însă vigurosul împărat Ioan de Brienne se săvârși din viață după o scurtă domnie, lăsând în urmă împărăția
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suise pe tronul româno-bulgar Calliman Asan, un băiat abia de zece ani, veni foarte la-ndemîna planurilor ambițioase ale împăratului Ioan Vatatzes, care căuta cumințește să tragă un folos foarte spornic din ea. Înainte de toate Vatatzes își puse de gând să umilească și să supuie pe rivalul său Ioan Angelos (Comnen) din Tessalonic, care-și arogă numirea și drepturile unui împărat, cu care scop el înduplecă pe tatăl acestuia, Teodor Angelos (Comnen), să vie la Curtea sa și, după ce-l atrase, îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anul 1284 Andronic orândui ca românii să fie transplantați cu toții de la apus spre răsărit și anume dincolo de Bosfor în teritoriile asiatice din fața capitalei împărătești; apoi hotărî să-i reducă materialicește prin impozite, stoarceri și pretenții de despăgubire și să-i umilească așa încît să se deie învinsă mândria lor întemeiată pe număr și avere. Îngrămădiți de amândouă relele, de strămutarea cu de-a sila și de maltratarea financiară, românii oftau într-o stare {EminescuOpXIV 143} de plâns și se mâhneau mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oricât de simțitor fusese modul în carele Ștefan I cunoscuse puterea armelor ungurești, el avea o frică mai tot atât de mare și de Polonia, care aspira și cu mai multă îndărătnicie la Moldova. În același an în care fusese învins și umilit el dete voie lui Mircea voievodului Valachiei ca prin mijlocul solilor împuterniciți să trateze și să încheie în domneasca rezidență a Sucevei un legământ defensiv cu regele polon Vladislav Iagello în contra regelui Sigismund (15 noiemvrie 1390). Dar printr-o concesie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
libertății și a înconjura abuzurile, iată menirea unui partid conservator într-o țară liberă. Nu Cartago a învins pe romani pe cât timp la ei domnea libertatea disciplinată, care i-a ridicat atât de sus; dar a dărâmat Roma și a umilit-o demagogia în cele două forme ale ei, a maselor și a despoților. Dar ni se vorbește de emigrați, de dizidenți și așa mai departe. Nu cerem și nu putem cere ca cineva să se grupeze decât împrejurul steagului. Aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în sânul Comisiunii de supravegheare decât o delegațiune timporară, care nu le dădea nicicând dreptul de prezidenție. 253 {EminescuOpXIII 254} Mulțumită ingenioasei propuneri a ministrului nostru de afaceri străine, celelalte puteri se aflau reduse la o pozițiune dintre cele mai umilite în raport cu Austria, iar pentru România rezultatul era același sub ministerul Stătescu ca și sub ministerul Sturza: aservirea Dunării la Austria. "Pactul social" afirmă pozitiv că propunerea ce-o descopere a fost făcută de d. Sturza în ultima sa călătorie la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
368 {EminescuOpXIII 369} ["NOUL BIZANȚ... "] 2264 Noul Bizanț s-a cretinizat moralicește și intelectual sub domnia turcului și trebuia să se cretinizeze. Grecul, popor negustoresc de țărm de mare, nu muncește și nu știe a munci. El trăiește din tranzacții - umilit cu turcul, obraznic cu creștinul supus. ["NOROCUL NOSTRU... "] 2264 Norocul nostru în epoca fanarioților a fost că nu toți pretinșii greci erau în realitate greci. Cei mai mulți dintre ei aveau numai limba grecită, însă era ori albaneji ori bulgari. Dar amândouă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că e vorba despre o fentă, apoi își continuă mișcarea. Pumnul său explodă în plexul călugărului, care se prăbuși pe nisipul fin al curții. ― Este ăsta, Sfinția Ta, un test al milei, sau poate e felul vostru de a mă umili? Sfinția Ta! Sunt un quint. Însăși ideea că pot fi înfrînt într-o asemenea luptă e o jignire pentru mine! Cu vocea sa inconfundabilă, Abatele răspunse de pe balcon: ― O să-ți trimitem atunci pe cel mai bun dintre luptătorii noștri. De vreme ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
conduce la victoria finală. Așa cum apoteoza lui Mesia trece prin crucificarea sa rușinoasă, spre marea indignare a evreilor, pentru care Regele Mesia nu putea să apară sub înfățișarea unui condamnat, mesajul trebuie să treacă prin inimă pentru a face legea. Umiliți sublimul pentru a-l face să fie recunoscut. Adăugați ideii sentimentul pentru a sensibiliza. Vreți să vă zdrobiți dușmanii? Vorbiți-le despre iubire și întoarceți și celălalt obraz. Vreți să cuceriți lumea de afară? Concentrați-vă asupra lumii interioare. Cel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ai tradiției republicane, care presupunea ea însăși o retorică a mulțimii. Dar retorica lor este susținută de cuvîntul scris, singurul care face legea în ochii militanților și în proprii lor ochi. Dovada: micșorați tirajul de carte, diminuați oferta de ziare, umiliți școala, și inspirația dispare. Arta, cu principiile sale. Harul, cu ritualurile sale. Socialismul instituit în acea zi nu și-a rătăcit doar doctrina, ci și mijloacele de a dobîndi una, adică mediile de organizare. Dacă politica ce îl duce ici
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
unitate a teoriei cu practica, a forțelor culturale cu forțele de muncă, a inteligenței cu masele. Gnoza este un elitism individualist: gnosticul se ridică prin știința viziunii în Dumnezeu și nu se gîndește decît la mîntuirea sufletului său. Marxistul își umilește știința în fața "ignoranților", și o mîntuire solitară nu are sens pentru el. Acolo unde cultul platonician rupe punțile cu lumea profană instaurînd inițierea și cultul misterului, marxismul și-a petrecut timpul creînd legături. Reprezentarea misterelor teoretice și vulcanizarea arhivelor plonjează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
activ de la qahara, „a învinge, a stăpâni”. Exegeții înțeleg această stăpânire a lui All"h în două sensuri: în sens universal - All"h stăpânește asupra a tot ce a creat - și în sens mai restrâns - El îi învinge și îi umilește pe toți puternicii lumii 107. Este nemarcat față de numele următor, al-Qahh"r, a cărui formă sugerează un grad superior de intensitate. Semnificații de bază: invincibil, stăpânitor. 2.1.6.10. al-Qahh"r: SOI „stăpânitor”; ASM „Stăpânul Atotputernic”; GG „Biruitorul”; Marr
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
eggýs (LXX); „iuxta/prope est”, „deos appropinquantes” (Dt 4,7) (Vg); „proche” (BJ); „near” (RSV). Contexte: Q"rÄ> YHWH le-nišeberQy lQ> / we-’eÖ d"k’Qy róaƒ yÄša‘ (Ps 34,19/33,17): „Aproape este Domnul de cei umiliți la inimă și pe cei smeriți cu duhul îi va mântui.” (BS) Q"rÄ> YHWH le-kol qor’"yw / le-kol ’ašer yiqer"’uhó be’emeÖ (Ps 145/144,18): „Aproape este Domnul de toți cei care îl cheamă, de toți cei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
merge bine Într-o cetate, el zdruncină sufletul celor care sînt mai buni decît el, căci au drept pildă puterea celor răi.” (Euripide) Mai mult chiar, mulți vor crede că așa ar trebui să se comporte și ei!... * „Sărăcia Îi umilește pe oameni pînă la a-i face să roșească de virtuțile lor.” (Vauvenargues) În mod normal, un om caracterizat de virtuți, n-ar trebui să fie Într-o condiție de sărăcie, care deprimă. Însă, pe de altă parte, nici bogățiile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Omul care caută gloria lumească se preamărește tot mai mult, iar pe măsură ce se preamărește În ochii oamenilor, slăbește tot mai mult În sine și ajunge să nu mai poată face nimic singur. Însă omul care caută aprobarea lui Dumnezeu se umilește din ce În ce mai mult Înaintea oamenilor, dar devine din ce În ce mai puternic și În cele din urmă ajunge să poată face orice.” (Lao Tzi) La rîndul său, Lev Tolstoi apreciază că Întreaga putere spirituală a omului rezultă din smerenie: „Smerenia e temeiul tuturor, al
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
încet-încet beneficiile materiale ale puterii și palatele aducându-și și ele contribuția, puterea publică nemaifiind împărțită cu nimeni, Biserica laudă bineînțeles în continuare meritele sărăciei, dar pentru alții. Promisiunile creștine referitoare la primul rând de loje rezervat în cer celor umiliți din ultimele rânduri de pe pământ, sunt valabile pentru alții, nu pentru prelați... Dacă împărăția cerurilor aparține celor săraci, nu încape nicio îndoială că Vaticanul înregistrează un număr considerabil de persoane sortite afuriseniei. în ce-l privește, Willem Cornelisz trăiește printre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zdrențe. Se lovesc până când țâșnește sângele cu niște bice ale căror șfichiuri de piele sunt prevăzute cu cuie la capăt. Când îi vine rândul, fiecare dintre ele se întinde pe pragul camerei pentru ca celelalte s-o biciuiască și s-o umilească. Se privează de hrană, de apă și de somn. Aceste metode deschid calea spre o stare de perfecțiune în care totul devine posibil dat fiind că totul s-a făptuit în logica purității. Plăcere în suferință, masochism, ar zice psihanaliștii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
activități de învățare. Fie că vorbim despre atitudinea față de sine (am încredere în mine, n-am să fac față unei astfel de situații, n-am reușit niciodată, m-am descurcat întotdeauna), față de subiectul de studiu, față de formator (întotdeauna am fost umilit, întotdeauna am fost apreciat) sau față de expectanța succesului (am toate șansele să reușesc, n-am nici o garanție a reușitei), o valență negativă atribuită uneia dintre ele va afecta serios motivația persoanei de a se implica în noi activități de învățare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cultura, acest joc mizează pe exhibarea inculturii. N-am putea ști să zicem În ce măsură cultura și demonstrațiile pe care le facem În societate instalează o senzație arhaică de rușine, confruntându-ne cu imaginea celorlalți. Jocul constă deci În a te umili cât mai mult posibil, șansele de câștig fiind cu atât mai mari cu cât te umilești mai mult. Însă jocul are și o altă particularitate care bazează pe sinceritate. Ca să câștigi nu trebuie numai să numești o carte cunoscută, ci
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
demonstrațiile pe care le facem În societate instalează o senzație arhaică de rușine, confruntându-ne cu imaginea celorlalți. Jocul constă deci În a te umili cât mai mult posibil, șansele de câștig fiind cu atât mai mari cu cât te umilești mai mult. Însă jocul are și o altă particularitate care bazează pe sinceritate. Ca să câștigi nu trebuie numai să numești o carte cunoscută, ci trebuie să și reușești să-i convingi pe ceilalți că ai zis adevărul. Dacă amintești o
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ei să se joace Umilirea. Or, unul dintre profesorii prezenți, Howard Ringbaum, suportă cu greu situația imposibilă În care Îi pune jocul pe participanți, aceea de a nu reuși decât pierzând și de a nu se pune În valoare decât umilindu-se. „Îl știi pe Howard, este stăpânit de o nevoie patologică de a se impune, dublată de o frică patologică de a fi considerat necultivat; jocul ăsta a dus la ciocnirea violentă a celor două obsesii ale sale, deoarece nu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cuvine, de aceea, ca Întâlnirea voastră În templul nevăzut să fie numai pentru starea de extaz și dulce comuniune, Fiindcă dacă veți intra În acest templu doar pentru a cere, nu veți primi nimic, Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri, nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]