10,155 matches
-
nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în undele Florei sau în lacul Paltinu, sosiți la vreun grătar pe malul apei. *** Anul 1984 a fost marcat de mai multe evenimente: - Deschiderea Jocurile Olimpice de iarnă de la Sarajevo, pe 8 februarie. - Pe 6 mai, la Palatul Sporturilor din București, gala de
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
să spunem că lucrarea istoricului gălățean George Enache a reușit să aducă numeroase binevenite informații și precizări legate de personalitatea și activitatea unor importanți ierarhi și preoți ortodocși din perioada de după cel de-al doilea război mondial, să reflecte o undă edificatoare privitoare la relațiile Biserică-stat comunist. Cu toate criticile și lipsurile pe care unii istorici le aduc cărții (ex. Cristian Vasile) în legătură cu neaprofundarea unor subiecte la îndemână autorului sau evitarea lor, ori concentrarea pe elemente mai puțin semnificative, studiile și
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
cea a lui Iosif Țon, care prin mesajele transmise la postul de radio Europa liberă, reușea să mențină vie flacăra credinței în Dumnezeu și într-un destin mai bun. Având ocazia de a ține o „slujbă religioasă evanghelică” pe calea undelor, pastorul Iosif Țon a putut să zugrăvească înaintea ochilor minții ascultătorilor, tezaurul plin de valoare al Sfintelor Scripturi, în materie de „Spiritualitate și caracter creștin”. În momentul de față, avem șansa de a citi mesajele pastorale prezentate de Iosif Țon
O CARTE APEL PESTE TIMP de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367212_a_368541]
-
câtă nevoie am eu de ea!” Confirmarea celor de mai sus este poemul „Mă pierd”. „Mă pierd într-un ocean de îndurare/ deși-s un val tivit cu broderie/ de-un Sfânt cu răni în mâini și în picioare./ Când unda mea mânată e de vânturi/ ce vin cu-nfrigurare peste mine,/ mâna-I străpunsă mă alină-n cânturi/ Și-mi liniștește dorul meu năvalnic/ ce vrea să se descrie în cuvinte.” Fiul rătăcitor Cuvintele Cristinei Frâncu sunt inspirate de un
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
și circumstanțele, că destinul ei literar este bine trasat. Drumul de la întuneric la lumină, spre infinit, semnifică ieșirea din profan, biruința elementului spiritual asupra celui profan. Tristețea și calmul versurilor Victoriței Duțu se manifestă în redarea propriilor trăiri interioare. “O undă de șoc/face ca totul/să se inverseze/și în loc să/privesc înainte/privesc înapoi”, spune poeta, cu o ușoară autoironie. Un element distinctiv în poezia sa este și alternanța răsărit-apus, care ne trimite cu gândul la actul închinării. Soarele, astrul
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
În caz de cutremur sau de vânt puternic, podul se poate balansa până la înălțimea de 21 de picioare, adică 7 metri pentru a-și reasigura echilibrul necesar. Firele și cablurile podului Golden Gate sunt făcute să absoarbă sau să disipească undele seismice cu grad de reverberație tectonică ridicată, iar dispozitivele de absorbție sunt pregătite să preia forța mișcării telurice. Ne-am convins - dacă mai era cazul - că cea mai bună posibilitate de a vedea întregul ansamblu al măreței construcții, dar și
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
că devii... nevolnicia... acel nimeni, sau nimic, încremenit pe malul unui Styx fără vâslaș. Dar până atunci, neîndoielnic, glasul trecutului, bun sau rău, dictează...” Arina simți starea de nemulțumire și de neputință care îi invadaseră, odată cu zbuciumul gândurilor, sufletul și unda de revoltă ce-și croia cu greu drum printre ele. “Oare chiar așa să fie? Trecutul, desaga aceea uzată purtată de fiecare în spinare, plină de bune și de mai puțin bune, putea avea chiar atâta importanță? Pentru că și dacă
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
are nevoie în realitate de mult mai puțin decât ar fi tentat să creadă”. Privi în jurul său: o lume grăbită, un maraton fără sfârșit i se perinda prin fața ochilor, etalându-și nenumăratele sale chipuri, pe care se reflectau ca pe undele nestatornicelor ape, fel de fel de expresii, sentimente, dorințe și, uneori, părelnice speranțe. Deasupra lor, cerul părea că se pierde undeva, în depărtare. Fragment din volumul ”Arina” “Și totuși - își mai spuse - oricum ar arăta drumul, sau drumurile care se
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
are nevoie în realitate de mult mai puțin decât ar fi tentat să creadă”. Privi în jurul său: o lume grăbită, un maraton fără sfârșit i se perinda prin fața ochilor, etalându-și nenumăratele sale chipuri, pe care se reflectau ca pe undele nestatornicelor ape, fel de fel de expresii, sentimente, dorințe și, uneori, părelnice speranțe. Deasupra lor, cerul părea că se pierde unde-va, în depărtare. Referință Bibliografică: ARINA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat de unda ce clipocea în matcă, În susuru-i de apă mă transpuneam, de parcă Așa-și fi fost de veacuri, călătorind prin lume, Un picur din izvoare, o mare fără nume, Occean în care zilnic se scufunda o barcă. Mi-am ridicat privirea
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
suflete? Da, mă bucur că sunt un miel, o căprioară sau un porumbel - victime sigure pentru un prădător; mă bucur, pentru că numai cel blând, curat la suflet poate cunoaște fericirea. Niciodată o inimă haină și vicleana nu va pluti pe undele iubirii și ale prieteniei. Dar nici nu am chef să fiu tot timpul victima. Să învăț de la capră aceasta: lupul gândește diferit de mine, are nevoie să mă înghită, el din asta trăiește. El e din altă specie, el se
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
Studioul 8, piesa „Prieten drag”, compusă de Radu Șerban, pe textul scris de Constantin Cârjan și lansată de Pompilia Stoian. Interpretarea este favorabil audibilă, după înregistrare, ceea îl determină pe George Grigoriu să propună pentru Stela Enache întâlnirea pe calea undelor cu George Enache (numele este comun, fără a exista între ei vreun grad de rudenie), întâlnire care are ca finalitate lansarea unui single la „Electrecord”, cu piese compuse de George Grigoriu. Anul 1970 deschide în evoluția sa artistică a Stelei
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
pasul tău de domnișoară. Dintr-o frunză verde, pală, / pasul tău de domnișoară. Dintr-o înserare-n seară / pasul tău de domnișoară. Dintr-o pasăre amară / pasul tău de domnișoară. O secundă, o secundă / eu l-am fost zărit în undă. / El avea roșcată fundă. / Inima încet mi-afundă. // Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu / blestemat și semizeu / căci îmi este foarte rău. // Stau întins și lung și zic, / Domnișoară, mai nimic / pe sub soarele pitic, / aurit și mozaic
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce a elementelor („femina“ / Yin, sau Ea, „domnișoara Eva“, și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se în Eroul liric) în secundă, în efemer: «O secundă, o secundă; / eu l-am fost zărit în undă. / El avea roșcată fundă». Echivocul vine dinspre „pasul de domnișoară“, dinspre „virginalul pas“, „zărit în undă“, și, deopotrivă, dinspre El, cel cu „fundă roșcată“, dinspre Ispititorul („șarpe-fundă“ - spre care „se îndreaptă“ epitetul cromatic „roșcată“), ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se în Eroul liric) în secundă, în efemer: «O secundă, o secundă; / eu l-am fost zărit în undă. / El avea roșcată fundă». Echivocul vine dinspre „pasul de domnișoară“, dinspre „virginalul pas“, „zărit în undă“, și, deopotrivă, dinspre El, cel cu „fundă roșcată“, dinspre Ispititorul („șarpe-fundă“ - spre care „se îndreaptă“ epitetul cromatic „roșcată“), ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul“ mărturisit / dovedit de undă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
undă“, și, deopotrivă, dinspre El, cel cu „fundă roșcată“, dinspre Ispititorul („șarpe-fundă“ - spre care „se îndreaptă“ epitetul cromatic „roșcată“), ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul“ mărturisit / dovedit de undă, între „secundă“ și „încetineala afundării inimii eroului liric“. Ultimul vers, Pasul trece, eu rămân, detașat de cele cinci catrene, reverberează din paremiologie un adevăr autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de închidere“, eroul liric - dinspre calitatea energetică
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
fulgurant în primul catren, „unitatea de timp“ se evidențiază în catrenul secund: «dintr-o înserare-n seară». Și această unitate stă sub pecetea elementului dinamic / dinamizator, «pasul tău de domnișoară», leitmotiv pentru fiecare „punct cardinal“ din acest spațiu poemosofic stănescian. Unda pleonastică din îmbinarea liremelor «înserare-n seară» se disipează iute. Cuplul edenic, Ea - El („Adam - Eva“), păcătuind întru cunoaștere și moarte, a început „să se însereze / înnopteze“, să lunece- n genune, chiar în „seara plimbării lui Dumnezeu“: Iar când (Adam
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
o secundă a șarpelui“, reverberează mitul biblic al șarpelui, «cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământul-rai» («Iară șarpele era mai înțelept decât toate hiarăle ceale de asupra pământului...» - ibid.). Amăgitorul șarpe cu fundă roșcată, zărit o secundă numai, în „undă“, în „oglindă-undă“, „dialogând“ cu domnișoara-Evă, îi afundă (scufundă) și eroului liric (în autoproiectarea-i adamică) inima, aidoma „celuilalt șarpe“ ce, cu aproape două milenii înaintea celui biblic, a furat planta ne- muririi lui Ghilgameș (cf. GAB, 176), la scăldătoare, între „unde
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
se mai întâmplă prin lume. Channel 9 Australia: „La alegeri, laburistul Kevin Rudd, actualul prim-ministru, pierde vertiginos! Se pare că noul prim-ministru australian va fi liberarul Tony Abbott”. Ce să zic? Îi urez în gând câștigătorului, fără nicio undă de ranchiun, să fie sănătos, isteț, reconciliant și să conducă bine Australia! That's it! Aici, politicienii, nu se prea denigrează unii pe alții precum cei... de știm noi unde! Se critică, dar nu se fac de fecale! Sunt mai
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
mute, Netulburat, un fluierar se-oprește Pe lancea-ngălbenită, cu sunete acute. Cusute gânduri pe-altițe argintate Maluri ascund comori de primăvară- Imperturbabil, frigul, fără grijă, Va șlefui culoarea milenară. Sclipici de-argint adună ramurile joase, Împrăștiind culori de vis pe unda clară; Stăteam și cugetam la mersul lumii, Visam că, poate, Ea, din lac o să apară ... De mână să pornim ca un Ion pe apă- Castele din iubire să clădim frumos Și, cumpeniți pe-o insulă preasfântă, Cu glasul ei divin
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
nucă, numai să știu că m-ați iertat. Căpriana L-am citit și eu de mai multe ori, dar nu ca să-l învăț pe dinafară. Și am zâmbit observându-i persiflarea subțire din prima parte a scrisorii, amestecată cu o undă de înțelegere și duioșie, să nu spun chiar compasiune din cea de a doua parte a ei. Și oricât ar părea de ciudat, îmi trecuse toată supărarea. Nu-i mai purtam nici un fel de ciudă acestei Căpriana care, mi se
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
Marinescu-Puiu Efemer valul - numai zbuciumul apei rămâne veșnic Locul ÎI - Criști Iordache ultimul apus - neclintit lângă nufăr, bătrânul pescar Locul III - Corneliu Beldiman nisipul rece - ce imi scriu pescărușii iar șterge marea Locul III - Ion Rășinaru Năvodul pe gard - pe undă dintre maluri șerpuind luna Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu stropi de ploaie și muguri alternând pe crengi - sub pași matisori Mențiune - Criști Iordache liniștea nopții - cascadă sparge-n pietre lacrimi de stele Mențiune - Valeria Tamâș umbrind o clipă lumină sărbătorii - miel
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
vin urși , vietăți de aiurea De veacuri împărțim împreună pădurea Să ne stâmpere setea avându-și menirea, Numai astăzi, l-ar vrea stăpânirea! Scormoniră pământul să-i deie de urmă Firului limpede ce-n-jur da răcoare Obroc ca să-i pună, pe undele sale Banul, e biciul ce-i mână din urmă; Liber curgea din străfunduri de veac, Decât sub obroc, mai bine-a secat! Referință Bibliografică: Izvorul / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 239, Anul I, 27 august 2011
IZVORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364675_a_366004]
-
mondial, le-a publicat în presa județeană, musceleană și în revista "România Mare". O doamnă puțintică la trup, tăcută și discretă, cu o clamațiune domoală în care strecura cu dibăcie un ton impus de nevoia de a întâlni lungimea de undă a învățăceilor - pe unde honărea neastâmpărul și teama, bruiate deopotrivă de dulcea ispită pentru vrajă și necunoscut și care, pentru bieții de noi, lua forma concretă și de iminentă angoasă a manualelor școlare. „Neînsemnata ființă” le așeza pe bănci mângâindu
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
romanului “verde ca bradul”, cu o privire atentă, izvorâtă din ochii săi limpezi care îți spun că în adâncul lor viețuiește un om deosebit. Prima impresie a fost aceea a revărsării culorilor blânde ale răsăritului de soare sau al văluritului undelor unui lac strălucind în lumina zilei. Era însoțit de frumoasa sa soție. Acum, la anii senectuții, în jurul său se așterne o lumină și o liniște binecuvântată. Ca să-i putem întregi imaginea, cel mai bine putem afla citindu-i cărțile sale
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]