7,183 matches
-
1.025/2003, emisă în temeiul și pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, se aplică de la data intrării în vigoare a acestei legi, adică din 1 aprilie 2001. ... 127. În jurisprudența recentă de unificare a practicii judiciare a fost identificată situația similară creată de Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 25
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
a condițiilor speciale, fie că a fost prestată anterior acestui moment, a avut drept efect o erodare suplimentară a capacităților fizice și mentale ale acestor angajați, față de lucrătorii care muncesc în condiții normale. ... 105. De altfel, conform deciziei de unificare menționate anterior, actul normativ nou-adoptat, și anume Legea nr. 234/2019, a recunoscut, la data intrării sale în vigoare, că perioadele de activitate în locurile de muncă indicate de norma juridică analizată pot fi încadrate în condiții speciale cu condiția ca
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
preîntâmpinarea generalizării practicii judiciare neunitare, sesizările conexate neîntrunind, pe cale de consecință, condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a instanței supreme asupra problemei de drept, posibilitatea facilă de transpunere de către instanțele de trimitere a argumentării consacrate prin mecanismul de unificare avut în vedere la cazurile pendinte transpărând ineluctabil. ... 115. Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
modului în care instanțele de judecată au procedat la corelarea prevederilor legale în discuție cu ansamblul legislației fiscale. ... 11. În susținerea admisibilității recursului în interesul legii a fost invocată practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a jurisprudenței, prin care a fost reținută admisibilitatea procedurii din punctul de vedere al întinderii practicii judiciare, constatându-se că această cerință este îndeplinită și atunci când aceasta acoperă un număr redus de curți de apel/hotărâri judecătorești divergente pronunțate (deciziile
DECIZIA nr. 24 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294852]
-
atașată Sentința civilă nr. 2.387 din 1 noiembrie 2023 a Tribunalului Ilfov - Secția civilă. ... ... IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 44. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... ... V. Jurisprudența Curții Constituționale 45. Prin Decizia nr. 575 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347
DECIZIA nr. 24 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294852]
-
Constituționale 54. În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanță directă cu privire la soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 55. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii relevante: – Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 11 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din
DECIZIA nr. 105 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294873]
-
cărui acordare nu impune măsuri complementare de executare sau aplicare, măsuri care să facă indispensabilă, pentru recunoașterea sa, adoptarea de norme metodologice. ... 89. Acest tip de raționament a fost utilizat inclusiv în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificare a practicii judiciare (Decizia de recurs în interesul legii nr. 20 din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 16 decembrie 2009, Decizia de recurs în interesul legii nr. 9 din 29 mai
DECIZIA nr. 105 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294873]
-
pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege și a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi primită, nemaiputând fi soluționată pe fond. ... 152. Procedând la verificarea acestei cerințe de admisibilitate, se constată că instanța supremă a statuat anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea de drept referitoare la limitarea sporurilor în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 153. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
capitolul VIII anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 la nivel maxim, dacă astfel s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din același act normativ. ... 155. Așa fiind, prin deciziile obligatorii anterior menționate, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, instanța supremă a statuat, cu privire la sporurile salariale, în sensul imposibilității depășirii limitei generale de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) din aceeași lege. ... 156. Trebuie precizat că, deși statuările din deciziile anterior evocate au
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 52. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 53. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate drept semnificative sau în legătură cu chestiunea de drept supusă analizei: a) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 2 din 17 februarie 2014, publicată în
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
modalitatea de executare a obligațiilor bănești (plata unor drepturi salariale cuvenite, dar neacordate, însă recunoscute la plată de Guvern în calitate de legiuitor delegat), fără o modificare a regimului general al acestora. ... 75. Ca atare, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi valorificat în condițiile în care, în speță, chestiunea de drept în discuție nu reprezintă o problemă de drept care să suscite interpretări diferite și
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 30. Nu au fost identificate decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedurile de unificare a practicii judiciare și nici decizii ale Curții Constituționale în exercitarea controlului de constituționalitate în legătură cu chestiunea de drept sesizată. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 31. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 9 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294775]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 44. Evaluând elementele sesizărilor pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar patru dintre cele cinci cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 45. Este vorba despre condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de obiectul și stadiul soluționării pricinii în care sesizările au fost promovate
DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294761]
-
drept 46. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție 47. Întrebarea prealabilă este adresată în cadrul mecanismului de unificare jurisprudențială reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, al cărei domeniu specific de reglementare este conturat prin dispozițiile art. 1. ... 48. Instanța de trimitere solicită răspuns la întrebarea dacă personalul cu funcții de conducere (șef birou) din cadrul
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 51. Înțelegerea corectă a relației, de tipul lege specială - lege generală, dintre cele două mecanisme a priori de unificare a practicii judiciare, reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de art. 519 din Codul de procedură civilă, trebuie să țină seama de regulile de interpretare a normelor juridice care impun ca normele speciale să se completeze
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
judecată asupra chestiunii de drept care formează obiectul întrebării prealabile. ... 58. Revenind, prin prisma acestor repere de analiză esențiale, la evaluarea elementelor sesizării pendinte, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că procesul în care s-a formulat sesizarea are ca obiect stabilirea și plata drepturilor salariale ale unui salariat angajat în baza unui contract individual de muncă în funcția de șef birou din cadrul Institutului
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. 102/2009, ale art. 291 din Legea nr. 1/2011 și ale art. 198 din Legea nr. 199/2023. ... 71. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu se circumscrie exigențelor mecanismului de unificare activat, deoarece nu urmărește, în realitate, o interpretare și o dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, raportat la cadrul normativ în materie de încadrare și salarizare aferente
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
Constituționale 60. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017 ori ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 61. Prin Decizia nr. 65 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 13 ianuarie 2021
DECIZIA nr. 98 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294723]
-
acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 75. În plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul reprezintă unul dintre elementele constitutive ale actului normativ
DECIZIA nr. 98 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294723]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul hotărârii prealabile, ar constitui, în cele din urmă, chiar un act de judecată a speței, prin aplicarea normelor incidente la situația de fapt, ceea ce este nepermis în cadrul prezentei proceduri de unificare. ... 86. Nu în ultimul rând, chestiunea pentru care s-a formulat întrebarea prealabilă nu are legătură cu soluționarea, pe fond, a cauzei, întrucât, deși, la data introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul primei instanțe, reclamantul încetase raporturile de
DECIZIA nr. 98 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294723]
-
atare, nu este lăsată la latitudinea instanței de trimitere evaluarea dificultății chestiunii de drept invocate de vreme ce sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este obligatorie. ... 19. A mai arătat că nu au fost pronunțate hotărâri în mecanismele de unificare a practicii judiciare care să rezolve chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 20. Reclamantul a apreciat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 8 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294865]
-
fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 27. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea de drept invocată. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 28. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de
DECIZIA nr. 8 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294865]
-
noiembrie 2024). ... 37. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 8 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294865]
-
caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și a dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare, demonstrând, în această manieră, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare“ (paragrafele 38 și 42 din Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018
DECIZIA nr. 8 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294865]