1,287 matches
-
sub garanția puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Ele nu sînt unite, dar păstrează instituții paralele coordonate, la Focșani, de o comisie centrală. Puterea executivă este conferită unui domnitor care exercită puterea legislativă de comun acord cu adunarea și comisia. Unioniștii insistă însă și determină alegerea, după aprinse negocieri interne, a colonelului Alexandru Cuza în scaunul de domnitor, în unanimitate, la Iași, pe 5/17 ianuarie, și la București, pe 24 ianuarie. Cuza este un progresist, un om al anului 1848
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa pe lîngă moldoveni pentru a încuraja separarea lor, că Austria și Turcia s-au opus acestei uniri și că Prusia s-a mobilizat în vederea pregătirii războiului împotriva Austriei. La fața locului izbucnesc rivalitățile între persoane. În Moldova, separatiștii și unioniștii se insultă reciproc, în vreme ce guvernul condus de Ion Ghica alege în locul lui Cuza pe contele Filip de Flandra, ofertă respinsă oficial la sfîrșitul lunii martie 1866. De-a lungul acestor săptămîni, contactele avute de Ion Brătianu, la Paris, cu Napoleon
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bolgrad din sudul Basarabiei. După Congres, mișcarea pentru unire a luat o deosebită amploare. În februarie 1857, s-au constituit, din inițiativa Partidei Naționale, Comitete Centrale ale unirii la București și Iași. Mihalil Kogălniceanu s-a implicat activ în mișcarea unionistă de la Iași.Turcia numește caimacam în Moldova pe Nicolae Vogoride, fiu de dregător otoman, devotat Porții. Austria, întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Se declanșa astfel o largă mișcare protestatară. Franța, Rusia, Sardinia și Prusia au cerut anularea alegerilor falsificate, și efectuarea unor noi alegeri. Refuzul Imperiului Otoman susținut de Imperiul Habsburgic și Anglia, de a lua în considerare această cerere, determină puterile unioniste să rupă în iulie 1857 relațiile diplomatice cu Poarta. Pentru înlăturarea încordării externe, survenite în raporturile internaționale, și care putea să degenereze într-un nou conflict militar, pentru care puterile nu erau pregătite, Anglia și Franța ajungeau la un compromis
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
stat: „cum vedem, odată cu nașterea unui nou stat, cu numele România, apare și povestea (minciuna) cum că o naționalitate ar putea fi „lichidată”, iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o hotărâre a instituției puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de totcă națiunile nu apar din senin la porunca știucii sau chiar a unui domnitor. Că nașterea lor e un proces îndelungat și anevoios, iar odată ce s-au născut, nimeni nu le poate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fragment mai lung, reprezentativ pentru retorica „istoricilor” „moldoveni”, ce se referă la un moment amplu dezbătut de ei - Unirea din 1859 (la care se adaugă și palida acțiune separatistă din 1866, atât de preamărită în presa procomunistă basarabeană): „însă forțele unioniste din Moldova, în cârdășie cu românii, prin vicleșug și diferite manevre șmecherești, au înșelat țările garante, ignorând totalmente hotărârea Conferinței de la Paris și călcând în picioare voința maselor populare. Aceste forțe au aplicat o variantă monstruoasă a unirii, discriminatorie și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
aplicat o variantă monstruoasă a unirii, discriminatorie și păgubitoare pentru moldoveni. În urma acestei manevre, moldovenii au fost aduși în casă nouă nu ca stăpâni de rând cu românii, dar în calitate de chiriași anonimi lipsiți de orice drepturi. Datorită poziției trădătoare a unioniștilor din Principatul Moldovei, moldovenii au fost lipsiți chiar și de dreptul de a purta în continuare numele lor de neam tradițional istoric - moldoveni, de a-și numi limba cu numele strămoșesc - moldovenească, iar românii vor fi liberi în toate acțiunile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Moldovan, din limba moldovenească, numele Moldova sunt tot atât de sfinte, scumpe și dulci pentru populația băștinașă majoritară din Republica Moldova ca și numele etnic Român, expresia limba română, numele România pentru populația majoritară din România”. Vorbește despre „un totalitarism al filo-românilor, al unioniștilor”, care au ca scop lichidarea independenței Republicii Moldova, „susținuți de cercuri unioniste de dincolo de Prut”. „Numai la noi în Moldova, nicăieri în altă parte, presa tipărită și cea electronică, finanțate de guvern, își permit să scrie și să vorbească defăimător despre
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dulci pentru populația băștinașă majoritară din Republica Moldova ca și numele etnic Român, expresia limba română, numele România pentru populația majoritară din România”. Vorbește despre „un totalitarism al filo-românilor, al unioniștilor”, care au ca scop lichidarea independenței Republicii Moldova, „susținuți de cercuri unioniste de dincolo de Prut”. „Numai la noi în Moldova, nicăieri în altă parte, presa tipărită și cea electronică, finanțate de guvern, își permit să scrie și să vorbească defăimător despre poporul, pâinea căruia i-o mănâncă”. O formulare suspect de asemănătoare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Nistru trece printr-o gravă criză de identitate. Deși similitudinea dintre limba română și proclamata limbă „moldovenească” este evidentă, interese politice dar și sechele ale trecutului și obișnuința obedienței față de un for superior scindează clasa politică și vârfurile intelectualității. Curentului unionist românesc firesc, întemeiat pe trecutul istoric comun și pe factorii actuali de apropiere, i se opune o puternică orientare de păstrare a independenței și suveranității statale, cucerite în 1991. Independență doar aparentă, pentru că, în actualele condiții geopolitice, aservirea economică a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o bursă pentru a urma în străinătate studii de pedagogie este respinsă. Se căsătorește în 1859 cu profesorul G. Hrisoscoleu. A fost profesoară la Târgu Neamț și Vaslui. În anii premergători Unirii Principatelor a colaborat la cele mai însemnate gazete unioniste: „Tribuna”, „Reforma”, „Gazeta poporului”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
ocazionale, scrise sub impresia evenimentelor (plecarea trupelor rusești la 1854) sau inspirate de întâmplări din viața personală. Un poet român celebrează activitatea artistică și politică a lui V. Alecsandri, iar Stelei Dunării este o odă închinată celei mai însemnate gazete unioniste. Ardoarea politică împovărează însă inspirația. Ziaristă și polemistă de talent, una dintre inițiatoarele mișcării feministe autohtone, militantă unionistă, C. avea vocația deschizătorilor de drum. Soarta i-a fost însă potrivnică. SCRIERI: Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, pref. Iulia A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
poet român celebrează activitatea artistică și politică a lui V. Alecsandri, iar Stelei Dunării este o odă închinată celei mai însemnate gazete unioniste. Ardoarea politică împovărează însă inspirația. Ziaristă și polemistă de talent, una dintre inițiatoarele mișcării feministe autohtone, militantă unionistă, C. avea vocația deschizătorilor de drum. Soarta i-a fost însă potrivnică. SCRIERI: Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, pref. Iulia A[ricescu], București, 1862. Traduceri: M-me de Genlis, Palmira și Flaminia sau Secretul, I-II, Iași, 1852; Al. Duval
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
V. Boerescu. Cele mai multe, însă, erau scrise de Bolliac, care oscila între aripa de stânga a liberalilor și centrul moderat, înclinând mai curând spre platforma politică a centrului, dar interesat, în publicistică și poezie, de soarta „clăcașilor” și susținând vederile partidei unioniste. I se alătură J. A. Vaillant, Radu Ionescu, I. Strat, arhimandritul Iosafat Snagoveanul. Din țară trimit versuri Gh. Sion și Al. Donici (o poezie adresată ziarului, în care este salutat programul politic unionist). După șapte numere, lui Bolliac i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
de soarta „clăcașilor” și susținând vederile partidei unioniste. I se alătură J. A. Vaillant, Radu Ionescu, I. Strat, arhimandritul Iosafat Snagoveanul. Din țară trimit versuri Gh. Sion și Al. Donici (o poezie adresată ziarului, în care este salutat programul politic unionist). După șapte numere, lui Bolliac i se retrage mandatul reprezentării adepților Unirii, pe care îl capătă V. A. Urechia, redactor al unei gazete noi, „Opiniunea”. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
lui Spengler), iar oamenii fără instituții adecvate rămân neputincioși în efortul lor de mai bine pe tărâm social. Lucrul acesta l-au înțeles și cei care, în secolul trecut, au pus bazele României moderne. Editând "Steaua Dunării" în plină campanie unionistă, Kogălniceanu voia să ofere "mijloacele de a avea de îndată o idee exactă despre chestiile cele mari", cu alte cuvinte, să-și lumineze concetățenii asupra ideilor cu care lumea se confrunta într-o epocă de amplă resurecție. Ceea ce istoricul coborât
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a rămas mult timp indecisă. Un mare cărturar al nostru se întreba, nu doar retoric, ce s-ar fi întâmplat dacă un colonel, Pisoschi, nu intervenea atât de ferm în seara decisivă, la Iași, când a fost desemnat candidatul partidei unioniste. Azi se pot lua în seamă destui factori imponderabili ai clipei. Fapt este că tinerii acelui timp, unii cu frumoase studii în străinătate, au știut să asume un rol atât de mare și să-l joace apoi cum se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
destui factori imponderabili ai clipei. Fapt este că tinerii acelui timp, unii cu frumoase studii în străinătate, au știut să asume un rol atât de mare și să-l joace apoi cum se cuvine. Tineri erau cei mai de seamă unioniști, iar cei mai puțin tineri aveau în suflet destulă ardoare tinerească pentru a nu se lăsa mai prejos. Alesul de atunci avea 39 de ani, vârstă în jurul căreia pilotau de astfel și alți fruntași: M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, I.C. Brătianu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se răspândi în toată capitala și tot orașul se ilumină ca printr-un farmec." În dubla alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda ideii unioniste a produs atâta bucurie atunci și de atunci mereu? "Când Dumnezeu voiește bine cu o nație, îi trimite entuziasm", spunea Kogălniceanu în Adunarea munteană, curând după eveniment, convins că entuziasmul poporului va fi dublat de înțelepciunea oamenilor de stat, că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
caimacam pe Alexandru Ghica iar în Moldova pe T. Balș și, după moartea acestuia, pe Nicolae Vogoride. În cursul anilor 1856-1857, revoluționarii exilați s-au putut întoarce acasă, putând participa direct la lupta pentru unire. În ambele Principate, conducătorii mișcării unioniste s-au organizat într-o formație politică denumită „Partida Națională” care, deși eterogenă sub raportul compoziției sociale, a reprezentat o puternică forță pentru unire. Pentru a împiedica unirea, Austria și Imperiul Otoman s-au concentrat asupra Moldovei. S-a mizat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
locale împotriva „înghițirii” Moldovei de către Muntenia și pe faptul că Iașul, cu poziția sa periferică, se afla departe de sediile agenților puterilor europene. Campania electorală pentru alegerea deputaților pentru Adunarea Ad-Hoc a fost presărată de cele mai brutale abuzuri: manifestațiile unioniste au fost interzise, publicațiile suprimate, unioniștii urmăriți, persecutați și arestați. Și toate acestea cu acordul și sprijinul caimacamului Nicolae Vogoride. Și în Țara Românească, antiunioniștii au apelat la diverse manevre separatiste. Iată ce scria A. C. Golescu-Albu lui Ștefan Golescu: „Minciuni
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și pe faptul că Iașul, cu poziția sa periferică, se afla departe de sediile agenților puterilor europene. Campania electorală pentru alegerea deputaților pentru Adunarea Ad-Hoc a fost presărată de cele mai brutale abuzuri: manifestațiile unioniste au fost interzise, publicațiile suprimate, unioniștii urmăriți, persecutați și arestați. Și toate acestea cu acordul și sprijinul caimacamului Nicolae Vogoride. Și în Țara Românească, antiunioniștii au apelat la diverse manevre separatiste. Iată ce scria A. C. Golescu-Albu lui Ștefan Golescu: „Minciuni, amenințări, calomnii, promisiuni, totul le folosește
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
amenințări, calomnii, promisiuni, totul le folosește drept mijloc pentru a intimida pe cei slabi, a exercita o influență opresivă asupra firilor lipsite de curaj și a arunca îndoiala și teama în toate spiritele.” Pentru a contracara acțiunile lui Nicolae Vogoride, unioniștii din Moldova au trimis la București o delegație formată din Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Dimitrie Ralet. Această delegație avea misiunea de a solicita sprijinul Comisiei de informare a marilor puteri. Majoritatea comisarilor au fost de acord să meargă la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
etapă importantă în lupta românilor pentru realizarea unirii Moldovei cu Țara Românească deoarece au fost tribunele de la înălțimea cărora românii au putut exprima în fața Europei dorințele lor legitime și să ceară îndeplinirea lor. Prin organizarea și desfășurarea acestor Adunări, mișcarea unionistă își dovedise forța. Adunările Ad-Hoc au oferit ocazia manifestării unității românilor în ceea ce privește unirea Principatelor Române. Chiar și un adversar al unirii, cum era comisarul britanic Bulwer, scria în acele zile lui Clarendon că „adevărul pe care trebuie să-l mărturisim
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
trebuie să-l mărturisim nouă înșine este că aproape toți în acest principat sunt, sau spun că sunt, pentru unirea celor două Principate sub un domnitor străin.” În același timp, Adunările Ad-Hoc au reprezentat o ocazie pentru intensificarea relațiilor dintre unioniștii munteni și cei moldoveni, stabilindu-se un contact neîntrerupt, vizite reciproce, acțiuni comune. De altfel, deosebirile dintre rezoluțiile celor două Adunări Ad-Hoc au fost neînsemnate. Trebuie menționat faptul că la începutul activității Adunării Ad-Hoc din Țara Românească, mulți deputați au
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]