2,900 matches
-
concept totalizator, absolut, ci numai despre "elementele de universalitate" pe care filozoful pe descoperă în el însuși: Atunci când te integrezi într-o lume, într-o ordine prestabilită [...] te scutești de cea mai grea sarcină: cea de a găsi elementele de universalitate din tine"; abia atunci "te descoperi purtător de sensuri valabile" (s.n.)108. Abia astfel filozoful are șansa de a se plasa sub specie aeternitatis, căci până la urmă "nu istoricitatea unui gest" contează, ci "valoarea lui omenească intrinsecă"109. Acest comentariu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
18, dedicat totalității). 86 Imm. Kant, Kritik der reinen Vernunft, p. 99. 87 G. Liiceanu, Cearta cu filozofia, p. 10. 88 E. Spranger, Wilhelm von Humboldt..., p. 29. Autorul citat consideră că putem cunoaște cel mult "o totalitate, nu o universalitate, dar, faute de mieux, le facem să se amestece între ele". 89 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland, p. 67. 90 E. Spranger, Der Sinn..., p. 25. 91 L. Blaga, Censura transcendentă, p. 443. 92 Ibid., pp. 443-444. 93 Am văzut
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
concurenței. Potrivit acesteia "fondul de comerț este ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenție, vad comercial) utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale". În prezent, art. 541 C.civ. cu denumirea marginală, "Universalitățile de fapt" prevede posibilitatea constituirii unei universalități de fapt dintr-un "ansamblu de bunuri care aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună prin voința acesteia sau prin lege". Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenție, vad comercial) utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale". În prezent, art. 541 C.civ. cu denumirea marginală, "Universalitățile de fapt" prevede posibilitatea constituirii unei universalități de fapt dintr-un "ansamblu de bunuri care aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună prin voința acesteia sau prin lege". Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să facă obiectul unor acte sau raporturi juridice
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
art. 541 C.civ. cu denumirea marginală, "Universalitățile de fapt" prevede posibilitatea constituirii unei universalități de fapt dintr-un "ansamblu de bunuri care aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună prin voința acesteia sau prin lege". Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să facă obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte. Fondul de comerț este o universalitate de fapt, constituită de comerciant prin afectarea unei mase de bunuri pentru exercitarea comerțului. Intră în componența fondului de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
bunuri care aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună prin voința acesteia sau prin lege". Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să facă obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte. Fondul de comerț este o universalitate de fapt, constituită de comerciant prin afectarea unei mase de bunuri pentru exercitarea comerțului. Intră în componența fondului de comerț: clădiri, utilaje, mașini, materii prime, materiale, mărfurile rezultate din activitatea, dreptul care privesc firma, emblema, vadul comercial, brevetele de invenție
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
o parte a patrimoniului comerciantului și se diferențiază de patrimoniul de afectațiune. • Fondul de comerț există numai în cazul în care profesionistul care a reunit bunurile ce constituie fondul de comerț are calitatea de comerciant. Fondul de comerț este o universalitate de fapt82. • Izvorul fondului de comerț: voința comerciantului care în calitate de întreprinzător afectează o multitudine de bunuri activității lucrative pe care o inițiază; patrimoniul comerciantului universalitate juridică-izvorul său fiind legea. • Fondul de comerț fiind un ansamblu de bunuri nu conține nici
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
bunurile ce constituie fondul de comerț are calitatea de comerciant. Fondul de comerț este o universalitate de fapt82. • Izvorul fondului de comerț: voința comerciantului care în calitate de întreprinzător afectează o multitudine de bunuri activității lucrative pe care o inițiază; patrimoniul comerciantului universalitate juridică-izvorul său fiind legea. • Fondul de comerț fiind un ansamblu de bunuri nu conține nici creanțele, nici datoriile comerciantului; sau fondul de comerț înglobează numai activul, deși face parte din patrimoniul comerciantului. Când se vinde afacerea, în evaluare acesteia se
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
teorii 84, potrivit cărora fondul de comerț este: • un subiect de drept autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; • un patrimoniul de afectațiune, adică un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; • o universalitate de drept, o universalitate juridică, ceea ce echivalează cu un patrimoniu autonom; universalitățile juridice sunt consacrate lege (de exemplu, patrimoniul succesoral. Mai mult dacă ar fi o universalitate de drept ar avea incluse în caz de înstrăinare dobânditorul ar prelua și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fondul de comerț este: • un subiect de drept autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; • un patrimoniul de afectațiune, adică un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; • o universalitate de drept, o universalitate juridică, ceea ce echivalează cu un patrimoniu autonom; universalitățile juridice sunt consacrate lege (de exemplu, patrimoniul succesoral. Mai mult dacă ar fi o universalitate de drept ar avea incluse în caz de înstrăinare dobânditorul ar prelua și datoriile și creanțele fondului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; • un patrimoniul de afectațiune, adică un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; • o universalitate de drept, o universalitate juridică, ceea ce echivalează cu un patrimoniu autonom; universalitățile juridice sunt consacrate lege (de exemplu, patrimoniul succesoral. Mai mult dacă ar fi o universalitate de drept ar avea incluse în caz de înstrăinare dobânditorul ar prelua și datoriile și creanțele fondului, indiferent de ceea ce stabilesc părțile. Cu alte cuvinte
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
afectațiune, adică un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; • o universalitate de drept, o universalitate juridică, ceea ce echivalează cu un patrimoniu autonom; universalitățile juridice sunt consacrate lege (de exemplu, patrimoniul succesoral. Mai mult dacă ar fi o universalitate de drept ar avea incluse în caz de înstrăinare dobânditorul ar prelua și datoriile și creanțele fondului, indiferent de ceea ce stabilesc părțile. Cu alte cuvinte, cumpărătorul unui fond de comerț plătind prețul cumpără atât elementele fondului de comerț cât și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de înstrăinare dobânditorul ar prelua și datoriile și creanțele fondului, indiferent de ceea ce stabilesc părțile. Cu alte cuvinte, cumpărătorul unui fond de comerț plătind prețul cumpără atât elementele fondului de comerț cât și debitele comerciantului ceea ce nu este exact; • o universalitate de fapt creată prin voința titularului; elementele care compun fondul de comerț și care nu sunt omogene, formează prin voința suverană a comerciantului în limitele acestei voințe și nu a legii, obiectul unui drept distinct de elementele care îl compun
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fapt creată prin voința titularului; elementele care compun fondul de comerț și care nu sunt omogene, formează prin voința suverană a comerciantului în limitele acestei voințe și nu a legii, obiectul unui drept distinct de elementele care îl compun. Deoarece universalitatea de fapt nu are un regim juridic propriu ansamblu de reguli care guvernează respectiva noțiune, instituție etc. nu poate fi stabilită natura juridică a fondului de comerț, dincolo de constatarea că "este un ansamblu de bunuri". Fondul de comerț este o
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de fapt nu are un regim juridic propriu ansamblu de reguli care guvernează respectiva noțiune, instituție etc. nu poate fi stabilită natura juridică a fondului de comerț, dincolo de constatarea că "este un ansamblu de bunuri". Fondul de comerț este o universalitate de fapt creată prin voința titularului său și în limitele acestei voințe. Calitatea de a fi o universalitate de fapt dă naștere la dificultăți în ceea ce privește stabilirea locului său în cadrul celorlalte bunuri deoarece Codul civil, sediul materiei, nu cunoaște decât categorii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
poate fi stabilită natura juridică a fondului de comerț, dincolo de constatarea că "este un ansamblu de bunuri". Fondul de comerț este o universalitate de fapt creată prin voința titularului său și în limitele acestei voințe. Calitatea de a fi o universalitate de fapt dă naștere la dificultăți în ceea ce privește stabilirea locului său în cadrul celorlalte bunuri deoarece Codul civil, sediul materiei, nu cunoaște decât categorii de bunuri: toate bunurile sunt mobile și imobile. Universalitățile nu sunt recunoscute ca bunuri distincte și pentru aplicarea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în limitele acestei voințe. Calitatea de a fi o universalitate de fapt dă naștere la dificultăți în ceea ce privește stabilirea locului său în cadrul celorlalte bunuri deoarece Codul civil, sediul materiei, nu cunoaște decât categorii de bunuri: toate bunurile sunt mobile și imobile. Universalitățile nu sunt recunoscute ca bunuri distincte și pentru aplicarea a numeroase dispoziții de drept, este necesar să se stabilească, dacă fondul de comerț aparține unei categorii sau alteia. S-a considerat, că între bunurile mobile și imobile prevalente sunt cele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia. Cel care este obligat personal răspunde cu toate bunurile sale mobile și imobile, prezente și viitoare. Patrimoniul este considerat o universalitate juridică sau de drept deoarece este reglementat de lege. Este o entitate juridică distinctă de elementele care îl compun, astfel încât drepturile și obligațiile care îl compun, privite în individualitatea lor, pot suferi modificări fără a afecta existența autonomă, de sine
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
91. Nu se justifică asimilarea clientelei cu o componentă a fondului de comerț chiar și una esențială. S-ar ajunge astfel la ignorare originalității noțiunii de clientelă. Într-adevăr în raport cu fondul de comerț care aparține efectiv titularului care a organizat universalitatea de fapt, clientela care este o grupare umană nu poate fi asimilată unui bun. Clientela este liberă să meargă la ce comerciant dorește, nu are o obligație de fidelitate, clientela nu aparține nimănui fiind atrasă de comerciantul care oferă servicii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
aceste activități. Exploatarea acestor drepturi se face cu respectarea prevederilor speciale ale legii drepturilor de autor. Titularul fondului de comerț beneficiază în acest sens de protecția conferită de această lege. e. Creanțele și datoriile Dacă în cazul patrimoniului -fiind o universalitatea juridică creanțele și datoriile erau incluse în acesta și se transmiteau după anumite reguli funcție de tipul de transmisiune cu titlu particular, cu titlu universal sau transmisiune universală în cazul fondului de comerț -care nu este decât un ansamblu de bunuri
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
creanțele și datoriile erau incluse în acesta și se transmiteau după anumite reguli funcție de tipul de transmisiune cu titlu particular, cu titlu universal sau transmisiune universală în cazul fondului de comerț -care nu este decât un ansamblu de bunuri, o universalitate faptică creanțele și datoriile comerciantului nu sunt incluse în cadrul fondului de comerț. În consecință în caz de înstrăinare a fondului de comerț ele nu se transmit dobânditorului, cu excepția unor drepturi și obligații decurgând din contracte strâns legate de fondul de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de la o altă, pe care o succed). Această categorie de avanzi-cauza se împarte în trei grupe: succesorii universali, succesorii cu titlu universal, succesorii particulari. Succesorii universali dobândesc, în principiu, totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale ale autorului lor, considerate ca o universalitate juridică. Sunt succesori universali, moștenitorul legal unic al unei persoane sau legatarul universal căruia testatorul i-a lasat întreaga avere succesorală. Un asemenea succesor devine debitor sau creditor în locul autorului său. Succesorii cu titlu universal dobândesc de la defunct o fracțiune
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
persoane sau legatarul universal căruia testatorul i-a lasat întreaga avere succesorală. Un asemenea succesor devine debitor sau creditor în locul autorului său. Succesorii cu titlu universal dobândesc de la defunct o fracțiune din totalitate drepturilor și obligațiilor acestuia considerată ca o universalitate juridică. Succesorii cu titlu universal beneficiază de drepturi și răspund de obligații numai în limitele fracțiunii pe care au dobândit-o. De la regula ca succesorul universal sau cu titlu universal dobândește integral sau parțial drepturile și obligațiile autorului, sunt următoarele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dobândite pe parcursul societății și pasivul social adică obligațiile societății și este evidențiat în bilanțul societății cu respectarea dispozițiilor legale contabile. Între capitalul social și patrimoniul social există diferențe: a) capitalul social reprezintă expresia valorică a aporturilor asociaților, patrimoniul este o universalitate juridică, în care sunt cuprinse toate drepturile și obligațiile precum și bunurile societății. Întrucât expresia valorică a bunurilor aportate reprezintă capitalul social al societății, capitalul social reprezintă un element al patrimoniului social. b) capitalul social nu are o existență reală pe când
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ca o jubilație a căii vieții și adevărului Fiului lui Dumnezeu. Infernul detenției devine paradis terestru pentru cel însuflețit de imensa putere de transfigurare a credinței ortodoxe, se preface în spațiu al fericirii, mărturisirii și rugăciunii. Versiunea italiană recuperează stilistic universalitatea lui Steinhardt, ubicuitatea în spațiul și timpul istoric și spiritual al României și omenirii, disponibilitatea sa uriașă de a se mișca în interiorul paradoxului. Pentru gânditor, ortodoxia nu are nimic fatalist, idilic și molcolm, ci reprezintă însăși esența dramatică a scandalului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]