1,632 matches
-
Maica credinței este osteneala și inima dreaptă. Cea dintâi o face neîndoielnică, a doua o pricinuiește. Credința este maica celor ce se liniștesc (a sihaștrilor = isihaștrilor). Căci de nu vei crede, cum te vei liniști?”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 33, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) „Credința înaripează rugăciunea. Căci fără ea nu se poate zbura la cer”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 28, cap. 29, în Filocalia..., vol. IX, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cum te vei liniști?”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 33, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) „Credința înaripează rugăciunea. Căci fără ea nu se poate zbura la cer”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 28, cap. 29, în Filocalia..., vol. IX, p. 409) „... întâi trebuie să pună temelia, care este credința, Căci fără credință, cum spune Apostolul, nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6)”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
calea dreptei-credințe (a ortodoxiei n.tr.) <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Dogmele păstrate rămân tezaurul tradiției pentru toate generațiile. Ele nu sunt legate de un timp, ci au valoare netrecătoare. (n.s. 1010, p. 456 footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96, în Filocalia..., vol. IX, p. 455-456) Credința dreaptă și viețuirea adevărată și neîntinată „Că nu este nici viață fără cunoștință, nici cunoștință dreaptă fără viață adevărată. (...) Apostolul, văzând ce putere are cunoștința care se aplică în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
plăsmui din nou, făcându-ne din vechi noi”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 12, în Filocalia..., vol. VI, p. 151-152) „Cel ce are credință dreaptă, dar săvârsește păcate, este asemenea feței fără ochi”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 26, partea a treia, cap. 41, în Filocalia..., vol. IX, p. 374) „Cel ce nu are credință, dar poate face unele lucruri bune, este asemenea celui ce scoate apă și o varsă într-un vas găurit<footnote Tâlcuirea Pr.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
varsă într-un vas găurit<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Faptele fără credință sunt osândite și ele, pentru că sunt rodul mândriei omenești, deci au în ele ceva întinat și nerațional. (n.s. 816, p. 375) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 26, partea a treia, cap. 42, în Filocalia..., vol. IX, p. 375) „Iar sfătuindu-ne să nu ne încredem numai în credință, cu lipsa făptuirii, a spus: Intrând împăratul să vadă pe cei așezați (la masă), a văzut acolo
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sfintei Treimi. Sfințirea omuluiprin Sfânta Euharistie drept cunoaștere a lui Dumnezeu, nu constituie pentru om un extaz, o ieșire din sine, ci o regăsire de sine, odescoperire a sa în Dumnezeu și a lui Dumnezeu și în sine însuși.Începutul urcușului pe Taborul Schimbării la față, al unirii cuDumnezeu prin Sfânta Euharistie, are loc tot prin mărturisirea Simbolului de credință.Aducerea Sfintei Jertfe euharistice este o lume aparte în care nuse intră oricum, ci prin mărturisirea credinței celei drepte. Odată cumărturisirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», anul V (2005), Edit. Universității din București, p. 614. footnote>. Este, într-adevăr, imposibil să exprimi (ce este Dumnezeu), dar este și mai dificil să-L înțelegi. Referindu-se la mistică, Paul Evdokimov susține: „Urcușul mistic orientează sufletul către Împărăția Cerurilor”<footnote L’Orthodoxie (Neuchatel, Delachaux/Niestlé, 1965), p. 118. footnote>. Pentru numeroși autori - și nu putem ignora ceea ce pentru ei este adevărul -, dacă scopul studiului nostru este experiența religioasă, există o legătură indisolubilă între
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
învățătură cu un mileniu înainte de oficializarea ei. Câteva considerații preliminare cu privirea la cartea De vita Moysis În lucrarea sa De vita Moysis, Sfântul Grigorie de Nyssa vede în toate faptele istorice ale lui Moise sensuri spirituale anagogice ce descriu urcușul duhovnicesc al oricărui om ce voiește să îl urmeze. Însuși Sfântul Grigorie accentuează în întreaga sa operă, curgerea evenimentelor unul urmează celuilalt conform stadiilor în viața ascetică. Gândindu-ne la viața aleasă a oamenilor îmbunătățiți și la treptele urcușului pe
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
descriu urcușul duhovnicesc al oricărui om ce voiește să îl urmeze. Însuși Sfântul Grigorie accentuează în întreaga sa operă, curgerea evenimentelor unul urmează celuilalt conform stadiilor în viața ascetică. Gândindu-ne la viața aleasă a oamenilor îmbunătățiți și la treptele urcușului pe muntele cunoașterii lui Dumnezeu, putem preciza că cel dintâi care l-a urcat pe acesta este Moise. Acest urcuș duhovnicesc al celui ce dorește să ajungă la unirea cu Dumnezeu este în Hristos și cu ajutorul lui Hristos. După cum spunea
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
evenimentelor unul urmează celuilalt conform stadiilor în viața ascetică. Gândindu-ne la viața aleasă a oamenilor îmbunătățiți și la treptele urcușului pe muntele cunoașterii lui Dumnezeu, putem preciza că cel dintâi care l-a urcat pe acesta este Moise. Acest urcuș duhovnicesc al celui ce dorește să ajungă la unirea cu Dumnezeu este în Hristos și cu ajutorul lui Hristos. După cum spunea Dodds, dacă alegoria „a oferit singura evadare posibilă din tirania literei”, atunci Sfântul Grigorie a evadat și s-a răzbunat
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
parte, este cuprinsă tâlcuirea asupra evenimentelor și faptelor prezentate în partea întâi. După cum am notat mai sus, Sfântul Grigorie de Nyssa prezintă în această scriere acele evenimente din viața lui Moise, pe care le poate folosi ca interpretare a treptelor urcușului duhovnicesc. În centrul acestor evenimente sunt așezate două: descoperirea lui Dumnezeu în rugul aprins și urcușul lui Moise pe Muntele Sinai pentru a aduce Tablele Legii (aici a văzut cortul cel nefăcut de mână). Marele arhipăstor nyssean oferă un motiv
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
sus, Sfântul Grigorie de Nyssa prezintă în această scriere acele evenimente din viața lui Moise, pe care le poate folosi ca interpretare a treptelor urcușului duhovnicesc. În centrul acestor evenimente sunt așezate două: descoperirea lui Dumnezeu în rugul aprins și urcușul lui Moise pe Muntele Sinai pentru a aduce Tablele Legii (aici a văzut cortul cel nefăcut de mână). Marele arhipăstor nyssean oferă un motiv exemplar pentru scrierile sale: el scrie datorită iubirii sale părintești pentru destinatarul scrierii sale și pentru
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
infinit în natura Sa, nu doar incomprehensibil pentru inteligențele noastre slabe, fiind și obiectul dorinței infinite, adică, al unei dorințe care nu poate niciodată alinată pe deplin. Teognosia (θεογνωσία) presupune înnoirea sufletului prin etape spirituale sau așa-numitele trepte ale urcușului duhovnicesc, așa cum au fost ele descrise în De vita Moysis și rezumate în omilia a XI-a din In Canticum canticorum. Treptele cunoașterii lui Dumnezeu, așa cum este ea rezervată lui Moise, sunt: rugul luminos, norul și întunericul. Într-adevăr, înălțarea
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
este cea care dă naștere întunericului crescând al norului și întunericului în care se află Dumnezeu. Urmează mai apoi călăuzirea sufletului de la cele văzute spre firea nevăzută prin acel nor. Sfântul Grigorie de Nyssa compară această a doua etapă a urcușului duhovnicesc cu norul, pe care el îl consideră a fi, sub raportul cunoașterii, o călăuză spre lumea nevăzută, prin firea celor văzute. Este vorba deci de cunoașterea indirectă a lui Dumnezeu<footnote Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 29. footnote>. În
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
223. footnote>. În legătură cu vederea sau cunoașterea directă a lui Dumnezeu, Sfântul Grigorie arată că aceasta este rodul exclusiv al lucrării harului, după încetarea oricărui efort omenesc. Ea presupune deci intrarea în modul supranatural de viață, care caracterizează faza ultimă a urcușului duhovnicesc<footnote Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 33. footnote>. În acest urcuș, Moise se bucură de arătări (teofanii) ale lui Dumnezeu diferite una de alta, potrivit nivelului de ascensiune pe care se afla el pe munte. Iluminarea are drept corespondent
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
arată că aceasta este rodul exclusiv al lucrării harului, după încetarea oricărui efort omenesc. Ea presupune deci intrarea în modul supranatural de viață, care caracterizează faza ultimă a urcușului duhovnicesc<footnote Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 33. footnote>. În acest urcuș, Moise se bucură de arătări (teofanii) ale lui Dumnezeu diferite una de alta, potrivit nivelului de ascensiune pe care se afla el pe munte. Iluminarea are drept corespondent biblic rugul ce ardea fără să se mistuie, și marchează începutul vieții
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
persoană, sau Persoana care are adevărata existență, aseitatea, și Creatorul tuturor celor care există („Eu sunt Cel ce sunt”). Astfel, omul nu vede în Dumnezeu o esență impersonală, una cu lumea, în înțeles panteist<footnote Lect. Dr. Carmen-Maria Bolocan, „Treptele urcușului duhovnicesc și rolul lor catehetic în «Despre viața lui Moise» a Sfântului Grigorie de Nyssa”, Teologie și Viață, Anul XIV (2004), Nr. 1-6, p. 77. footnote>. Moise intră pe vârful muntelui Sinai, în întunericul unde este Dumnezeu, adică „la cunoștința
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
întunericul de pe Sinai, afirmând incognoscibilitatea și transcendența absolută a ființei divine. Sfântul Grigorie rămâne primul care dezvoltă o teologie a γνόφος -ului divin, moștenită apoi de Sfântul Dionisie Areopagitul. El îi închină acest tratat special, De vita Moysis, în care urcușul pe Sinai către întunericul divin e preferabil primei întâlniri a lui Moise cu Dumnezeu în rugul nears, simbol al energiilor divine. Moise intră în întunericul în care se află Dumnezeu și cu cât se apropie mai mult de vedere, cu
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
de scurte căderi din loc în loc. În schimb, cursul istoriei democratice ar arăta asemenea cărării unui călător care traversează un deșert plat și aproape fără sfîrșit, întrerupt doar de cîteva dealuri, pînă cînd cărarea începe, în cele din urmă, lungul urcuș către înălțimile sale din prezent (fig. 1). În al doilea rînd, ar fi o greșeală să presupunem că democrația a fost inventată doar o singură dată, pentru totdeauna ca, de exemplu, locomotiva cu aburi. Atunci cînd antropologii și istoricii descoperă
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
muchie, borcanul de nes la locul lui pe tavă, cu cuțitul și lingurița, patul făcut și pantofii așezați la linia covorului. Am de gând să ies, ca să iau aer și să-mi scutur nițică zăpadă în păr, într-un scurt urcuș prin pădure. Zăpada trebuie să fie acum cristalină și să 43 picure apa din ea, pentru că e un soare orbitor afară...) într-adevăr a fost minunat. Nevroza mea adâncă, durerile hemicraniene pe care le am de când mă știu, neputința de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
urcau la mănăstire și, datorită numărului mare de călători, autobusul se târa anevoie pe drumul îngust, pavat cu piatră măruntă de carieră, spre mine veneau gânduri, simțăminte din alte dăți, fără determinare precisă, mă recunoșteam cu ușurință în acest perpetuu urcuș la mănăstire, de parcă aceste clipe de oboseală în autobusul supraaglomerat mi-ar fi ocupat fără voia mea întreaga existență, nu mă întărește decât gândul că în cel puțin două ore voi putea respira aerul copilăriei mele că voi regăsi odaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
orânduială fără cusur, ajung la o răscruce de drumuri, nehotărât, în dreapta un schelet de bârne, servind probabil iarna drept fânar pentru sălbăticiunile ierbivore ale pădurii și o iau pe cărarea ce părăsește drumul forestier și se afundă în pădure, începe urcușul și în curând copacii par să se rărească, vegetația se împuținează și cărarea mea urcă, tufe de mure, aluni, buchete uriașe de ferigi, soarele de-acum în creștetul cerului și-ar trebuisă mă opresc puțin pe-o piatră să hotărăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
perioadă fericită a copilăriei, chiar dacă poate, pentru unii, au mai existat și momente nu tocmai fericite. Îmi place să cred că foștii mei elevi se gândesc întotdeauna cu bucurie la acei primi ani de școală, așa cum au fost ei: cu urcușuri și coborâșuri, cu succese sau insuccese, cu laude și mustrări, cu speranțe și regrete, cu zâmbete și lacrimi... Am încercat din răsputeri să fiu pentru elevii mei nu doar un dascăl, ci și un părinte, un prieten, un confesor, uneori
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
intrat într-un ambuteiaj. O groază de mașini virau la nord, pe Gower și Beachwood. Chiar și de la o mulțime de kilometri tot se vedeau semnul cu „Hollywoodland“ înțesat cu schele și zeci de oameni ce păreau niște furnicuțe în urcuș pe muntele Lee. Mișcarea lor m-a calmat. Mi-a oferit o destinație. Mi-am spus că nu s-a terminat, că mă voi duce la birou ca să-l aștept pe Russ, că amândoi vom pune totul cap la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pași de capătul scripetelui. În momentul în care litera „A“ se prăbuși la pământ, scoase un „Trăiască Hollywoodul!“ — Pe-aici, mă îndrumă Harry. Am cotit-o pe o cărăruie plină de praf, ce făcea înconjurul muntelui. Frunzișul des ne îngreuna urcușul, izbindu-ne în ambele părți. Harry o luă înainte, pășind în lateral pe o potecă ce ducea drept spre vârf. L-am urmat printre tufișurile care-mi agățau hainele și-mi zgâriau fața. După vreo cincizeci de metri de urcuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]