6,013 matches
-
publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE... Mai frământă, Doamne,-o-dată lutul Și amestecă Frumosul cu Urâtul, Pune laolaltă pe Sărac și pe Bogat Și, în Vasul Sfânt, și Apă, și Uscat, Fă din Veșnicia lumii iar o Clipă, Strânge Zborurile toate-ntr-o Aripă, Înglobează,-n huma de Bărbat, Femeia, De la ușa Răului și-a Binelui azvârle cheia, Stinge cu-Ntuneric ochiul de Lumină, Toarnă Nevinovăție peste Vină, Stoarce-adânc din suflete
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Apoi...uită aluatu-acesta la dospit Ani...și secole, ... Citește mai mult ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE...Mai frământă, Doamne,-o-dată lutulși amestecă Frumosul cu Urâtul,Pune laolaltă pe Sărac și pe Bogatși, în Vasul Sfânt, și Apă, și Uscat,Fă din Veșnicia lumii iar o Clipă,Strânge Zborurile toate-ntr-o Aripă,Înglobează,-n huma de Bărbat, Femeia,De la ușa Răului și-a Binelui azvârle cheia,Stinge cu-Ntuneric ochiul de Lumină,Toarnă Nevinovăție peste Vină,Stoarce-adânc din suflete
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ȘTIU... ȘI NU ȘTIU... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Știu să înot... Și totuși, câteodată o mare de pericol mi-e uscatul și port aceeași haină cu-necatul ce și-a uitat voința descheiată. Știu să și cânt dar cântecu-mi lipsește adesea de pe harta ascultării. Prea inhibat de umbrele mustrării ieșirea-n lume parcă nu-i priește. Știu să desfac verigi de
ŞTIU... ŞI NU ŞTIU... de AURA POPA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371640_a_372969]
-
Aveam impresia că realitatea era o strălucire ștearsă, o rara avis în deșertul existenței noastre. Mă sfătuiai să presar puțină nepăsare peste duritatea ei. Nu credeai în nefericire sau cel puțin așa m-ai lăsat să înțeleg. Pentru tine cerul, uscatul, mările și oceanele acestei planete strivite de-atâta albastru erau surse de unde culegeai iubirea, frumusețea, culoarea viselor, foșnetul gândurilor, mireasma șoaptelor și ecoul pașilor ce te-au adus întotdeauna la mine. Vorbeai cu algele despre liniștea adâncurilor, întrebai nisipul de
ÎMPREUNĂ de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371774_a_373103]
-
amiază, toată treaba fusese isprăvită. E drept, au mai rămas vreo patru stupi cu mierea neluată, dar asta o va face bunicul în altă zi. Au scos în tindă centrifuga, o spălară cu mare grijă, și-au pus-o la uscat. Au pus prosoape albe peste mierea strânsă, lăsând-o să se limpezească până a doua zi. Toată munca n-a fost lipsită și de un mic necaz. N-au fost atenți bunicii când s-a umplut cam neașteptat de repede
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
de Sfânta Maria. Toate navele militare cu o săptămână înainte ieșeau în avanportul Mangaliei unde se aliniau pentru defilare și începeau pregătirile de festivități. Pe mine m-au abandonat, trimițându-mă la infirmeria Corpului de Echipaj, o unitate militară de uscat unde se instruiau recruții până la repartizarea lor la nave sau la alte unități militare. Dar ți-ai văzut ca eu să stau liniștit în infirmerie și să-mi văd de convalescență? De unde! Am părăsit salonul și mă plimbam ca Vodă
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
preot creștin. Numai că, preotul Vasile Bîrleanu nu a dat interviuri cu dus-întors cum a făcut înaltul prelat! https://www.youtube.com/watch?v=i9cf02c5bH0 Cvasitotalitatea preoților noștri sunt așa! Numai că televiziunile dornice nonstop de scandal scot în fața doar uscaturile. Inevitabile. Cât de ușor e să dai cu barda!? Impozitarea tuturor veniturilor este absolut normală și problema trebuie clarificata și la nivelul cultelor religioase. Aud, ca de fapt la acest lucru se lucrează de ceva timp. Sunt total de acord
TABLETA DE WEEKEND (134): DE LA ANA LA CAIAFA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378644_a_379973]
-
-Da ,de ce să rămîn cu 8 clase, mamă ? Știi că eu vreau să fiu profesoară! -Of, săraca de tine !... Dacă trăia taică-tău ,Lucico....dacă trăia.... ............................................................................................... Tristețea îi cobora capul în pămînt și sufletul se zvîrcolea ca un pește pe uscat.Piciorele îi erau grele și parcă tot trupul i se făcuse mic .Simțea cum descrește și se topește ,ca ceara unei lumînări aprinse. Era a doua oară cînd nedreptatea își înfigea colții in felia ei de viață!Și mușcătura doare
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
Orient sau din Occident înțelegînd prin aceasta Europa cea nouă care să nu-și fi cucerit acolo un petic de pămînt mai mic sau mai mare. În lumea antică, cel dintîi care a reușit să înainteze pînă în India pe uscat a fost Alexandru cel Mare, dar și el abia a atins-o. Europenii lumii moderne au reușit să intre în contact direct cu această țară din povești numai înconjurînd-o și pe mare, care constituie prin excelență un element de legătură
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
4. Atmosfera ca sistem fizic Atmosfera, învelișul gazos al Pământului, poate fi privită ca un sistem fizic ce se află în permanentă interacțiune cu mediul exterior; acesta este reprezentat de spațiul cosmic, pe de o parte, și de suprafața terestră (uscatul și întinderile de apă), pe de altă parte. Atmosfera este expusă în mod continuu acțiunii radiației solare (electromagnetice și corpusculare), al cărei rol este decisiv în desfășurarea proceselor atmosferice, precum și în asigurarea și menținerea condițiilor de existență a vieții pe
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
atmosferă în medie pe mai mulți ani este prezentat în tabelul 2.4. Conform acestor date de pe suprafața oceanelor în decursul unui an se evaporă în medie un strat de apă cu grosimea de 112,7 cm iar de pe suprafața uscatului - de 44,6 cm. Grosimea stratului de precipitații pe continente este în medie de 70,0 cm iar pe oceane - 102,4 cm. Din precipitațiile căzute pe continente, o mare parte se scurge în râuri și mai departe revine din
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de fază ale apei în atmosferă Căldura ce se degajă în timpul transformărilor de fază ale apei în atmosferă, exercită o mare influență asupra regimului termic al atmosferei. Vaporii de apă provin în atmosferă în urma evaporării apei de pe suprafața terestră (a uscatului și a mării). Pentru evaporarea 1 g de apă se consumă aproximativ 600 calorii mici. Datorită schimbului turbulent și convecției, vaporilor de apă se propagă în straturile superioare. După ce ating starea de saturație din cauza răcirii mai departe sau a fluxului
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de precizie ca, în imediata apropiere de suprafața apei (z 0) vaporii de apă se află în stare de saturație la temperatura apei: Cu mult mai greu se poate scrie condiția de limită atunci, când vaporizarea se produce de pe uscat. Numai în cazul când suprafața solului este umezită puternic se poate considera ca în apropierea acesteia vaporii de apă se află în stare apropiată de saturație. În cazul în care evaporarea se produce de pe sol uscat sau insuficient de umezit
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de presiune și divergența fluxului turbulent de impuls: 54 0) Dacă stratul limită convectiv este limitat superior de un strat stabil, atunci amestecul turbulent poate conduce la formarea unui strat bineamestecat. Astfel de straturi limită apar în mod obișnuit deasupra uscatului în timpul zilei, atunci când încălzirea la suprafață este puternică și deasupra oceanelor, atunci când aerul din apropierea suprafeței mării este mai rece decât temperatura apei la suprafață. De obicei, oceanele tropicale au straturi limită de acest tip. Într-un strat limită bine-amestecat viteza
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi neapărat negativ. Puneți-i pe toți pe uscat și veți vedea ce e-n stare să câștige fiecare din ei prin munca sa proprie. Să nu fie d. Brătianu la guvern ce-ar fi azi d. Costinescu? Corector la "Romînul", pentru că a fost găsit destul de demagog pentru aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi neapărat negativ. Puneți-i pe toți pe uscat și veți vedea ce e-n stare să câștige fiecare din ei prin munca sa proprie. Să nu fie d. Brătianu la guvern ce-ar fi azi d. Costinescu? Corector la "Romînul", pentru că a fost găsit destul de demagog pentru aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
veghe rămâne luna pală "epitet cheie al limbajului eminescian": "El își apropia scaunul de fereastră pe care o deschide, și, la lumina cea palidă a lunii, el întorcea foaie cu foaie..."; "I se păru atunci că e într-un pustiu uscat lung, nisipos ca seceta, deasupra căruia licărea o lumină fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde?"46 Semnificația "galbenului" în alchimie și în cosmologiile popoarelor, rămâne asociată de veșnicie (precum aurul este metalul nemuririi), de "esența divină"47, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pînă-i gata să-l atingă pe-al Demiurgului. Ce voi vedea? Cunosc (mental) Veneția pe de rost. Cine n-o cunoaște? Trei sînt însă acum reperele palpabile ce-mi vor structura sejurul în Lagună: 1. hapsîna hoinăreală, oricum retiniană, pe uscat și cu gondola. 2. depistarea uriașilor venețieni din Quattrocento și... și... 3. vernisajul Ușilor mele, la Palazzo Correr. Dintre magnificii venețieni, nu-l voi putea vedea ce păcat! pe Uccello, grandios-pigmentatul Uccello, orașul nepăstrîndu-i nici o lucrare. Și, din aceleași motive
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se știe, nu e chiar model occidental de curățenie. Dar, pe stradelele dintre palate, din loc în loc, sticle mari din plastic, pline cu apă. Mirarea e curmată de explicația cerută: dacă animăluțul (în lesă) se vrea cu udul (sau cu uscatul), stăpînul așteaptă consumarea urgenței, după care apelează, obligatoriu (și sub amenințarea amenzii), la sticla cu apă. La noi?... Animăluțe și animăluțe. În cazul Nietzsche, dezordinea mentală se instalează lent, filosoful conștientizîndu-și, de altfel, starea și, în teribilele lui eforturi de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din același motiv, al spontaneității fără cusur, determinînd captarea miraculoasă a solarității; dar din alt motiv, cel al nobleței cromatice și al confortului civilizat Vermeer?; dar cumintele Chardin? 4. Turner, impresionistul avant la lettre, magicianul aburului învăluitor al mării, al uscatului; dar sarcasticul Daumier?; dar impecabilul Manet?; dar primul insurgent Monet, titularul curentului? 5. Cézanne, rigurosul tandru; dar "diletantul" Gauguin?; dar Lautrec?; dar Matisse? 6. Picasso, demonul deconstrucției moderne; dar, de ce nu? mai puțin celebrul Villon? 7. Klee, pseudonaivul savant; dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sesizărilor trimise de militarii Forțelor Armate, ai Trupelor M.A.I. și oamenii muncii, urmărind cu atenție rezolvarea lor la timp. II.Secția Administrativă a C.C. al P.M.R. are următoarea organizare: 1Șef Secție 2Adjuncți ai Șefului de Secție Sectorul Armată de uscat 1 Șef Sector 3 instructori Sectorul Aviație, Apărarea Antiaeriană a Teritoriului și Marină 1 Șef Sector 3 instructori Sectorul Organe de Securitate 1 Șef Sector 2 instructori Sectorul Trupe M.A.I., Miliție, Penitenciare, Lagăre și Colonii 1 Șef Sector 3
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să respecte o anumită ordine. Educatoarea poate întreba în ce scop dorește să îmbrace copilul, putând să îl ajute în a selecta corect și a îmbrăca copilul, acesta având sarcina să verbalizeze ceea ce face. Varianta II: „Să punem rufele la uscat” Educatoarea așază o sfoara liniar pe covor reprezentând sârma pentru „rufe”. Copiii care doresc să se joace pot selecta doar acele obiecte de îmbrăcăminte care răspund sarcinii formulate de educatoare. De ex.: „Puneți la uscat toate rochițele și fustele scurte
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
II: „Să punem rufele la uscat” Educatoarea așază o sfoara liniar pe covor reprezentând sârma pentru „rufe”. Copiii care doresc să se joace pot selecta doar acele obiecte de îmbrăcăminte care răspund sarcinii formulate de educatoare. De ex.: „Puneți la uscat toate rochițele și fustele scurte, toate hainele groase, toate hainele de culoare roșie etc.” Toți copiii lucrează concomitent. NIVEL II Varianta I: „Să facem cumpărături”: Copiii (2-3) care s-au hotărât să fie „vânzători”, pregătesc magazinul pentru deschidere, având ca
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
victorioase ale Rusiei împotriva Turciei. Cum însă progresele economice pe care le-a făcut Moldova în acea perioadă n-au fost de natură să provoace schimbări esențiale în domeniul transporturilor, carul a continuat să rămână principalul mijloc de transport pe uscat. Păstrarea carului ca principal mijloc de transport s-a datorat însă și existenței unui mijloc de tracțiune folosit cu precădere în transporturile grele: boul. Creșterea boilor, după cum se știe, era una din ramurile de frunte ale economiei moldovene. Dar acesta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către plutași, și pe uscat de către birnici. Lucrările de construcții de drumuri și poduri, ori de îmbunătățire a comunicațiilor, s-au lovit însă de mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice contribuții la efortul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]