2,329 matches
-
din analiza vieții sociale, ci, dimpotrivă, o realitate ale cărei efecte, deși puțin cunoscute sau previzibile, nu pot fi neglijate. Fiecare idee de futurism tehnologic, de la Alvin Toffler și John Naisbitt până la Peter Drucker și George Gilder, își bazează speranțele utopice pe "era informațională" ca o soluție tehnologică pentru probleme sociale. Totuși, se cunoaște prea puțin cu privire la impactul pe care îl au aceste noi medii asupra vieții noastre zilnice, asupra minților, familiilor și chiar asupra viitorului democrației" (Rheingold, 2000, p. 78
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
asimilare, conducând la o stimă de sine scăzută, la sentimentul de lipsă a valorii personale sau chiar la acte autodestructive (Cartwright, 1994). I.9.4. Dependența de comunitățile virtuale În cadrul unei conferințe TED din 2008, Kelly prezenta, într-o viziune utopică a următoarelor 5000 de zile ale Internetului, relația dintre umanitate și această mașină uriașă alcătuită din miliarde de computere și conexiuni pe care o numește Mașina (the One Machine). În opinia sa, fiecare ecran, fiecare interfață este o fereastră în interiorul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
modelat devenirea gândirii umane și a tuturor culturilor. Internetul va deveni ca o gaură neagră ce va aspira tot ce există pe glob. Mediul nostru va deveni această rețea imensă (Kelly, 2008). Deși la ora actuală această viziune este (încă) utopică, dependența de Internet și, implicit, de comunitățile virtuale este un fapt real, cu implicații profunde asupra existenței individuale. Atracția față de lumile virtuale, marcată de curiozitate și de dorința de a explora spații noi, ajunge să acapareze timpul, energia și atenția
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
efectiv într-un "sat global" (McLuhan, 1964) fără limite. În același sens, Boorstin (1978, apud Fernback & Thompson, 1995) propunea denumirea de "Republica Tehnologiei" pentru acel nou tip de comunitate care, prin intermediul tehnologiei comunicației, creează legături între națiuni în cadrul unei experiențe utopice împărtășite. În mod inevitabil, "dezvoltarea tehnologiei aduce națiunile împreună și îngustează diferențele dintre experiențele oamenilor" (p. 6). Pentru mulți, acest potențial egalizator al computerului înseamnă instaurarea net-democrației, în care, prin intermediul rețelei, este posibilă egalizarea statutului tuturor participanților. Astfel, fiecare persoană
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
construirii societății civile virtuale" (Rheingold, 2000). În plus, existența unei probleme sociale comune care poate deveni o amenințare acționează ca un catalizator ce întărește coeziunea și favorizează imaginea comunității în rândul membrilor. Experiența ultimilor douăzeci de ani contrazice această viziune utopică. Așa cum arată la această oră, rețeaua globală nu include ideea unei organizări egalitariste care însoțește toate viziunile utopice cu privire la devenirea Internetului. După cum sugerează Luke încă din 1993, una dintre consecințele expansiunii tehnologiei comunicației a fost nașterea unei clase sociale constituite
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
acționează ca un catalizator ce întărește coeziunea și favorizează imaginea comunității în rândul membrilor. Experiența ultimilor douăzeci de ani contrazice această viziune utopică. Așa cum arată la această oră, rețeaua globală nu include ideea unei organizări egalitariste care însoțește toate viziunile utopice cu privire la devenirea Internetului. După cum sugerează Luke încă din 1993, una dintre consecințele expansiunii tehnologiei comunicației a fost nașterea unei clase sociale constituite dintr-o elită a informației, care se organizează într-o comunitate tribală dedicată dezvoltării cunoștințelor bazate pe tehnologie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
întâlneau să vorbească, să bârfească, să se certe, să găsească punctele slabe ale ideilor politice prin dezbateri. Dar un alt tip de viziune s-ar putea aplica utilizării Internetului în mod greșit, o viziune umbrită, de o natură mai puțin utopică: Panopticon-ul. Panopticon a fost denumirea unei închisori de eficiență maximă propuse în Marea Britanie, în secolul al XVIII-lea, de către Jeremy Bentham. O combinație de arhitectură și efecte optice face posibilă, în viziunea lui Bentham, situația în care un singur gardian
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
va îngloba întregul nostru mediu și pe noi înșine pentru a funcționa ca o entitate complexă, prețul pe care îl vom plăti va fi cel al transparenței întregii noastre existențe, ceea ce echivalează cu lipsa intimității. Cei care promovează o viziune utopică a devenirii Internetului prevăd un control dispersat asupra rețelei (Fernback & Thompson, 1995), ceea ce, la nivelul cunoștințelor actuale, apare a fi o perspectivă naivă. De la oamenii de știință și designerii care creează părțile hardware și software pentru a aduce cele mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nu reprezintă cea mai extinsă formă de manifestare religioasă online, comunitățile virtuale cu specific religios s-au dezvoltat și diversificat exponențial în ultimii ani, în timp ce alte tipuri de comunități au inclus spații speciale pentru grupurile de acest tip. Între viziunea utopică a tărâmului posibilităților nelimitate și obiecțiile scepticilor cu privire la potențialul distructiv al Internetului, utilizatorii interesați de religie și spiritualitate au reușit să delimiteze și să construiască online un spațiu destinat comunicării, informării, promovării diferitelor credințe, închinării și săvârșirii ritualurilor religioase. Utilizarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o poziție distinctă în rândul problemelor de interes pentru cercetărori din domeniile sociologiei, teologiei și psihologiei. Similar cu situația apariției altor medii de comunicare, primele studii cu privire la locul și rolul religiei în spațiul virtual al Internetului au urmat fie fascinația utopică referitoare la multiplele posibilități de exprimare, fie temerile distopice urmate de condamnarea exceselor promovate în spațiul virtual, în special din perspectivă etică. Pe măsură ce domeniul s-a maturizat, cercetările s-au diferențiat atât ca metode și tehnici, cât și ca fundamentare
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
membrii comunităților online sunt atașați de comunitățile locale din care fac parte și nu intenționează să se retragă din activitățile religioase off-line. Considerate într-un mod echilibrat și complex, comunitățile virtuale religioase sunt departe de imaginea idilică promovată de optimiștii utopici, ce văd în acest tip de formațiuni un model fără limite sau fără probleme de natură socială, care va înlocui comunitățile locale. În acest sens, un studiu desfășurat de Foltz și Foltz (2003) cu privire la modul în care evaluează membrii comunitățile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Note de călătorie 1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin Antohi (n. 1957), este istoric al ideilor, eseist, traducător. Este traducătorul și coordonatorul mai multor volume, precum și autorul lucrărilor (selectiv): Utopica. Studii asupra imaginarului social, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l'utopie, Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public, Le Néant roumain
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți occidentalizanți din Principate (înainte de generația lor, cosmopolitismul moldo-valah se centra pe Rusia ori pe Sublima Poartă, iar și mai înainte era legat de Polonia), au învățat și mai mult de la francezi, începând cu socialiștii utopici (Fourier), trecând prin catolicii mesianici de stânga (Chateaubriand, Lamennais) și ajungând la romanticii charismatici (Michelet). De aici și dificultățile lor de a înțelege revoluționarismul naționalist al ardelenilor: a se vedea întâlnirea ratată dintre Bălcescu și Avram Iancu. Aș adăuga la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
în litere și închise în cuvinte" (p. 19). În esență, despre asta este vorba: scriitorul își îndeplinește programul și, de-a lungul a 21 de capitole, descrie, povestește, judecă, urmărește, denunță 21 de fețe ale răului din 21 de lumi utopice, până când rămâne fără cuvinte. Vocabularul se micșorează de la o propoziție la alta, cuvintele dispar, iar textul nu mai poate fi terminat. Parantezele redau calvarul scriitorului: "ca să afli unde am fi... (zău, acesta nu trebuia lăsat să plece: e cu adevărat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să îl emoționeze, ci și să îl îndrepte, să îl modifice la nivel ontologic în așa fel încât să îl transforme într-un model. Desigur, la fel ca și în alte puncte ale doctrinei clasice, se sesizează și aici caracterul utopic al acesteia, utopie ce se organizează mai ales în liniile unei desăvârșiri morale. Se concretizează acum un "dublu proiect de perfecțiune estetică și civilitate"23 afirma Toma Pavel, referindu-se la dorința clasică de a purifica limbajul și moravurile. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
reprezentat una din cele mai fertile din istoria literaturii române, revigorarea producându-se astfel și în lipsa impunerii unui canon clasic. Pe de altă parte, nici aspirațiile călinesciene către o dimensiune apolinică a creației și a existenței nu sunt întru totul utopice, mărturie stând în acest sens reușita romanelor sale care urmăresc într-o manieră aproape programatică concretizarea principalelor aspecte teoretizate. V.7. Concluzii În urma prezentării textelor alese pentru acest capitol, una din concluziile principale care se impune este că neoclasicismul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
au întârziat organizarea, amenajarea sau construirea unui spital psihiatric modern, de tipul celui preconizat de A. Fătu. Trebuie să recunoaștem lui A. Fătu nu numai un loc prioritar, ci și o optică de valoare psihiatrică. În adevăr, nu era nimic utopic în acest proiect, foarte modern, dar totodată realist. Ca și în alte lucrări ale sale, autorul dovedea același simț al progresului, dar și al moderației. Din referatul lui A. Fătu se desprind câteva idei care trebuie subliniate. Cel mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Golia, a putut să-și însușească experiența practică și perspectiva teoretică necesară. Aceasta rezultă din studiul Soarta nebunilor. Acest studiu, astăzi puțin cunoscut, despre care a scris doar o scurtă notă T. Pirozynski 89, nu este scutit de o notă utopică și ni se pare, cu toată buna intenție a autorului, că nu este comparabil cu acela din proiectul lui A. Fătu, care, deși publicat cu trei decenii mai înainte, era mai realist și mai apropiat necesităților imediate ale specialiștilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cont de normativitate și, prin aceasta, de normalitate, libertatea devine o libertate normală. Poate exista însă și tendința de a depăși cadrele acestui tip de libertate, tendință caracteristică în mod special artiștilor cuvîntului. Dar, aceasta este de fapt o libertate utopică, fiindcă scriitorii, încălcînd granițele libertății normale în ceea ce privește limba, nu sînt liberi de orice normativitate, căci trebuie să respecte normele artei 308. Manifestarea efectivă a libertății umane în raport cu limba se produce după modelul oricărei libertăți umane ce presupune, pe de o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exclusiv în termeni cantitativi, deoarece în regim de concurență perfectă, nici cumpărătorii nici vînzătorii nu ar putea influența prețul. Generalizînd această idee, Walras consideră că a rezolvat esențialul teoriei economice. Pledoaria lor pentru libera și perfecta concurență este remarcabilă dar utopică. Mai mult, el a făcut mult rău economiei nu doar plecînd de la ipoteze ideale, ci și introducînd un mod de raționalizare pur cantitativ, ce avea să dăuneze mult acestei științe pînă astăzi. Studiind formarea prețurilor, Walras abandonează abordarea statistică, încercînd
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ei, erau liberali și atunci nu avem aici o contradicție logică, o critică de dragul criticii, mai ales că acești critici nu prea pun nimic în loc, nu știu să aibă vreun proiect de societate, eventual unul mai bun și mai puțin utopic, deci realizabil? Nu te poți baza numai pe utopia marxistă. Școala de la Frankfurt e o școală din anii '60 ce încearcă o adaptare a teoriei marxiste, inventînd "Marxismul fenomenologic". Herbert Marcuse, tradus la noi încă din 1977, după ce inițial a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Lowenthal, Walter Benjamin, Ernst Bloch, Otto Kircheimer, Franz Neumann, Henry Grossman, Friedrich Pollock, care e poate cel mai economist dintre toți și alții, ca să avem o imagine mai bună asupra nucleului materialist al dialecticii non hegeliene și negative, al hedonismului utopic al Școlii critice. Teza subiectivității moderne este reconstruită pe baza modelului lui Ulise, care, pentru a supraviețui sacrifica vraja naturii exterioare pe altarul raționalității instrumentale, devenind astfel "protoimaginea individului burghez". Deci rațiunea eliberează de constrîngerile naturii, iar acest proces "se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rezultă creează pasivitate socială în fața crizelor de natură personală, cum ar fi concedierile sau confiscările de case. Pentru Marx, astfel de crize sunt parte integrantă a dinamicii continue a capitalismului, sunt crize recurente. Prin urmare, am fi prea romantici, chiar utopici, dacă am crede că le putem elimina din sistem. Acum înțelegem de ce Marx se revinde atît de bine? 4.6. VOCILE SCHIMBĂRII Citesc ce scrie Toni Hrițac nu numai pentru că o face rar, ci mai ales pentru că analizele sale atacă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de bine și astăzi băncile islamice fără să practice acest "preț al banului"? Sunt de acord că, dacă e o marfă, banul trebuie să aibă un preț, iar toate încercările de neutralizare a monedei, teoretice sau practice (Walras, Lenin, socialiștii utopici), au eșuat. Dar asta nu înseamnă că banul poate produce valoare. Încă Aristotel condamna economia monetară, econo-mia pusă sub semnul banului, numind-o hrematistică și considerînd-o nedemnă, impură. Sunt de acord și cu faptul că trebuie să existe un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
practicile în care accepți să pierzi timp sau în care îți acorzi răgazul de a te îngriji de tine. Prins în goana accelerată a temporalității, turbo-consumatorul este oare închis doar în timpul imediatului și, prin aceasta, privat de distanțarea simbolică și utopică? Trăiește el într-o stare de imponderabilitate temporală, scăpat de povara oricărei legături cu trecutul? Această idee pare fragilă într-un moment în care asistăm la triumful cultului patrimoniului, al pasiunii „autenticității”, a obiectelor încărcate de sens și de legende
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]