16,787 matches
-
părinților unui tânăr, victimă a unui accident grav în urma căruia a rămas infirm, și Sentința penală nr. 730 din 8 septembrie 2021 în care Judecătoria Buzău - Secția penală a acordat daune morale și soției, fiicelor minore și părinților persoanei vătămate). ... 24. În cauzele civile, inițial, aplicabilitatea Deciziei nr. 12 din 16 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a fost pusă în discuție. Astfel, în Decizia nr.
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
corporale pentru victima directă pot solicita repararea daunelor morale rezultate exclusiv din afectarea posibilităților de viață familială doar cu victima directă. Altfel spus, victimele indirecte ale faptei ilicite suferă o restrângere a vieții de familie numai în raport cu persoana vătămată, dar ele continuă să se bucure de viața de familie și socială pe care o aveau înainte de producerea faptului ilicit cauzator de prejudicii corporale pentru victima directă, atât în interacțiunile lor cu ceilalți membri ai respectivei familii, cât și
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
plus, art. 325 din Codul civil stabilește că soții sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la suportarea cheltuielilor căsătoriei. Dacă în privința daunelor materiale cauzate de un prejudiciu corporal, inclusiv celor care se aflau în întreținerea persoanei vătămate, art. 1.387 din Codul civil respectă principiul reparării integrale a pagubei, în privința daunelor morale ce decurg din obligația de sprijin moral reciproc, art. 1.391 din Codul civil ar trebui să aducă un răspuns la fel de adecvat. Art. 26
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
ori într-un interes legitim, de o autoritate publică sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, text care se referă la îndreptățirea persoanei vătămate, în general, de a se adresa justiției atât pe calea contenciosului administrativ, cât și pe cea a „recursului paralel“. Art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală precizează că atât condițiile, cât și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege
DECIZIA nr. 358 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288942]
-
stabili și alte sancțiuni principale sau complementare“, iar prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 nu dispun de plano suspendarea executării oricăror sancțiuni contravenționale, ci țin seama de anumite elemente prevăzute de lege (spre exemplu, natura și gravitatea sancțiunii contravenționale, de partea vătămată care utilizează instituția contestării în materie etc.). ... 27. De altfel, și Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede următoarele: (i) în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorității publice (în procedura prealabilă) care a emis actul
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
etc.). ... 27. De altfel, și Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede următoarele: (i) în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorității publice (în procedura prealabilă) care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond, cererea de suspendare soluționându-se de către instanța judecătorească de urgență și cu precădere, cu citarea părților (art. 14); (ii) posibilitatea solicitării
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
OPSNAJ, astfel încât nu pot invoca o vătămare. Solicită admiterea excepției. În ce privește chestiunea interesului arată că, raportat la art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 554/2004, reclamanții nu pot fi considerați persoane vătămate întrucât nu invocă drepturi subiective și/sau interese legitime proprii. De altfel, în acțiune (pagina 13) recunosc reclamanții că interesul nu este conturat ca fiind născut și actual, ci condiționat de o acțiune în regres a spitalului. Or, interesul trebuie să
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
părții responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală. De asemenea, conform art. 27 din același act normativ, soluționarea acțiunii civile se face la instanța civilă în următoarele cazuri: dacă persoana vătămată sau succesorii acesteia nu s-au constituit parte civilă în procesul penal; dacă prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă; dacă procesul penal a fost suspendat; dacă punerea în mișcare a acțiunii penale a avut loc ulterior
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
încălca dreptul său la apărare, prevăzut și garantat de art. 24 alin. (1) din Constituția României. Arată că legiuitorul a avut în vedere, atunci când a instituit obligația de a motiva actele administrative, tocmai respectarea dreptului la apărare al persoanei vătămate care, în exercitarea căilor de atac împotriva actelor administrative, ar trebui să răstoarne argumentele organelor administrative. Totodată, arată că necesitatea motivării este susținută ca o garanție a respectării legilor și a ocrotirii drepturilor cetățenești, iar importanța acestei condiții pentru valabilitatea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
Codul de procedură civilă, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată. Așadar, nu numai că persoana vătămată trebuie să efectueze plângerea prealabilă anterior învestirii instanței, ci aceasta trebuie să aștepte și comunicarea răspunsului sau împlinirea termenului de 30 de zile de la data înregistrării plângerii la autoritatea emitentă - prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. h) din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
reclamant, fiind realizată astfel distincția dintre contenciosul subiectiv și contenciosul obiectiv. Astfel, reclamantul, trecând peste faptul că nu invocă motive de nelegalitate concrete, limitându-se la afirmații de ordin general, fără susținere, nici nu arată care este interesul propriu, particular vătămat, motivele invocate având un caracter general. Ceea ce susține reclamantul se subsumează exclusiv interesului legitim public, astfel că urmează să ne raportăm la prevederile art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora interesul legitim public este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a relevat niciun interes privat, în obținerea măsurii anulării actului administrativ contestat. Trecând peste faptul că reclamantul nu invocă motive de nelegalitate concrete, limitându-se la afirmații de ordin general, fără susținere, nici nu arată care este interesul propriu, particular vătămat, motivele invocate având un caracter general. Față de aceste aspect, solicită admiterea excepției lipsei de interes în promovarea prezentului demers judiciar. ... V. Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. A. În ceea ce privește fondul cererii de suspendare, precizează
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și provizorie a actului administrativ, decât aplicarea acestuia. Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004: „În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condițiile art. 1, a autorității publice care a emis actul (...), persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond (...).“ Așadar, din textul precizat rezultă că pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare trebuie îndeplinite în mod cumulativ trei condiții: sesizarea, în condițiile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a relevat niciun interes privat în obținerea măsurii anulării actului administrativ contestat. Trecând peste faptul că petentul nu invocă motive de nelegalitate concrete, limitându-se la afirmații de ordin general, fără susținere, nici nu arată care este interesul propriu, particular vătămat, motivele invocate având un caracter general. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a depus întâmpinare la cererea modificatoare, afirmând următoarele: Chestiuni prealabile. Excepții Excepția puterii de lucru judecat (provizorie) a acțiunii pe toate capetele de cerere, având în vedere
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
scopul legii, iar, în cauza de față, măsura dispusă este una proporțională cu scopul urmărit - protejarea vieții și sănătății persoanelor ce locuiesc în interiorul comunei, precum și în afara acesteia - fiind păstrat un just echilibru între interesul legitim privat pretins vătămat și interesul public“. Contextul nu este numai național, ci analiza factorilor de risc a avut în vedere contextul european și internațional și considerentele de oportunitate sunt legate și de aceste riscuri de infectare. Cu privire la legalitatea emiterii H.G. nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale deoarece urmărește un scop legitim, evidențiat anterior, iar limitarea nu afectează însăși substanța drepturilor, reclamanții putând acționa în lipsa dovezii lezării unui interes legitim privat în cadrul organismelor sociale interesate, asimilate persoanei vătămate - art. 2 alin. (1) corelat cu lit. s) a aceluiași articol. Reclamantul nu respectă o condiție esențială, impusă de art. 1 alin. (1) și de art. 8 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 554/2004 privind exercitarea dreptului la acțiune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
chiar și în situația în care actele nu ar mai putea fi revocate (deși, prin ipoteză, în această situație, plângerea prealabilă nu ar mai avea scop, rezumându-se la un act formal), acest lucru nu ar putea fi imputat persoanei vătămate, o astfel de sarcină fiind evident disproporționată, în condițiile în care conduitei sale bazate pe o normă clară a legii i s-ar opune de către stat caracterul neclar al normei, acesta, prin intermediul autorităților care îl reprezintă (în cazul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
există, instanța constată că suspendarea executării, în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, a măsurilor administrative dispuse într-o astfel de situație este imposibilă, date fiind prevederile art. 5 alin. (3) din aceeași lege. Ca atare, persoanei vătămate i-ar rămâne la dispoziție numai posibilitatea introducerii unei acțiuni în anulare, în condițiile aceleași legi, a cărei finalitate ar fi, în cazul admiterii ei definitive, pe de o parte, constatarea retroactivă a caracterului nelegal al actului administrativ, iar, pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Constituționale, dreptul de acces la justiție (art. 21 din Constituție) al persoanei vătămate de o autoritate publică (art. 52 din Constituție), printr-un act administrativ [art. 126, alin. (6) din Constituție], este unul efectiv numai în măsura în care persoana vătămată poate să „înlăture în mod concret și eficient consecințele actelor administrative atacate, în perioada în care acestea produc efecte“. Ca atare, atunci când, într-un caz concret, se analizează dacă reclamantul a avut un drept de acces la justiție efectiv
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la art. 199 alin. (1) din Codul penal a fost condamnat inculpatul D.N. la pedeapsa amenzii de 2.000 de lei, reprezentând 200 de zile-amendă, o zi-amendă calculată la 10 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate P.M. ... 31. În temeiul art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 19 alin. (1) și art. 25 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală, cu referire la art. 1.349, 1.357 și 1.381 din
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
și acte de violență fizică. ... 37. La termenul din 28.11.2022, instanța a pus în discuție, din oficiu, încetarea procesului penal cu privire la infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal împotriva părților vătămate P.G. și P.E., având în vedere deciziile nr. 297 din 26 aprilie 2018, respectiv 358 din 26 mai 2022 ale Curții Constituționale a României, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale față de data săvârșirii faptelor și de termenul de
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.000 de lei, ce ar fi fost săvârșită asupra persoanei vătămate P.(fostă D.) M. ... 43. Acesta a precizat că hotărârea de condamnare se bazează, într-o foarte mare măsură, pe declarațiile persoanelor vătămate, persoane cărora inculpatul nu a avut niciodată ocazia să le adreseze întrebări. În consecință, solicită și respingerea acțiunii civile ca nefondată. ... 44. În subsidiar, inculpatul a solicitat renunțarea la aplicarea pedepsei conform art. 80 din Codul penal și respingerea ca
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Art. 199 din Codul penal - Violența în familie (1) Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 și art. 193-195 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime. (2
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
și de supraveghere a acesteia (R-4); ... 5. Registrul de evidență a măsurilor preventive dispuse în cursul urmăririi penale (R-5); ... 6. Registrul de evidență privind metodele speciale de supraveghere și cercetare (R-6); ... 7. Registrul special privind măsurile de protecție a persoanelor vătămate, părților civile, martorilor, investigatorilor sub acoperire, informatorilor și a colaboratorilor (R-7); ... 8. Registrul de evidență a cererilor de încuviințare a efectuării percheziției (R-8); ... 9. Registrul de evidență a plângerilor formulate împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, precum și împotriva
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
și previzibilitate, întrucât nu precizează întinderea și modalitatea de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în ceea ce privește renunțarea la urmărirea penală în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Consideră că în cazul infracțiunilor menționate interesul public este subsidiar interesului persoanei, astfel că invocarea interesului public aduce atingere interesului persoanei. De asemenea, arată că dispozițiile art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală vizează, de fapt, o verificare
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]