3,016 matches
-
Nu-i da a mânca; / Iar de le-i găsi bând, / Nu-i da a bea, / Trântește-l, / Izbește-l, / Plesnește-l, / Curând pornește-l, / Pornește-l la mine / Prin codru de sine, / Prin sat fără rușine, / Pe la apă fără vad, / Pe la gard / Fără prilaz, / Să vie degrabă, / Fără zăbavă, / Cu gura căscată, / Cu limba înfocată, / Și până cu mine nu s-a logodi / Să se bată de-a plesni, / Și până cu mine nu s-a cununa / Să se bată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eu nu v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat, / Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat; / Și eu tot pe apă / V-am mânat, / Ca să mergeți, / Din vad / În vad. Să mergeți la Țarigrad, / Unde e locu curat..."391 În schimb, la românii din Peninsula Balcanică, leacul unor boli se află chiar la "Fântâna Dzânelor" (Ielele sunt numite aici Albele), pelerinajul la această apă având loc din Joia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat, / Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat; / Și eu tot pe apă / V-am mânat, / Ca să mergeți, / Din vad / În vad. Să mergeți la Țarigrad, / Unde e locu curat..."391 În schimb, la românii din Peninsula Balcanică, leacul unor boli se află chiar la "Fântâna Dzânelor" (Ielele sunt numite aici Albele), pelerinajul la această apă având loc din Joia Mare până la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și pe mine de uri, / de guri, / de urgie, / de mânie, / să rămân curat / și luminat, / cum domnul m-a dat. / Toate gurile / și urile / Să se ducă pe drum, pe drum, / pe capul celui ce mi-a vrut, / pe vad, pe vad, / pe capul celui ce mi-a dat, / de pe șes, pe șes, / pe capul celui ce mi-a trimăs; / Eu să rămân curat / și luminat, / cum domnul pe pământ m-a dat."65 O altă ipostază antropomorfică a apei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mine de uri, / de guri, / de urgie, / de mânie, / să rămân curat / și luminat, / cum domnul m-a dat. / Toate gurile / și urile / Să se ducă pe drum, pe drum, / pe capul celui ce mi-a vrut, / pe vad, pe vad, / pe capul celui ce mi-a dat, / de pe șes, pe șes, / pe capul celui ce mi-a trimăs; / Eu să rămân curat / și luminat, / cum domnul pe pământ m-a dat."65 O altă ipostază antropomorfică a apei, prezentă în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1988. DAICOVICIU, Hadrian, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. * * *, De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Câmpulung Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian Jucan, Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, 2000. * * *, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și sufletCultura națională", București, 1995, pp. 235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 186 . 83 Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p. 49. 86
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. Cit., p. 17. 99 Ibidem, p. 26. 100 Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din Țara
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din Țara Fagilor, Ed. Cit., p. 59. 103 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ed. cit., pp. 438-439. 104 Ibidem, p. 440. 105 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor, Ed. cit., pp. 226-227. 106 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit. p. 32. 107 Ibidem, p. 83. 108 Ibidem, p. 87. 109 Ibidem, p. 135. 110 Ibidem, p. 162. 111 Ibidem, p. 163. 112 Ibidem, p. 164. 113 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Ed. cit., p. 28
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006, p. 255. 138 S. Fl. Marian , Nunta la români, Ed. cit., p. 551. 139 Ibidem, pp. 553.554. 140 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 87. 141 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 285. 142 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., pp. 279-280. 143 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., pp. 212-213. 144 Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I. G. Sbiera
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
78. 156 Ibidem, p. 79. 157 Ibidem, p. 80. 158 Ibidem, p. 83. 159 Ibidem, p. 85. 160 Ibidem, p. 89. 161 Ibidem, p. 90. 162 Ibidem, p. 93. 163 Ibidem, p. 91. 164 Ibidem, p. 216. 165 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 306. 166 Ibidem, pp. 283-285. 167 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. cit., p. 84. 168 Ibidem, p. 141. 169 Ibidem, p. 141. 170 Ibidem, p. 142. 171 Ibidem, p. 142. 172 Ibidem, p. 171
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aramis, București, 1994, v. vol. II, p. 51. 199 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., pp. 158-159. 200 Ibidem, p. 173. 201 Artur Gorovei, Literatură populară, II, Ed. cit., p. 128. 202 Ibidem, p. 129. 203 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 183. 204 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ed. cit., p. 64. 205 Ibidem, p. 65. 206 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 361. 207 De sub muntele Rarău, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deținut politic și asta înclina greu asupra noastră, a copiilor. Astfel am ajuns colectiviști și a urmat perioada cea mai istovitoare, de muncă la GAC “Voința” din Tecuci. Mama mea și cu frații mai mari lucrau din greu, la făcut “vaduri”, pentru legume, la grădină. Nu știu nici acum de ce șanțurile acelea prin care trecea apa cu care se irigau legumele se chemau vaduri. Știam că vadurile sunt acele locuri dintr-un râu unde apa este mai mică și se trece
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la GAC “Voința” din Tecuci. Mama mea și cu frații mai mari lucrau din greu, la făcut “vaduri”, pentru legume, la grădină. Nu știu nici acum de ce șanțurile acelea prin care trecea apa cu care se irigau legumele se chemau vaduri. Știam că vadurile sunt acele locuri dintr-un râu unde apa este mai mică și se trece cu căruța sau cu animalele pe malul celălalt al apei. Mai știam despre vaduri din pozia lui Coșbuc “Mama”: “In vaduri ape repezi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din Tecuci. Mama mea și cu frații mai mari lucrau din greu, la făcut “vaduri”, pentru legume, la grădină. Nu știu nici acum de ce șanțurile acelea prin care trecea apa cu care se irigau legumele se chemau vaduri. Știam că vadurile sunt acele locuri dintr-un râu unde apa este mai mică și se trece cu căruța sau cu animalele pe malul celălalt al apei. Mai știam despre vaduri din pozia lui Coșbuc “Mama”: “In vaduri ape repezi curg, Și vuiet
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
trecea apa cu care se irigau legumele se chemau vaduri. Știam că vadurile sunt acele locuri dintr-un râu unde apa este mai mică și se trece cu căruța sau cu animalele pe malul celălalt al apei. Mai știam despre vaduri din pozia lui Coșbuc “Mama”: “In vaduri ape repezi curg, Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zaresc Pe tine-ntr
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se chemau vaduri. Știam că vadurile sunt acele locuri dintr-un râu unde apa este mai mică și se trece cu căruța sau cu animalele pe malul celălalt al apei. Mai știam despre vaduri din pozia lui Coșbuc “Mama”: “In vaduri ape repezi curg, Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zaresc Pe tine-ntr-o cascioară”. Era o poezie tristă ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
coline, scăldate de razele soarelui strălucitor, un loc al pătimirii neamului românesc. Acolo era iadul, acolo era Noua-Culme “. Drumul spre lagărul Noua-Culme este asemănat de Atanasie Berzescu cu fuga moldovenilor din timpul lui Ștefan cel Mare când năvăleau tătarii. “ La Vadul Oii, trecem Dunărea pe poduri plutitoare în Dobrogea. Cu nori de praf după noi, în uruit de motoare, săgetam întinderea pamântului dobrogean, fâsâind pe luciul șoselei, spre est acum. Nu știam unde mergem. La un moment dat ne desprindem de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
face peană, nici scalpel,/ Când fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a naturii: astfel, nu creatorul modelează arta după perfecțiunea naturii, ci râul sculptor pare un herculean Brâncuși cu braț de apă: "Netemător de timp, prin vaduri sapă statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase "din toga unui Gulliver". Poetul vine cu un univers parnasian, cu elemente exotice, cu imagini rare lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apropie de el, tot ce atinge. Poetul, așa cum am mai spus, cuprinde în poeme datini și obiceiuri. Bunăoară, parafrazează "Descântecul de reumă", descrie jocul călușarilor, sau, ca altădată, Caloianul. Călușarii sunt descriși în ritmica dansului. Poetul îi desprinde parcă din vadurile de foc ale aștrilor și jocul devine un spectacol de linii și mișcări: "Se zvârcolesc de friguri monahii dansatori isterici și aproape nebuni/ ca fetele bolnave de năvârlii./ joacă la lumina sfintei luni și se cred ciocârlii." Stingerea varului se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru con strucția personajului ales Parcursul inițiatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu a avut o definitie legală până la apariția Legii nr. 298/2001 care modifică Legea 11/1991 privind combaterea concurenței. Potrivit acesteia "fondul de comerț este ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenție, vad comercial) utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale". În prezent, art. 541 C.civ. cu denumirea marginală, "Universalitățile de fapt" prevede posibilitatea constituirii unei universalități de fapt dintr-un "ansamblu de bunuri care aparțin aceleiași persoane și au o
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de comerț este o universalitate de fapt, constituită de comerciant prin afectarea unei mase de bunuri pentru exercitarea comerțului. Intră în componența fondului de comerț: clădiri, utilaje, mașini, materii prime, materiale, mărfurile rezultate din activitatea, dreptul care privesc firma, emblema, vadul comercial, brevetele de invenție, mărci. Însă fondul de comerț este mai mult decât o alăturare întâmplătoare a mijloacelor economice ale comerciantului. Prin această reunire se creează o valoare nouă, mai mare decât totalitatea valorilor bunurilor componente. Este ceea ce se numeste
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
comerț Elementele corporale • imobile: prin natura lor(clădirea în care se desfășoară comerțul) sau prin destinație(mașini, utilaje); • mobile: materii prime, materiale destinate a fi prelucrate și produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială; Elemente incorporale Drepturile care privesc: firma, emblema, vadul comercial (clientela), brevetele de invenții, mărcile de fabrică, de comerț, de serviciu, indicațiile geografice -sau drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor, know-how (savoir -faire) etc. Sunt numite și drepturi privative și conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
transmitere împreună cu fondul de comerț, dobânditorul va putea folosi emblema numai cu consimțământul transmițătorului, deoarece deși emblema face parte din fondul de comerț, ea vizează un drept exclusiv de folosință și exploatare care nu se transmite automat odată cu fondul b.Vadul comercial și clientela Vadul comercial reprezintă aptitudinea fondului de comerț de atrage publicul. Clientela este rezultatul mai multor factori: amplasare, conduita personalului comerciantului în relațiile cu terți, politica de prețuri, calitatea mărfurilor și a serviciilor, reclama comercială etc. Clientela este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]