1,700 matches
-
este „împărțită” între toți membrii grupului, deci vina nu o poartă doar unul singur, ci toți, fapt care îl protejează pe individ și îl determină să fie de acord cu riscurile mai mari); - ipoteza valorilor culturale (în unele grupuri se valorizează riscul, de aceea, oamenii proveniți din aceste culturi își asumă riscuri mai mari); - ipoteza diferențelor prezumate dintre oameni (oamenii care își asumă un risc sunt mai persuasivi, tind să devină lideri, de aceea își asumă riscuri înalte); - ipoteza influenței informaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
s-a ghidat în cercetarea sa asupra rolului suplimentelor de remunerare în participarea muncitorilor după proiectul definit de oficiul belgian al creșterii productivității. A doua problemă provine din modul de valorizare a participării de către patronat și sindicat. De obicei, patronatul valorizează caracterul psihologic și cel economic al participării, pentru aceasta participarea fiind determinată de ansamblul atitudinilor „modelate” ale angajaților, atitudini care vor conduce la creșterea randamentului și la integrarea angajaților în cadrul organizației. Pentru sindicat, mai importante sunt caracterul sociologic și cel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cât și cu conducerea superioară. Dacă eforturile și mai ales ideile/soluțiile acestor grupuri sunt apreciate, valorizate, transpuse în practică, atunci este foarte probabil ca ele să dispună de o mare eficiență. Dacă însă produsele activității acestor grupuri nu sunt valorizate, atunci discuțiile și activitățile din cadrul lor li se vor părea participanților, inclusiv colegilor și conducerii, ca un fel de simplă joacă, fără valoare, ele rămânând cel mult în memoria organizației. Tocmai de aceea unii autori taxează cercurile de calitate ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alte categorii socioculturale decât cele inițiale au demonstrat acest lucru. Astfel, French, Israel și As au reprodus în Norvegia o experiență de participare la decizie făcută în America și au obținut rezultate diferite. Harbison și Burges arată că altfel sunt valorizate situațiile de participare de europeni, față de americani. Whyte compară pe cei din America de Nord cu cei din America de Sud și, de asemenea, obține date diferite. Factorii socioculturali intervin atât de mult, încât uneori cei supuși experimentelor nici n-au reușit să sesizeze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi nesatisfăcută într-o anumită muncă. Altă persoană, cu o aceeași nevoie la o intensitate mică, poate fi foarte satisfăcută de aceeași muncă. Pe de altă parte, oamenii au valori diferite, personale care explică diferențele în privința satisfacției muncii. Cei care valorizează recompensele bănești și provocarea personală probabil că nu vor fi satisfăcuți de un salariu mic într-o muncă de rutină. O altă persoană care valorizează munca nesolicitantă va fi însă mulțumită de un asemenea post. În noua teorie, esențială este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altă parte, oamenii au valori diferite, personale care explică diferențele în privința satisfacției muncii. Cei care valorizează recompensele bănești și provocarea personală probabil că nu vor fi satisfăcuți de un salariu mic într-o muncă de rutină. O altă persoană care valorizează munca nesolicitantă va fi însă mulțumită de un asemenea post. În noua teorie, esențială este compararea intrapersonală efectuată de subiect. În egală măsură este însă important și ce anume este perceput că oferă munca pentru a satisface nevoile și valorile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
5% obținut ca salariu de merit lunar). La fel ca și celelalte forme de plată prezentate până acum, și bonusurile sunt distribuite în funcție de performanțele individuale, numai că în felul acesta ele intră în contradicție cu o dorință a organizațiilor care valorizează mai mult munca în grup/echipă, considerând că aceasta conduce la obținerea succesului organizațional. Participarea la profit presupune împărțirea profitului obținut de organizație. Inițial organizația își stabilește un profit-țintă, iar profiturile excedentare sunt împărțite cu angajații. Ca efect pozitiv se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivația oamenilor, spre deosebire de acelea cu un conținut mai bogat, fapt care nu este întru totul real. Și aceasta pentru simplul motiv că la conținutul real al muncii se asociază deseori și modul în care acesta este perceput și, mai ales, valorizat de către personalul angajat. Între cele trei elemente amintite - conținutul real, cel perceput și cel atribuit - apar o multitudine de relații care pot evoca diferite motivații ale oamenilor. De exemplu, o muncă repetitivă care are un conținut relativ simplu, sărăcăcios, poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
câțiva dintre aceștia, care ni s-au părut a fi esențiali și cu o foarte mare arie de cuprindere. Ei intră în categoria stimulilor numiți intangibili. Scopul grupului este, fără îndoială, unul dintre factorii care, în măsura în care este cunoscut și apreciat/valorizat de angajați, se poate converti într-un stimul puternic al comportamentului organizațional. Caracteristicile stimulatorii ale scopului grupului apar extrem de evidente dacă ne referim la diferite tipuri de scopuri. Dintre acestea menționăm: scopurile tranzitive și intranzitive, imediate și îndepărtate, de sarcină
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Judge, Parker, Colbert, Heller, Ilies, 2001). Cum se explică interesul crescut al cercetătorilor față de problematica satisfacției muncii? Muchinsky consideră că acest fapt este explicat de cel puțin trei motive: cultural, funcțional, istoric. Motivul cultural se referă la faptul că americanii valorizează libertatea individului care ,,incită” la fericire, la obținerea satisfacției. Motivul funcțional vizează faptul că satisfacția nu are doar o valoare intrinsecă, ci este legată de alte variabile importante, cum ar fi absenteismul, fluctuația, performanța, chiar dacă nu știm în ce măsură între ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
situație este mai greu de reprezentat grafic, deoarece implică orientările a două părți, nu doar a uneia singure − să încercăm, totuși, o vizualizare în figura..... Figura − Strategiile interactive de negociere Strategia de tip principial este cea în care ambele părți valorizează maximal atât relațiile cu partea adversă, cât și rezultatele consistente; negocierea se derulează pe baza unui set de principii mutual convenite care vor fi benefice ambelor părți (și nu pe încredere, pe care cealaltă parte ar putea să n-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a negocia; prin acest tip de negociere se permite unei părți să caute posibile rezultate favorabile și să evite evoluția relației spre ostilitate. Strategia de tip evitare selectivă - o parte desconsideră atât relația, cât și rezultatele, în timp ce partea adversă valorizează rezultatele dar desconsideră relația; în acest caz, interacțiunea directă cu celălalt partener nu este necesară, una dintre părți este selectivă, fie alege aplicarea unor procedee standard, fie elaborarea unor noi soluții care să stârnească interesul partenerului. Aceste ultime două strategii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracteristici ale resurselor au importanță în dinamica stresului: resursele nu sunt izolate, independente unele de altele − dimpotrivă, ele sunt interdependente, fapt care permite ca un câștig într-o categorie de resurse să aibă repercusiuni într-o altă categorie; resursele sunt valorizate de individ în sine, dar și pentru faptul că permit protejarea lor sau achiziția altora noi; resursele se diferențiază între ele prin natura lor, unele putând fi economice, altele psihologice sau sociale, dar și prin cantitatea și calitatea lor, ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate fi chiar rezultatul unei strategii: „Pentru toți teoreticienii actuali, identitatea nu este un dat, ci un fenomen dinamic, o serie nesfârșită de operațiuni menite să Întrețină sau să corecteze un eu pe care Îl acceptăm și pe care Îl valorizăm” (Camilleri, 1998b, p. 253). După părerea lui Mucchielli, care se referă aici la lucrările lui Erik Erikson (Erikson, 1972), această dinamică „nu există decât prin sentimentul pe care Îl avem În legătură cu ea” (Mucchielli, 1986, p. 46) și, spune Sélim Abou
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interne”, proprii individului (capacități, emoții, inteligență, stimă și stăpânire de sine), și să subestimeze factorii „externi”, ca hazardul, norocul sau factorii economici, În explicarea, de exemplu, a reușitei sau a eșecului (Dubois, 1994). Frustrarea acestei nevoi de control intern, intens valorizată de ideologia liberală În societățile occidentale, ar putea explica anumite comportamente depresive care apar la cei cărora nu le este dat să dețină controlul asupra vieții lor cotidiene sau asupra viitorului propriu. Domeniul de studiu al „neputinței dobândite” cuprinde atât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modelul celorlalte bunuri și servicii, fac obiectul unor tranzacții, a căror aglomerare În timp și spațiu produce ceea ce numim de obicei context „multicultural”. Multiculturalismul contemporan este, pentru unii dintre apărătorii săi cei mai Înfocați, o formă demnă de a fi valorizată sau chiar exaltată a cosmopolitismului, cândva temut, al celor ce elogiau decadența. Pentru acești propovăduitori, tranzacțiile cu aceste obiecte nu pot să ducă decât la o Îmbogățire a culturii occidentale În ansamblu și să contribuie astfel la eliberarea ei de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
timp de legături afective strânse, profunde și durabile, de un angajament moral și de o adeziune sau o apartenență la o colectivitate bazată nu doar pe sentimente și idei, ci și pe o reciprocitate similară Între drepturi și Îndatoriri. ν Valorizând schimbul și tradiția, o astfel de concepție presupunea la filosofii socratici căutarea binelui, existența unor norme și participarea cetățenilor liberi și egali. În Evul Mediu, o dată cu etichetarea drept impure a modurilor terestre de socializare, primatul a fost acordat puterii ecleziastice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu privire la „ceilalți” (fie ei străini sau doar diferiți) la numitorul comun al propriilor categorii. În societatea modernă, această tendință a luat forma unei ideologii cu atât mai periculoase cu cât este insidioasă. Pretinzând că aplicăm același tratament tuturor culturilor, o valorizăm de fapt, prin prezentarea pe care i-o facem, pe a noastră, În așa măsură Încât, În anumite momente (de exemplu, la sfârșitul secolului al XIX-lea), o considerăm singura care Întruchipează „civilizația”. Procedeul este numit de antropologul Louis Dumont
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Roger Bastide, „rase sociale”. Atunci când o societate se divizează sau se ierarhizează În categorii definite prin trăsături fizice, se ajunge la segregare și la rasism. În general, societatea se ierarhizează și statutul indivizilor se definește a priori, anumite trăsături fiind valorizate, În timp ce altele sunt depreciate. Metișii proveniți din părinți care vin din subgrupuri inegale castatut moștenesc ambiguitatea originilor lor și sunt uneori considerați mai prejos ca rang decât ambii părinți. De fapt, statutul lor depinde În mare măsură de procentajul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de un proces de imitare. În acest caz se insistă, cum fac Gustave Le Bon sau Gabriel Tarde, pe prezența unor lideri carismatici, capabili să subjuge, să Îmblânzească sau să „hipnotizeze” masele. Acestea sunt considerate schimbătoare, credule și iresponsabile. Se valorizează astfel constrângerile și persuasiunea, cutumele și tradițiile. S-au propus și alte accepțiuni. Vilfredo Pareto va vorbi despre „derivații”, Raymond Aron despre „religii seculare” și despre „opiul intelectualilor”, Roland Barthes despre „mituri”, Michel Foucault despre „formarea discursivă”, iar Pierre Bourdieu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dat, Încetul cu Încetul, naștere ideii că diferențele nu constituie obstacole, ci, dimpotrivă, pot să devină o Îmbogățire reciprocă, cu condiția să ne putem sprijini pe ele. Această concepție venea În Întâmpinarea multiculturalismului canadian, care, spre deosebire de politica asimilaționistă a Statelor Unite, valoriza deja la vremea respectivă diversitatea culturală, fără a pune În practică Însă dispozitive de recunoaștere reciprocă. ν Atunci când didactica limbilor străine și-a Însușit conceptul de interculturalitate, În anii ’80 și ’90, succesul acestuia a fost atât de mare, Încât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cercetător liberal stabilit la Limoges. Obiectivul său declarat consta În completarea cunoștințelor despre diferiții parteneri publici sau privați, pornind de la recensământul lor voluntar. Astfel, natura acțiunilor lor a fost pusă În evidență cu scopul de a susține și de a valoriza limbile regionale sau minoritare considerate a fi parte integrantă din „patrimoniul Întregii națiuni, și nu din acela al unei zone geografice anume”. Din punct de vedere metodologic, rapoartele de studiu ale DGLF (Principalele organizații și asociații care funcționează În domeniul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoaștere de către ceilalți, de putere). Universitarii văd orașul ca o formă de interdependență spațială a unor indivizi și instituții, dar mai ales ca un mozaic de comunități, fiecare având propria cultură, interese specifice, diferențieri profesionale caracteristice și, uneori, comportamente deviante valorizate de anumite subgrupuri. Înlocuirea unei populații de către o alta, simbioza, dominația, conflictul, asimilarea sunt tot atâtea categorii și concepte preluate din ecologia vegetală și animală care ajută la Înțelegerea transformărilor observate și care comportă filtrarea, selecția și regruparea. Există terenuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a Început să fie utilizat mai frecvent În discursurile publice din mai multe țări occidentale. Acest fapt are două explicații. Pe de o parte, este strâns legat de paradigma „multiculturalismului”, care repune În discuție modelul de integrare prin asimilare și valorizează pluralismul identitar. Minoritățile etnice (formate prin reunirea unor imigranți care converg spre același spațiu) și naționale (comunități istorice și teritoriale existente pe un teritoriu dinainte de Înființarea statului-națiune sau care nu au contribuit la construcția acestuia) au căpătat, În acest context
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
marketingul și star system-ul. Acest tip de fluid muzical simbolizează alianța dintre arhaismul mulțimilor În adorație În fața unui idol și sofisticarea tehnologică crescândă a modurilor de a produce artă și divertisment. Putem vorbi și despre o tendință de omogenizare, care valorizează persoana și generația, Împotriva diviziunilor tradiționale ale societății. Revolta individuală socializată, cultul corpului zvelt, care se bucură de viață, distracțiile (fun) și ambiția au devenit sloganuri atât pentru fiii de muncitori, cât și pentru copiii celor bogați. O relativă standardizare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]