2,062 matches
-
absența conflictelor); 2.dialog(schimbul de mesaje între părinți și copii, “ascultarea” punctului de vedere al copilului); 3.dragoste(tandrețe, înțelegere, manifestarea afecțiunii); 4.stabilitate normativă(existența normelor, a unei discipline în viață, a unei constanțe în ritmurile familiei); 5.valorizare(încredere în copil, aprecierea realizărilor sale, particularităților sale în raport cu alte persoane). “Indicele suportului parental ” care nu este legat de utilizarea unei tehnici de influență sau a alteia crește odată cu nivelul socio-profesional al părinților; el este mai mic în familiile de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea afectivă, înțelegerea și valorizare. Din punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri de evaziune este una asimetrică, ce reliefează ponderea mai mare a factorului familial;explicația acestei asimetri provine din faptul că elevul petrece mai mult timp în familie, socializarea primară fiind
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
stima de sine a elevilor și subminează încercarea lor de a-și construi o identitate socială pozitivă. În aceste condiții, elevii care nu au resursele necesare pentru a se mobiliza în vederea depășirii dificultăților vor căuta să-și satisfacă nevoia de valorizare personală în afara școlii, eventual prin abandon. 4.Cauze de ordin pedagogic, care vizează calitatea vieții școlare, pertinența conținuturilor în raport cu trebuințele de învățare ale elevilor, relevanța metodelor și stilurilor didactice pentru stilurile cognitive ale elevilor, caracteristicile procedurilor de evaluare și ale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase răsăritene, ca parte esențială a tradiției religioase europene. Simion Mehedinți, reputatul profesor și membru al Academiei Române, creatorul învățământului geografic modern din România după metodele lui Ritter și Humboldt, cu contribuții originale la stabilirea obiectului geografiei, la determinarea legilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lor. Ca idee centrală, trebuie să reținem că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
limitele abordării sectoriale, puternic dependente de conjunctură. Amenajarea spațiilor rurale pare însă să țină mai mult cont de condițiile existente de mediu, de aspectele sociale și cele culturale. Motivația este clară: funcția turistică în aceste zone poate să ducă la valorizarea și menținerea culturii locale, rurale. Prospectarea pieței turistice este deosebit de importantă pentru amenajarea teritoriului, deoarece permite estimarea volumului și a potențialului pieței turistice, precum și a tendințelor fluxurilor turistice. Aceste studii oferă elemente și pentru fundamentarea programelor de investiții și de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de la 9-10 ani se constată, în relațiile dintre copii, manifestări ale devotamentului prietenesc, ale spiritului camaraderesc. Ceea ce inconștient caută copilul în grupul de prieteni este ce are sau nu are la el acasă. El poate aștepta de la un grup valorizarea pe care n-a găsit-o în familie. El este atras de grup fiindcă acolo se simte iubit, respectat, apreciat, acceptat ca atare, înțeles, luat în serios. Copiii, adolescenții, tinerii au nevoie (Albu, 2005, p. 226): să aibă niște relații
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
te duci acolo, în așa fel încât cercetătorul merge adesea, dar nu rămâne acolo. Pe de altă parte, îi este practic imposibil să-i urmărească, de exemplu, pe toți membrii unei familii, având în vedere diversitatea deplasărilor și a activităților. Valorizarea de către antropologi a experienței terenului îndepărtat ca rit inițiatic a fost ironizată, mai ales de către criticii care nu se întâlniseră niciodată cu așa ceva. Experiența rămâne totuși esențială, pentru că, în absența acestei probe formatoare, lectura și evaluarea etnografiei celorlați riscă să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
roluri;crearea unui mediu prielnic învățării. c) Intervenția la nivelul învățătorului:păstrarea legăturii cu familia - implicarea mamei în activitatea de învățare; - lucru diferențiat; - aplicarea unor strategii diferite de evaluare; - antrenarea copilului în toate activitățile educative; - creșterea încrederii în sine prin valorizarea aspectelor pozitive. STUDIU DE CAZ 2 I. Date personale ale copilului Numele și prenumele: M.I. Vârsta 7 ani - cl. I; Domiciliul - Loc. Belcesti - Iași; A frecventat grădinița 3 ani; Manifestă timiditate, emotivitate, interiorizare. II. Date familiale Familia cuprinde 4 membri
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
afla cum trebuie organizat mai bine contextul instrucțional, astfel încât să faciliteze obținerea de către elevi a rezultatelor proiectate. În teoriile moderne se vorbește din ce în ce mai mult de învățarea experiențială, de profesor cu rol de ghid sau facilitator al proceselor de învățare, de valorizarea și dezvoltarea potențialului fiecărui copil, de respectarea ritmului și a stilului său cognitiv propriu. Există metode prin care copiii pot învăța ori exersa concepte sau deprinderi. În acest sens, este foarte important demersul pe care educatoarea sau părintele îl poate
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
lansa alte șase perspective pe aceeași temă; • în finalul activității se poate aplica o probă cu șase itemi prin intermediul căreia să se sondeze gradul de înțelegere și însușire a problemei puse în discuție. Se creează astfel un bun prilej de valorizare a activităților și operațiilor de gândire implicate în studierea unui conținut. 3.6.9. Schimbă perechea Schimbă perechea este o metodă de învățare interactivă de grup care constă în rezolvarea sarcinii de lucru în pereche și are ca obiectiv stimularea
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de decizii, dezvoltarea unor strategii de identificare și rezolvare a situațiilor conflictuale, menținerea echilibrului emoțional, dezvoltarea unei relații satisfăcătoare cu cei din jur, stabilirea și menținerea unui suport social adecvat, mentinerea unei imaginii de sine pozitive - dezvoltarea stimei de sine, valorizarea performanțelor, gândire pozitivă, dezvoltarea unui stil de viață sănătos (menținerea unei greutăți normale, practicarea regulată a exercițiilor fizice, renunțarea la consumul de alcool și a tutunului), Învățarea unor strategii de adaptare la stres, de gestionare eficientă a acesteia prin: - reducerea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
propice: există victimele (copii mai slabi decât ei), există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase, În timpul pauzelor, pe scări, pe coridoare, terenul de sport, intrarea și ieșirea din școalăă, există motivele (dorința de valorizare, statut, de atenție, atât de râvnite la adolescență). Violența instituțională poate contribui la creșterea violenței noninstituționale, cel puțin din două motive . In primul rând, așa cum arăta Debarbieux, toate violențele obiective, vizibile apar ca raspuns la cele subiective; violența instituțională potențează
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
poate desfășura școala și care se completează reciproc: a) o prevenție primară, care se poate realiza foarte ușor de fiecare profesor și se referă la dezvoltarea unei priviri pozitive asupra fiecarui adolescent, exprimarea Încrederii În capacitatea lui de a reuși, valorizarea fiecărui adolescent. Toate aceste atitudini pot reduce riscul apariției conduitelor agresive la școală; b) o prevenție secundară, ce plecă de la faptul că școala reprezintă un post de observație privilegiat al dezvoltării intelectuale și afective a adolescentului, iar profesorul, printr-o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
detaliată a lor; pe de altă parte, trebuie remarcat că eficiența lor se poate explica și prin aceea ca ele au fost inițiate și au funcționat În școli preocupate să democratizeze viața școlară și să ofere și alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decât cele bazate pe performanța academică. De aceea, ne exprimăm opinia că baza intervenției În cazul conduitelor agresive o reprezintă democratizarea educației, cu toate schimbările pe care le presupune un asfel de proces. PARTEA PRACTICĂ 1. Obiectivul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
motivele pentru care elevii Își sfidează profesorii, perturbțnd buna desfășurare a orelor. Această problemă ar putea fi sluționată dacă fiecare profesor ar conștientiza necesitatea dezvoltării unei atitudini pozitive fată de fiecare elev, exprimarea Încrederii În capacitatea lui de a reuși, valorizarea efortului elevului. Ipoteză specifică 2. Estimăm că există o corelație Între absenteism și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
referință de la care propozițiile explicative împrumută, fie elementele unui sistem conceptual (paradigme conceptuale), fie reguli de sintaxă (paradigme formale). Boudon consideră ca exemplu clasic de paradigmă formală, paradigma funcțională așa cum a fost formulată de Robert King Merton. Din contră, teoria valorizării diferențiate a profesiunilor, elaborată de Talcott Parsons, face parte din categoria paradigmelor conceptuale. METATEORIA reprezintă teoria care studiază structura sistemului conceptual și metodele unei teorii date, în scopul stabilirii limitelor valabilității și a domeniului de aplicabilitate a respectivei teorii, precum și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
poate fi cunoscut altfel decât prin reprezentări, întotdeauna simbolice (idee întărită de discursul științific al secolului XX, în special de fizica atomului, ce a relativizat complet noțiunea de realitate, pulverizată într-o infinitate de fragmente). În consecință, a fost stimulată valorizarea teoriilor imaginii și imaginarului în dezbaterile generale legate de procesul de cunoaștere (Thomas 16). Perspectiva care se deschide din acest punct asupra imaginarului duce la echivalarea lui cu un sistem, caracterizat de o logică dinamică de (re)compunere de imagini
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rolurile pe care le joacă puterea masculină și de codurile (convențiile) care o susțin. Spațiul lumii laice este totodată și scena pe care se desfășoară acțiunile întemeietorului, ale autocratului cruciat sau ale cavalerului, cu respectarea unui cod eroic ce include valorizarea datoriei față de stăpân și a fidelității 17. Un alt exemplu edificator: activitatea autocratului creștin și mare cărturar sau a constructorului de biserici sau de mănăstiri constă în gesturi edilitare, de finanțare, de tipărire de carte etc., întărită fiind prin ceremonialuri
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Principalele trăsături definitorii ale produselor creative sunt: - Productivitatea - ca număr mare de idei, soluții, lucrări de specialitate produse mai mult sau mai puțin materiale; - Utilitatea - se referă la rezultatele acțiunii, care trebuie să fie folositoare, să aducă optimizări în cazul valorizării produsului de către individ sau comunitate. - Eficiența - privește randamentul opținut prin valorizarea produsului creativ; - Noutatea - se referă la diferența de valoare, perspectivă, viziune față de ceea ce s-a produs, emis;Originalitatea - se poate aprecia prin raritatea ideilor, soluțiilor sau produselor;(Al. Roșca
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de idei, soluții, lucrări de specialitate produse mai mult sau mai puțin materiale; - Utilitatea - se referă la rezultatele acțiunii, care trebuie să fie folositoare, să aducă optimizări în cazul valorizării produsului de către individ sau comunitate. - Eficiența - privește randamentul opținut prin valorizarea produsului creativ; - Noutatea - se referă la diferența de valoare, perspectivă, viziune față de ceea ce s-a produs, emis;Originalitatea - se poate aprecia prin raritatea ideilor, soluțiilor sau produselor;(Al. Roșca, 1985, p. 82) La acestea se mai pot adăuga următoarele calități
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
persoane cu semenii săi și valorile după care se conduce. În timp ce temperamentul este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
organizare a informațiilor, precum și emisfera dreaptă, prin activități artistice, de comunicare interpersonală, de exprimare liberă, de conceptualizare; de asemenea, se încearcă solicitarea tuturor simțurilor copiilor în timpul activităților de învățare, pentru a spori componenta lor formativă. În felul acesta, se urmărește valorizarea tuturor elevilor, a celor care au o inteligență logică-matematică, dar și a celor care au o inteligență muzicală și kinestezică, laturi ignorate de viziunea tradițională asupra educației. Cadrele didactice britanice preiau și adaptează informațiile din alte domenii științifice în mod
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona Maria Dorneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92835]
-
cooperare), se impune o nouă abordare a relației profesor-elev: asumarea de către profesor și elevi a unei responsabilități morale comune în cadrul relației educaționale, conducând la angajarea afectivă și efectivă în procesul educațional; recunoașterea reciprocă a „dreptului de a fi altfel” și valorizarea fiecărei ființe umane în parte, indiferent de cât și de cum este diferită; încrederea în posibilitățile fiecărei ființe umane de a progresa; recunoașterea faptului că toți elevii și profesorii sunt parteneri sociali cu funcții complementare, dar cu responsabilitate comună; considerarea școlii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
achiziții de modele acționale, pentru că omul nu încetează niciodată dea a evalua pe ceilalți, de a-i compara în raport cu alții, de a-i valoriza în raport eu evenimentele. Ca o consecință, întrebarea sociometrică depinde și actualizează una sau câteva din valorizările pe care omul le operează atâta timp cât este în contact cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă. Câteva din limitele concepției lui Moreno sunt arătate de Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]