1,371 matches
-
sau la Nistru sau în oricare parte prin țara noastră. Aceste trei măji să umble peste tot slobode și în bunăvoie... Pentru aceasta, nici un boier al nostru sau vameș să nu aibă a opri nicăieri carele mănăstirești, pentru nimic, nici vameșii de la Suceava. Toate aceste mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre neclintite, întru nimic, niciodată, în veci. Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Toma logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și străbunilor noștri! Ultimul cuvânt al lui vodă Ștefan plutea încă în aer când el ieșea deja pe ușă. Am rămas singur. După ce mi-am aruncat de pe umeri strania părere că și eu am trecut prin aceeași primejdie ca și vameșul Udrea, m-am apucat să rânduiesc manuscrisele pe rafturi. Și... Doamne! Multe mai erau!... „Spune drept, conașule. Mai ai tăria să fii de față încă la un divan ținut de măritul Ștefan?” m-am trezit întrebat de vocea țigăncii, izvorâtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cele mai complicate întrebări. Nu știu cum, dar următorul act care îmi atrage atenția este tot o hotarnică, întocmită de această dată de Ionașco vătaful de aprozi de târg asupra locului dăruit de domn mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul. „ Vezi ce spune Duca vodă în ispisocul de danie către această mănăstire.” Încep să buchisesc cu mare grijă, să nu greșesc ceva: „...Adică domniia mea m am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boieriul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spune Duca vodă în ispisocul de danie către această mănăstire.” Încep să buchisesc cu mare grijă, să nu greșesc ceva: „...Adică domniia mea m am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boieriul nostru Panu vameșul, cu hotarul prin pregiurul mănăstirii, în Codru, din loc domnescu...Și hiind svânta mănăstire în codru, pentru pază de oameni răi le-am dat să-și facă și poslușnici, să hie de toate dările în pace.” Aproape ca de fiecare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de răspuns, dacă pe atunci acest cuvânt n-ar fi însemnat și părăsirea mănăstirii de către călugări. Așa că o să luăm cuvântul acesta și cu înțelesul de a părăsi și de a se dărâma.” Cam devreme s-a pustiit mănăstirea, pentru că Păun vameșul a zidit-o pe la 1670. „Trebuie să ții seama și de faptul că pe atunci țara era bântuită în dese rânduri de prădători și de oști străine...Toți puși pe pustiire.” Priveam la bătrân și mă minunam cât de limpede
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să fie în scuteală...de toate dările, nimărui nimic să nu dea și ori cu ce hrană s-ar hrăni aici în târg și pe la țară, nimeni să nu-l învăluiască. Pentru aceea și dumneavoastră boiari și voi, slujitori și vameși și alții toți să aveți a vă feri de dânsul, să-i dați bună pace, ca să fie el numai pentru treaba lucrului domnesc. Aceasta scriem.” „Parcă am mai întâlnit noi și alți meșteșugari scutiți de voievozi.” Cum să nu? Îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și treeeeeei de trepte; a întins o mâna: "Încă puțin, urcă!" Mai erau 7 obstacole până dincolo. Ion Scăraru spunea că fiecare trecere este o înzecire pentru ceea ce ai fost, și nu o zeciuială pentru ceea ce urmează să fii: Dumnezeule vameș, nu-mi ajunge să mă plătesc nici măcar pentru primul pas. "Dumnezeu gândește, ajută și rabdă pe fragmente", spunea Cioran. Prostii! Dumnezeu se descompune în miliarde de particule, se culege din miliarde de firimituri, împarte vina până la ultima zecimală, iar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lungă: zece, ba nu, doisprezece metri. Joi seara. Doctorii mi-au dat voie să beau cu moderație băuturi alcoolice. Ca să sărbătoresc vestea, la apusul soarelui am intrat în cârciuma „Steaua Suediei“, să beau niște rom fiert. În jurul barului erau pescari, vameși, hamali. Acoperind celelalte voci, răsuna glasul unui om bătrân, în uniforma de paznic de închisoare, vorbind aiurea, beat, într-o cascadă de pălăvrăgeală: — Miercurea, domnița parfumată îmi dă o bancnotă de 100 de coroane ca s-o las singură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Petru - care stă pe pat și spre ea se îndreaptă Iisus prinzându-o de mână, aproape fiind și Petru cu alți apostoli; Femeia păcătoasă spălând picioarele Mântuitorului, care stă la masă în casa fariseului Simon; Întâlnirea lui Iisus cu Zaheu vameșul, care este urcat în dud pentru a vedea pe Mântuitorul încadrat de apostoli și credincioși; Alungarea vânzătorilor din curtea templului unde vindeau animale; Vindecarea paraliticului adus pe pat de patru oameni; Vindecarea slăbănogului care stă pe marginea lacului Vitezda de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apostoli, Iisus Hristos vindecă 10 leproși, personaje pline de răni, cu îmbrăcăminte sumară la mijloc, care stau în fața Mântuitorului, Un lepros vindecat mulțumește lui Iisus, pentru binefacerea ce i s-a făcut, chemarea la apostolat a lui Matei care, ca vameș, stă la o masă de unde este chemat de Iisus Hristos, Învierea fiicei lui Iair, care stă moartă pe pat; lângă ea părinții care îi cer lui Iisus să-i redea viața, Vindecarea slăbănogului cu mâna uscată, care stă aplecat în fața
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iisus Hristos sub un baldachin frumos; 5 fecioare cu candelele aprinse care stau la masă, iar celelalte 5 stau afară și așteaptă. Pe latura de est a pronaosului, în partea de sus a celor două coloane, la una este Pilda Vameșului și a Fariseului, iar pe a doua Pilda fiului risipitor. Vameșul se roagă modest cu capul în jos, iar fariseul cu capul sus, stă mândru. În cealaltă scenă se văd cei doi fii, fiul risipitor păscând porcii, întoarcerea fiului și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care stau la masă, iar celelalte 5 stau afară și așteaptă. Pe latura de est a pronaosului, în partea de sus a celor două coloane, la una este Pilda Vameșului și a Fariseului, iar pe a doua Pilda fiului risipitor. Vameșul se roagă modest cu capul în jos, iar fariseul cu capul sus, stă mândru. În cealaltă scenă se văd cei doi fii, fiul risipitor păscând porcii, întoarcerea fiului și masa de bucurie. Fiul cel mare vine de departe cu un
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
obicei în mânerele metalice din compartimentele lor. Aveau întotdeauna grijă să poarte asupra lor o trusă de șurubelnițe și se dovedeau hiperutili. Dacă erai chitit pe comerț, mai să plângi că nu-i aveai cu tine. Știau să negocieze cu vameșii, cui să dea șpagă, cum să facă fund raising de la excursioniști, să plătească lumea echitabil ieșirile și intrările în liniște. Mai păstrau câte o sticlă de coniac să ne cinstim în final cu toții că am trecut cu bine peste grelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
armean, un ziar care pornea, sub forma unor mici colete discrete, spre Persia. Șahul s-a alarmat, l-a convocat pe Ministrul Poștelor și i-a poruncit să pună capăt, cu orice preț, circulației acelui jurnal. Ministrul le-a ordonat vameșilor să rețină la frontiere toate coletele subversive și să i le trimită la domiciliu. Trase din țigara de foi, fumul fu risipit de un hohot de râs. — Ceea ce nu știa șahul, continuă Djamaledin, era faptul că Ministrul Poștelor era unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mă Însoțească până la Kazvin și să-mi rămână În preajmă atâta vreme cât voi fi avut nevoie de serviciile sale. Vizitiul se dovedi de Îndată foarte descurcăreț, adesea chiar de neînlocuit. Nu aș fi știut să strecor câteva monede În palma acelui vameș cu mustață mândră, ca să catadicsească să lase, pentru o clipă, narghileaua său și să vină să-mi vizeze voluminosul Welseley. Tot el a fost cel care a negociat cu Administrația Drumurilor obținerea imediată a unei trăsuri cu patru cai, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
repede și nu mai știau cum, cu ghearele gura ochii mintea, mușcat salivat halit înghițit digerat eliminat, ducă-se pe pustii, asta-i totul, o clipă, un cutremur, n-avem drept să pierdem secunda, că se întorc curând vânzătorii și vameșii. „Auzi, auzi, ce spun?“, șușoti, înviorat, bibliofilul. „Nu s-a transmis! La radio, adică. Nu s-a transmis știrea despre cutremur. Vezi, toti simt lipsa Autorității. Să le spună că s-a întâmplat, într-adevăr, și cum și ce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în liră... Ca soarele, ca luna, ca‐naltul Dintr‐un ochi în altul. Numai timpurile nu îmbătrânesc, Numai anotimpurile nu se zbârcesc, Numai tu, mamă, vei rămâne așa, Totdeauna, lumină, în cartea mea. Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neam ț ‐ d. 8 iunie 1967, Iași) „Lirica Otiliei Cazimir are atributele specific e unei feminități delicate. E suavă, plastică și colorată. Poeta e captivată de teme legate de viața sentimentală (iubirea stă pe primul pl an). Constantin Cioraga
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mea, draga mea, și să facă p-ormă ce vor din urma mea. Da’ să le spui să mă îngroape în rochia aia vișinie, cu volănașe. Să fiu mândrită, când o fi să dau ochii cu mitnicii cerului. Să vadă vameșii văzduhului că am fost și eu cineva la viața mea, chiar de-am lucrat la confecții, în pădure la Obancea! Își trase răsuflarea. Se auzea cum deschide ceva scârțâitor, ca o ușă, vreun un sertar. Preciză: - Rochia aia, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ridicè imunitatea imaginației, simt cè te pierd, dar nu e un reproș, Matei! Cum aș putea oare sè-ți cer sè nu te însori?! A doua zi mi-a trimis prin email Chemarea Sfanțului Matei, tabloul lui Caravaggio, profesoara explicând cum vameșul Matei, singurul dintre cei de la masè spre care se întinde mâna lui Iisus, amânè, neîncrezètor, momentul în care va urma chemèrii, preocupându-se, la masa vieții, sè-și numere mèrunțișul, când de cealaltè parte a mesei, în picioare, mâna tècutè și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
despre chemare și despre tabloul pe care i-l arèt și lui, Ilarie îmi spune cè nu atât faptul de a rèspunde unei chemèri e greu, nu te poți împotrivi unei chemèri adevèrate oricât de pècètos ai fi, vezi cazul vameșului și cèmètarului Matei! Mai greu, crede Ilarie, este sè aștepți o viațè întreagè dupè o chemare care nu mai vine, sè stai și sè pândești fiecare gest, fiecare cuvânt auzit, întrebându-te necontenit, oare nu e asta chemarea mea?! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
amânèri, cotituri la dreapta sau la stanga drumului, înaintèri sau reculuri dupè cum, amègindu-ne cu nèlucirea trecètoare a lumii, viața își urmeazè imprevizibilul curs și cè acele chemèri sunt deșarte în raport cu chemarea adevèratè pe care Iisus i-o adreseazè, fèrè cuvinte, vameșului Matei! Eu argumentând, îi atrag atenția, folosindu-mè de metafore de naturè tehnicè, cè în lumea noastrè, gèlègioasè și brutalè, plinè de paraziți audio, e tot mai greu sè prinzi postul potrivit, cè în acest vacarm informațional dens e tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
San-Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate: "Nu-nvie morții - e-n zadar, copile! " {EminescuOpI 203} SE BATE MIEZUL NOPȚII... Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă, Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi iee vamă. Pe cai bătute-adesea vrea moartea să mă poarte, S-asamăn între-olaltă vieață și cu moarte; Ci cumpăna gîndiri-mi și azi nu se mai schimbă, Căci între amândouă stă neclintita limbă. {EminescuOpI 204} CU MÎNE
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
insistă în continuare să ne facă să credem că ar fi „naivi”! A d’autres, vorba frîncului! Mai toți s-au școlit sub ochiul vigilent al unui guru cu nume solid în artele plastice, iar afilierea la adjuvantul legat de vameșul francez, Douanier pre numele său, nu este decît un soi de ambiguă și glumeață protecție metaforică. Băieții nu sunt naivi - și o știu ei prea bine - dar le place să se protejeze cumva cînd dau iama în canoane și legi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
asceză e un act de credință; păcatul orgoliului și importanța terapeutică a virtuții umilinței; faptul paradoxal că ești mai aproape de elecțiune dacă trăiești în păcat, dar în conștiința păcatului, decât dacă trăiești în puritate și în conștiința purității tale (pilda vameșului și a fariseului); problema identificării obiectului cu subiectul în cunoașterea obișnuită și în cunoașterea mistică, rolul harului și transfigurarea realității în obiectul cunoașterii mistice. El se menține și aici în plan metafizic, dar face - în mod explicit - și incursiuni în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vreo 500 USD! <maria>: de unde bani? <victor37>: din afaceri. Știa ce se caută la bulgari mai ceva că limba rusă! <maria>: <victor37>: și de la noi. Ne-a zis că trebuie să dăm fiecare contravaloarea a 15 dolari, să dea la vameși <victor37>: cred că a dat 5 de căciulă, lui i-au rams 10. de la 40 de înși... <maria>: că la români <victor37>: mda... <maria>: tu chiar ești inginer? <victor37>: ce te miră? <maria>: ușurință cu care minui cuvîntul <maria>: dar
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]