2,609 matches
-
morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor de viță de vie, constituie principalii factori care contribuie la creșterea variabilității genetice în cadrul soiurilor cultivate, la care se mai adaugă și procesele de creare de noi soiuri care amplifică acest fenomen. 3.2.1. STADIUL CERCETĂRILOR PE
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cultivarelor și estimarea gradului de înrudire între acestea. Când variabilitatea genetică este foarte mare între cultivare și absentă în interiorul lor, identificarea cultivarelor se poate realiza cu multă precizie utilizând amprenta ADN. Asemenea cazuri sunt caracteristice plantelor care se înmulțesc pe cale vegetativă, dar care provin din încrucișări între diferite specii (arbori și arbuști fructiferi). Identificarea corectă a soiurilor de plante prezintă o importanță practică pentru ameliorare și domenii apropiate acesteia, cum ar fi protecția drepturilor de proprietate asupra noilor creații. Dacă în ceea ce privește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Obiectiv:descrierea biotopului de pădure Sarcini: 1) Descrierea biotopurilor (poziție geografică, altitudine, pantă, expoziție, vântul, temperatura, umiditatea, luminozitatea, solul, suprafața și forma) într-un tabel. 2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuștilor, ierburilor). 3) Determinarea aspectul sezonier și specificarea fazelor vegetative la plante. 4) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza și vârful tulpinii, flori cu adaptări la polenizare prin vânt și prin insecte, flori de diferite culori. 5) Observarea intervenției omului în ecosistemul de pădure . Ustensile și materiale: busolă, ruletă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de Rosa. Se consideră că gardurile vii și bordurile tunse de Buxus delimitează parcelele și soiurile de trandafiri iar exemplarele solitare sau grupările de conifere mici contribuie la diversificarea volumetriei și aduce un plus de culoare mai ales în timpul repausului vegetativ. DIMENSIONAREA SPAȚIILOR VERZI Suprafață totală și pe categorii a spațiilor verzi depinde de mărimea localității (suprafața și numărul de locuitori), de dezvoltarea urbană și industrială, de tipurile de clădiri predominante, de condițiile climatice, etc. Soluțiile de sistematizare adoptate trebuie să
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
funcționale și mentale importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică : gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de atac sau fugă); vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină și metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu demult obiectul de studiu exclusiv al psihologilor (psihofiziologie). Aspectul cognitiv constă în perceperea situației, compararea informațiilor actuale cu experiența
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
civilizație după un șablon sezonier. Spengler atribuie un sens vieții și umanității, însă face odeosebire între popoare "istorice" și "anistorice", adică între popoare care au un destin istoric ca parte a unei culturi superioare și popoare cu o soartă pur vegetativă. În opera sa, el a renunțat la ideea de progres, după ororile Marelui Război, dar a înlocuit-o cu cea neo-păgână a decăderii organice inevitabile 137. Fiecare cultură este o ființă de ordin superior, dar nu în sens biologic, ci
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
asocia cu procese de rediferențiere sau dediferențiere celulară; din masa de celule tumorale unele celule evoluând pe calea rediferențierii în celule radiculare, altele spre celule caulinare etc. astfel că în virtutea capacității organismului vegetal de a se reproduce asexuat, pe calea vegetativă, din tumora vegetală pot să se diferențieze lăstari care să fie detașați și replantați, spre a deveni noi organisme vegetale. Totodată celula vegetală transformată nu are potențial de metastazare. Nu poate fi exclusă, apriori, posibilitatea ca integrarea ADN-T în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tuberculinism. Paraziți pe piele și paraziți intestinali. 2. Noțiunea de boală anergizantă. Ușurința de a face pojar, tuse convulsivă. 3. Variabilitatea foarte mare a simptomelor. Fenomene de alternanță în timp și spațiu. Echilibru vago-simpatic instabil. Ca și la psorici, dezechilibru vegetativ sub influența unui șoc emotiv. Hipertonicitate și spasm (se leagă și de ușurința de a face tuse convulsivă, astm, coriză spasmodică). 4. Eliminări periodice prin mucoase sau seroase. Rinite alergice, rinite vaso-motorii, frecvente răceli, traheobronșite. Unii fac puseuri inflamatorii pe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt. Tipologia endocrină O altă clasificare mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
or flight reaction. Aceste reacții de urgență au fost adeverite ca fapte reale prin experiențele de MRI funcțional, care demonstrează procesul de redistribuire a fluxului sanguin. Deci, înaintea oricărei reacții de apărare, există o acțiune a sistemului nervos autonom sau vegetativ, care este provocată de emoție. Edouard Claparède60 publică observațiile sale asupra unei bolnave care nu recunoștea nicio fizionomie, nici a celor intimi. De câte ori intra doctorul care o trata, bolnava îi dădea mâna, ca și cum nu-l cunoscuse, chiar dacă medicul ieșea pentru
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de îngenuncherea plantelor. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar semințe mici, ușoare, șiștave. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi, ciuperca va forma în primăvară noi generații de spori ce vor răspândi boala, mai ales în condiții de monocultură sau dacă se seamănă grâul mai devreme. Cele mai mari pagube s-au înregistrat la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii uscate, din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este foarte grav. Prevenire și combatere. În zonele mai umede ale țării, în loturile semincere de orz atacate cu o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8.1.2. Pătarea inelară a tomatelor - Tomato ringspot virus Boala a fost semnalată în 1936 în America de Nord dar, acum este răspândită în toată lumea întrucât atacă diferite specii de pomi, viță de vie și plante ornamentale, care se înmulțesc pe cale vegetativă și astfel este asigurată transmiterea virusului Simptome. Plantele virotice prezintă la baza frunzelor inele și linii sinuoase, brune, iar vârful lor se usucă. Cozile frunzelor și tulpinile prezintă dungi brune, iar fructele au desene sub forma unor inele concentrice de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca formează miceliu cu mulți spori. În culturile de tomate din seră (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care produc apariția condensului de apă pe organele vegetative, condens ce ușurează infecțiile. Transmitere-răspândire. Ciuperca este comună pentru tomate și cartof, așa încât, transmiterea de la un an la altul este asigurată de tuberculii infectați existenți în materialul de plantat sau de cei mici, nerecoltați, rămași pe sol. De la o sursă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1928 de H.L. White, iar la noi în țară, viroza a fost semnalată pe soiul de măr Jonathan, în anul 1956, de către Olga Săvulescu și Eugenia Eliade. Virusul a fost depistat la numeroase soiuri de măr cât și la portaltoii vegetativi. La soiurile foarte sensibile, pagubele pot ajunge la 40 % din producție. Simptome. Pe frunze apar pete neregulate ca formă, de culoare galbenă cu o nuanță crem, răspândite neuniform pe suprafața lor. Atacul se manifestă numai pe o parte din frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly bark SB) și piticirea (Scaly dwarf PD); la Malus platycarpa, strierea lemnului (Stem pitting SP) și incompatibilitatea dintre altoi și portaltoi (Stem grooving SG). Virusurile latente se transmit pe diferite căi și metode de înmulțire vegetativă . Din cercetările efectuate în țara noastră, s-a constatat că majoritatea soiurilor de măr sunt infectate cu virusuri latente în complex. Dintre portaltoii vegetativi sunt puternic infectați M-4, M-9, M-11, M 16, A-2, în timp ce portaltoii mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și portaltoi (Stem grooving SG). Virusurile latente se transmit pe diferite căi și metode de înmulțire vegetativă . Din cercetările efectuate în țara noastră, s-a constatat că majoritatea soiurilor de măr sunt infectate cu virusuri latente în complex. Dintre portaltoii vegetativi sunt puternic infectați M-4, M-9, M-11, M 16, A-2, în timp ce portaltoii mai noi introduși în producție MM-106 și M-26 sunt liberi de virusuri latente. Cu studiul virusurilor latente la măr s-au ocupat N. Minoiu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
măr s-au ocupat N. Minoiu de la Stațiunea pomicolă Bistrița și E. Cârdei de la Stațiunea pomicolă Iași, care au folosit și testul ELISA (test modern și rapid de observare a virusurilor). Prevenire și combatere. Clonele, soiurile de măr și portaltoii vegetativi găsiți la testare total infectați cu virusuri, se supun tratamentului termic. Astfel, la Stațiunea de Cercetări Pomicole Bistrița, mărul s-a eliberat de virusurile latente și de micoplasmă, prin termoterapie la temperaturi constante de +38șC, temperaturi alternante de 38-46-50-38șC și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l ghiveci. Perioada de tratament este cuprinsă între 30-102 zile. Prin aceste procedee la Stațiunea Bistrița s-au eliberat de virusuri și micoplasmă soiurile de bază la măr: Jonathan, Golden delicious, Starkrimson, Wagener premiat, Kalther, James Grives etc., precum și portaltoii vegetativi M-4, M-9, M-11 (N. Minoiu, 1975). 9.1.4. Îngălbenirea nervurilor frunzelor părului Pear vein yellows Boala produsă de un complex de virusuri este foarte răspândită în toată lumea, în țara noastră sunt puternic contaminate soiurile Cură și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe lângă combaterea chimică se preconizează și utilizarea unor bacterii antagoniste față de Erwinia amylovora cum ar fi: Erwinia herbicola, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas viridiflora și Bacillus subtilis; se mai pot utiliza unele extrase din plante ca: iederă, vâsc sau crețișoară; în repaus vegetativ, pomii se tratează cu hidroxid de cupru 3 % în amestec cu ulei horticol 1 %; după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 9.1.9. Flexibilitatea patologică a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cactorum Această boală este mai puțin cunoscută, fiind totuși întâlnită în țările cultivatoare de măr din Europa și America de Nord (U.S.A.). În România a fost semnalată în 1936 de Tr. Săvulescu. Boala s-a extins odată cu introducerea unor noi portaltoi vegetativi, în marcotiere și livezi. Ciuperca mai atacă în afară de măr și liliacul, precum și numeroase plante ca bujorul, laleaua, azaleea, până la 750 de specii (G.N. Agrios, 1978, Valentina Amzăr, 1980). Simptome. La măr, atacul se produce la baza tulpinii, scoarța apărând brunificată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în livezi. Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din anul precedent. Acesta formează spori ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se văd ușor datorită culorii lor argintii. În perioada de vegetație se recomandă îndepărtarea inflorescențelor atacate și arderea sau îngroparea lor. Recomandăm aplicarea în doze moderate a îngrășămintelor chimice și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pentru a combate ciuperca. Combaterea chimică se va realiza la avertizare ținându-se seama de sensibilitatea soiurilor, faza de vegetație, condițiile climatice și de biologia ciupercii, numărul de tratamente în cursul unui an variind de la 4-12. În perioada de repaus vegetativ se recomandă un tratament cu zeamă sulfocalcică de 28-30 grade BĂ, în concentrație de 20 % sau polisulfură de bariu 6 %, zemuri care dau rezultate foarte bune. În perioada de vegetație, de la dezmugurit și până în luna august, se efectuează tratamente cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
4-18 ore. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarța ramurilor, iar în primăvară formează spori ce asigură primele infecții pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria {uta și col., (1974), sporii ce au rămas în muguri vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții timpurii. Sporii din fructificațiile de rezistență, ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vară, Granny Smith. Soiuri sensibile: Jonathan, Jonagold, Delicios de Voinești, Pătul, Idared, Reinette de Champagne, London Pepping. Soiuri foarte sensibile: Golden delicious, Golden spur, Starkrimson, Mutsu, Red delicious, Crețesc de Vâlcea. Dintre portaltoii mărului, puieții de franc și tipurile vegetative: M-2, M-4, M-5, M-9, M-11, M-16, M-25, sunt sensibili la rapăn în timp ce M-7 și A-2prezintă o rezistență mai ridicată. Prevenire și combatere. Se recomandă ca, pe baza observațiilor, să se determine soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]