2,460 matches
-
eliberare, au fost denumiți și hormoni locali. Trunchiul cerebral. Situat între diencefal, măduva spinării și cerebel, trunchiul cerebral conține, de asemenea, numeroase structuri vegetative cu rol esențial în menținerea funcțiilor vitale ale organismului. În afara elementelor nervoase de legătură între formațiunile vegetative supra- și subiacente din substanța reticulată bulbo-mezencefalică, la acest nivel se găsesc atât nucleii de origine ai parasimpaticului cranian, cât și centrii reglării cardiovasculare, respirației, deglutiției etc. Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a nervilor cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag) (vezi fig. 5A). În mezencefal, dorsomedial nucleului oculomotor comun, sub apeductul Silvius, se află nucleul vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuro-reflex stimulator asupra secreției lacrimale. Calea aferentă pleacă de la cornee pe traiectul trigemenului până în centrul lacrimal din punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb, se găsesc numeroase elemente vegetative proprii, începând cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al vagului, asigură inervația vegetativă parasimpatică a viscerelor toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul nervos care controlează activitatea cordului și vaselor. La baza ventriculului IV sunt situați centrii constituiți din celule vegetative prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor reflexogene preso- și chemoreceptoare. Centrii respiratori, pe de altă parte, formați dintr-un centru inspirator și altul expirator, sunt cantonați în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul mucoasei nazale, bucofaringiene, laringotraheale etc. Un centru glicoreglator a fost pus în evidență de C. I. Bernard la baza ventriculului IV cu ocazia „piqurei diabetice”. Majoritatea acestor centri fac parte din formația reticulată a trunchiului cerebral, al cărui rol vegetativ va fi discutat în continuare. I.2.1.5. Formația reticulată Prin formație reticulată se înțelege, în mod curent, rețeaua polineuronală difuză de la baza creierului, care se întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
denumit-o cerebrostimulină. Cât privește cei aproximativ 48 de nuclei și centri situați după Obszewski (1954) în formația reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică, este cunoscut că o mare parte din ei participă la reglarea neuroreflexă a circulației, respirației, digestiei, excreției și altor funcții vegetative. Prezența lor, alături de elementele nervoase somatice în rețeaua reticulată a trunchiului cerebral, asigură componenta vegetativă absolut necesară în măsură mai mare sau mai mică tuturor formelor de activitate somatică ale organismului. Începând cu cel mai simplu act motor și sfârșind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1954) în formația reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică, este cunoscut că o mare parte din ei participă la reglarea neuroreflexă a circulației, respirației, digestiei, excreției și altor funcții vegetative. Prezența lor, alături de elementele nervoase somatice în rețeaua reticulată a trunchiului cerebral, asigură componenta vegetativă absolut necesară în măsură mai mare sau mai mică tuturor formelor de activitate somatică ale organismului. Începând cu cel mai simplu act motor și sfârșind cu reacțiile neuropsihice cele mai complexe, toate manifestările vieții de relație se însoțesc de reacții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tuturor formelor de activitate somatică ale organismului. Începând cu cel mai simplu act motor și sfârșind cu reacțiile neuropsihice cele mai complexe, toate manifestările vieții de relație se însoțesc de reacții organo-vegetative, ca urmare a intricării structurilor somatice cu cele vegetative la nivelul formației reticulate. În felul acesta, sistemul reticulat, deși nu îndeplinește un rol determinant în declanșarea activității motorii sau senzitive specifice, participă la integrarea și reglarea funcțiilor somato-vegetative cum sunt motricitatea, starea de veghe și somn etc. Rolul centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglarea funcțiilor somato-vegetative cum sunt motricitatea, starea de veghe și somn etc. Rolul centrilor organo-vegetativi din diferitele segmente ale formației reticulate în reglarea și coordonarea funcțiilor viscerale, va fi reluat ulterior, la capitolul reglărilor organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral, măduva spinării conține numeroase structuri vegetative cu rol fie de conducere, fie de centri organo-vegetativi reflecși. Spre deosebire de căile de conducere, care sunt comune cu ale sensibilității somatice, centrii vegetativi medulari se găsesc de o parte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
etc. Rolul centrilor organo-vegetativi din diferitele segmente ale formației reticulate în reglarea și coordonarea funcțiilor viscerale, va fi reluat ulterior, la capitolul reglărilor organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral, măduva spinării conține numeroase structuri vegetative cu rol fie de conducere, fie de centri organo-vegetativi reflecși. Spre deosebire de căile de conducere, care sunt comune cu ale sensibilității somatice, centrii vegetativi medulari se găsesc de o parte și de alta a canalului ependimar atât în pars intermedia, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral, măduva spinării conține numeroase structuri vegetative cu rol fie de conducere, fie de centri organo-vegetativi reflecși. Spre deosebire de căile de conducere, care sunt comune cu ale sensibilității somatice, centrii vegetativi medulari se găsesc de o parte și de alta a canalului ependimar atât în pars intermedia, cât și în tractusul intermediolateral al măduvei dorsolombare și sacrate. Cele două coloane de celule vegetative sunt unite transversal prin celulele intercalate Laruelle. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care sunt comune cu ale sensibilității somatice, centrii vegetativi medulari se găsesc de o parte și de alta a canalului ependimar atât în pars intermedia, cât și în tractusul intermediolateral al măduvei dorsolombare și sacrate. Cele două coloane de celule vegetative sunt unite transversal prin celulele intercalate Laruelle. La nivelul segmentului dorsolombar C8-L2 au sediul neuronii preganglionari ai simpaticului periferic, iar în porțiunea terminală a măduvei (L4-S5) sunt situați centrii parasimpaticului sacrat. Prin intermediul lor se realizează controlul centrilor integrativi superiori asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
măduvei (L4-S5) sunt situați centrii parasimpaticului sacrat. Prin intermediul lor se realizează controlul centrilor integrativi superiori asupra diverselor funcții somato-vegetative periferice. În afara neuronilor de origine ai simpaticului dorsolombar și parasimpaticului sacrat, măduva spinării conține un număr important de centri și nuclei vegetativi cu funcții specializate. Dintre aceștia fac parte, în primul rând, centrul midriatic sau pupilodilatator (ciliospinal Rurge), cu sediul în măduva dorsală (C8-D2) și centrul respirator medular, ce funcționează numai la copil puțin după naștere, situat între D3-D5. Centrii teritoriului visceral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al reflexului de micțiune, a cărui activitate este contracarată de centrii simpatici lombari. Între D6 și L1, s-ar găsi centrii intestinoinhibitori, care în cazul colonului s-ar întinde până la nivelul L4. Participarea acestor centri la reglarea diverselor acte neuroreflexe vegetative va fi menționată la capitolele respective. I.2.1.7. Sistemul nervos vegetativ extranevraxial Segmentul extranevraxial al sistemului nervos vegetativ cuprinde elementele nervoase periferice ale simpaticului toracolombar și parasimpaticului craniosacrat. Spre deosebire de componenta toracolombară simpatică, reprezentată de ganglionii latero- și prevertebrali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Între D6 și L1, s-ar găsi centrii intestinoinhibitori, care în cazul colonului s-ar întinde până la nivelul L4. Participarea acestor centri la reglarea diverselor acte neuroreflexe vegetative va fi menționată la capitolele respective. I.2.1.7. Sistemul nervos vegetativ extranevraxial Segmentul extranevraxial al sistemului nervos vegetativ cuprinde elementele nervoase periferice ale simpaticului toracolombar și parasimpaticului craniosacrat. Spre deosebire de componenta toracolombară simpatică, reprezentată de ganglionii latero- și prevertebrali, parasimpaticul periferic este format din fibre vegetative emise de centrii parasimpatici de la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrii intestinoinhibitori, care în cazul colonului s-ar întinde până la nivelul L4. Participarea acestor centri la reglarea diverselor acte neuroreflexe vegetative va fi menționată la capitolele respective. I.2.1.7. Sistemul nervos vegetativ extranevraxial Segmentul extranevraxial al sistemului nervos vegetativ cuprinde elementele nervoase periferice ale simpaticului toracolombar și parasimpaticului craniosacrat. Spre deosebire de componenta toracolombară simpatică, reprezentată de ganglionii latero- și prevertebrali, parasimpaticul periferic este format din fibre vegetative emise de centrii parasimpatici de la nivelul celor două extremități ale nevraxului. La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.2.1.7. Sistemul nervos vegetativ extranevraxial Segmentul extranevraxial al sistemului nervos vegetativ cuprinde elementele nervoase periferice ale simpaticului toracolombar și parasimpaticului craniosacrat. Spre deosebire de componenta toracolombară simpatică, reprezentată de ganglionii latero- și prevertebrali, parasimpaticul periferic este format din fibre vegetative emise de centrii parasimpatici de la nivelul celor două extremități ale nevraxului. La rândul său, segmentul laterovertebral al simpaticului este alcătuit din ganglioni dispuși metametric de o parte și de alta a coloanei vertebrale, în timp ce simpaticul prevertebral conține mase ganglionare și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de alta a coloanei vertebrale, în timp ce simpaticul prevertebral conține mase ganglionare și fibre nervoase eferente dispuse în cea mai mare parte sub formă de rețea plexiformă pe fața anterioară a aortei toracoabdominale sau a unora din ramurile sale. Căile aferente vegetative extranevraxiale prezintă particularitatea că, contrar căilor somatice, sunt formate din doi neuroni periferici, care se articulează în ganglionii organo-vegetați situați la distanță de organul efector în cazul simpaticului sau în vecinătatea sa în cazul parasimpaticului (fig. 13). Primul neuron, preganglionar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
abdomen și arterelor membrelor. Pentru sistemul nervos parasimpatic, fibrele se alătură unor nervi cranieni până la ganglionii previscerali ai capului și gâtului, iar fibrele plexului sacrat se distribuie viscerelor pelvine. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intraaxiali și organele subordonate acestora, cât și de centrii reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Ganglionii vegetativi simpatici sunt reprezentați de lanțul simpatic laterovertebral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ganglionii previscerali ai capului și gâtului, iar fibrele plexului sacrat se distribuie viscerelor pelvine. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intraaxiali și organele subordonate acestora, cât și de centrii reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Ganglionii vegetativi simpatici sunt reprezentați de lanțul simpatic laterovertebral alcătuit din ganglionii dispuși metameric de o parte și de alta a coloanei vertebrale și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]