1,883 matches
-
Relativ la notița Otrăvire, publicată în no. 62 al Curierului de Iași, medicul primar al spitalului Pașcanu, d-nul dr. Lukaszewcki ni trimite o dare de samă care rectifică notița și răspândește lumină asupra modului în care d-sa a combătut veninul. D-sa spune că d-nul asistent al farmaciei a dat otrăvitului o cantitate mare de lapte, albuș de ou etc. și că în urmă venind d-sa însuși la fața locului au ordonat un vomitiv și mai puternic și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sunt jertfele unei esploatări comune. Dar pe când România, prin justă frică de elementele străine și prin recunoașterea ranelor sale, are posibilitatea de a ajunge la întremare, îndată ce va înlătura scamatoriile care mistuiesc puterile ei cele mai bune, Ungaria a?? supt veninul în nobilele sale vine, și-a {EminescuOpIX 260} robit economicește popoarele sub dibaciul titirez austro-evreiesc, care-n Buda-Pesta își pune pană de cucoș la pălărie, precum bea în Viena bere în sănătatea principelui Bismarck. Deschisă industriei jidovești din Austria și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au făcut din băuturile spirtoase la noi - otravă. Ei au încercat a otrăvi și literatura germană cu acele scrieri pe cari oamenii c-un simțământ mai firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus ușurința pariziană în discuțiile cele mai grave, veninul în relațiile sociale; în Austro-Ungaria sumuță popor contra popor, în Germania confesie contra confesie și ginte contra ginte. Evreul care redigează Pester-Lloyd și sumuță pe maghiari contra germanilor și a celorlalte naționalități este acelaș care prin Neue freie Presse sumuță
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e anormală; inima a încetat de a fi centru pentru unele din estremități; ci prin o mișcare cât de-nceată dar continuă partea amorțită intră iar în comunicațiune cu inima, care bate voioasă și repede, bate cât trăiește. Renegații sânt veninul pe care natura binefăcătoare l-a depărtat din corpul nostru. Fericire e că lamura aurului nostru e însemnată pe lângă zgura ce-am putut-o lepăda fără ca să ni pese. Am râs totdeuna de-ncercarea de-a rea duce în sânul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de un "partid retrograd ", el nu mai există, căci îi lipsesc din nefericire toate elementele necesare. Căci unde sunt stările pe cari s-ar putea întemeia? Au mai rămas vro urmă de aristocrație istorică, care să fi putut suporta neatinsă veninul discompuitor al stîrpiturei din Fanar? Pe de altă parte fost-au clerul vrodată atât de cult în țara noastră încît să nu se lase îmbrîncit afară din viața publică prin un singur edict? Fost-au breslele îndestul de puternice ca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii vor redeschide acțiunea mai târziu, în timpul stăpânirii morii și moșiei Torceștilor de către vistiernicul Iordache Costache, poreclit Venin, fiul marelui spătar Toader Costache-Venin, dar tot fără succes. Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță Costache. Căci vistiernicul Iordache a fost fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță Costache. Căci vistiernicul Iordache a fost fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim în izvoarele narative ale vremii sale, poreclă trecută și fiului său. Un loc de la sud de satul Salcia era cunoscut localnicilor cu numele Veninoaia și bănuim că a derivat de la stăpânii locului, ce au avut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache. În Letopisețul domnilor Moldovei, ediția M. Kogălniceanu, 1846, ca și în ediția Aurorei Ilieș și Ioana Zmeu din 1987, a aceleiași scrieri, atribuită unui Pseude-Enache Kogălniceanu, Toader Costache este menționat drept protagonist al unor situații, dar numai cu porecla Venin, nu și cu numele adevărat, ceea ce a dat naștere la confuzii și erori în lucrări de genealogie de mai târziu. În vara și toamna anului 1739, potrivit spuselor cronicarului mai sus menționat, Toader Costache se afla alături de domnitorul Grigore al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la Roșiești (Vaslui), Roșieci în actele mai vechi și va da pe cei mai de seamă reprezentanți din familia Costache, inclusiv pe mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache. În persoana lui „Venin spătar” identificăm pe Toader Costache, iar el a rezidat în cea mai mare parte a vieții sale la Torcești, așa cum se va putea constata și din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui Negel, anume Roșiecii, la ținutul Fălciului”; prinzând veste că este îndeaproape urmărit de un grup de 300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl. I. S.). Până a reușit să-și stabilească tabăra militară la Galați, domnitorul și curtea umblau „din loc în loc, pe la Umbrărești, pe la Torcești și pe la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Negel, anume Roșiecii, la ținutul Fălciului”; prinzând veste că este îndeaproape urmărit de un grup de 300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl. I. S.). Până a reușit să-și stabilească tabăra militară la Galați, domnitorul și curtea umblau „din loc în loc, pe la Umbrărești, pe la Torcești și pe la Șerbănești, mai pe urmă și la Brăval” (sic !, corect Prival, sat pe malul Siretului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost supuși locuitorii, atitudinea Costăcheștilor poate fi considerată în perspectivă istorică, patriotică și salutară, chiar dacă ei erau alături de un domnitor fanariot. O soluție mai bună la vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căsătorită. Dintre moșiile rămase, lui Iordache i se atribuie „și Torceștii cu moara și cu două pogoane vie”, bănuim că și Țigăneii, moștenire pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale, preluând de la tatăl său și purtând și porecla Venin, prin care se deosebește, ca identitate, de ceilalți Costăchești cu prenumele Iordache. Nu știm care a fost împrejurarea pentru care li s-a atribuit porecla acestor Costăchești de la Torcești. Emanuel Vogoride-Conachi, la prefața la ediția a II-a a poeziilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iordache. Nu știm care a fost împrejurarea pentru care li s-a atribuit porecla acestor Costăchești de la Torcești. Emanuel Vogoride-Conachi, la prefața la ediția a II-a a poeziilor lui Conachi, scrie greșit că „marele comis a ținut pe Paraschiva Venin, fata vistiernicului Iordache Venin de la Torcești”, distanța în timp dintre Anghel, Paraschiva și Iordache neîngăduind, practic, o asemenea înrudire. Suntem acum în măsură să stabilim corect relația matrimonială dintre familia Conachi și familia Costache de la Torcești. În primul rând nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost împrejurarea pentru care li s-a atribuit porecla acestor Costăchești de la Torcești. Emanuel Vogoride-Conachi, la prefața la ediția a II-a a poeziilor lui Conachi, scrie greșit că „marele comis a ținut pe Paraschiva Venin, fata vistiernicului Iordache Venin de la Torcești”, distanța în timp dintre Anghel, Paraschiva și Iordache neîngăduind, practic, o asemenea înrudire. Suntem acum în măsură să stabilim corect relația matrimonială dintre familia Conachi și familia Costache de la Torcești. În primul rând nu Anghel a fost cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sturdza paharnic, Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18 boieri”. Ei erau menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și, când mergi împăratul la geamii, să-i dea” arzul direct în mână sultanului, ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
destin aproape ingrat, care o deposedează de drepturi elementare și o obligă la o permanentă adeziune față de un soț căruia i se închină ca unei divinități atotputernice: „Cu toate aste, veșnic răbdătoare,/ și-a pus în gând ființa cea smerită/ Veninul tot al sorții să-l înghită.// Căci se-nchina voinței celui cărui/ De mult cu trup și duh se dăruise/ Ca unui Dumnezeu.”802 Femeia este supusă unui ultim supliciu, acela de a se vedea înlăturată din poziția de soție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de himenoptere 1, homeoptere, coleoptere 2, în frunzar stau gastropode 3, păianjeni, acarieni, formicide, miriapode 4 sau tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și întoarsă înăuntru în formă de pâlnie. 6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
șerpi și este interzisă rostirea cuvântului „șarpe”, pentru a nu fi mușcat de șarpe. Dacă din greșeală ai rostit acest cuvânt, trebuie să adaugi în grabă: „Idiță, idiță/ Ține-se de peliță,/ Pelea de carne,/ Carnea de os,/ Osul cu veninul jos,/Descântecul să fie cu folos”. Dacă nu se respectă cum se cuvine această zi, casa va fi invadată de gângănii și furnici. Unii străpung un cărăbuș cu un ac și dacă acesta nu moare până a doua zi, anul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
destin aproape ingrat, care o deposedează de drepturi elementare și o obligă la o permanentă adeziune față de un soț căruia i se închină ca unei divinități atotputernice: „Cu toate aste, veșnic răbdătoare,/ și-a pus în gând ființa cea smerită/ Veninul tot al sorții să-l înghită.// Căci se-nchina voinței celui cărui/ De mult cu trup și duh se dăruise/ Ca unui Dumnezeu.”802 Femeia este supusă unui ultim supliciu, acela de a se vedea înlăturată din poziția de soție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vorbesc, care s-au învrednicit măcar să termine o facultate și pe care un regim aberant îi punea cu sila la catedră. Peste toate s-ar putea trece cu un surâs dacă, din imensa turmă a țăcăniților cu pretenții literare și venin pe limbă, s-ar ivi măcar un Eminescu. Un autor pentru care doamnele Slavici ale secolului nostru să merite a înfrunta ironiile posterității. Din păcate nu prea sunt semne. Prea sănătoși ca să ajungă pe strada Plantelor, nu mai zic de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și fasole negre, arse și măcinate sau cu boabe de fasole umflate În apă și despicate, legate cu un ban de metal (aramă sau argint). Pentru mușcături de șarpe: Se lega strâns locul de deasupra mușcăturii, pentru a nu circula veninul "la inimă". Se sugea apoi sângele contaminat și se scuipa, iar În caz că se știa că șarpele era veninos, se tăia carnea de pe locul mușcăturii și se ardea rana cu fierul Înroșit. Mușcătura se spăla cu apă rece În care au
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tocate, cu frunze și ramuri de viță de vie. Deseori, pe locurile dureroase, se puneau cataplasme cu furnici vii, care prin ciupituri, introduceau În piele secreții vindecătoare. Pe locurile dureroase se mai puneau câteva albine vii, să-și lase acolo veninul sau se "băteau" Încheieturile bolnave cu urzici vii. În multe zone ale țării, de sute de ani, pentru Înlăturarea durerilor reumatice de la mâini sau picioare se Întrebuințau brățări din alamă, aramă sau din bronz, care sunt sinonime cu "brățările magnetice
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]