3,744 matches
-
meningopolinevrita sau sindromul Bannwarth , definit prin dureri radiculare și pleiocitoză a LCR, în absența semnelor de meningită și encefalită. Tulburările cardiace se manifestă prin miocardită și/ sau pericardită. Semnele de miocardită pot fi tulburările de conducere, mai ales blocurile atrio ventriculare sau disfuncția ventriculară și insuficiența cardiacă. Alte tulburări frecvente în această etapă sunt durerile migratorii de tip artralgii, mialgii, osteoalgii. Stadiul 3 de infecție tardivă (persistentă) asociază o serie de manifestări dezvoltate după mai multe luni sau ani de la infecția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Bannwarth , definit prin dureri radiculare și pleiocitoză a LCR, în absența semnelor de meningită și encefalită. Tulburările cardiace se manifestă prin miocardită și/ sau pericardită. Semnele de miocardită pot fi tulburările de conducere, mai ales blocurile atrio ventriculare sau disfuncția ventriculară și insuficiența cardiacă. Alte tulburări frecvente în această etapă sunt durerile migratorii de tip artralgii, mialgii, osteoalgii. Stadiul 3 de infecție tardivă (persistentă) asociază o serie de manifestări dezvoltate după mai multe luni sau ani de la infecția acută. Diagnostic Algoritmul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie, disfagie, tulburări de nutriție. Etiologia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
indicație chirurgicală absolută, în condiții de programare a intervenției chirurgicale. Pregătirea CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 95 preoperatorie generală este obișnuită (igienizarea pacientului, administrarea unui sedativ ușor, administrarea medicației cronice, controlul tensiunii arteriale și alurii ventriculare). Pregătirea preoperatorie locală constă din îndepărtarea protezelor mobile din cavitatea orală, antiseptizarea tegumentelor feței, izolarea câmpului operator (hemifacies stâng). Pentru un confort operator optim, se preferă anestezia generală, poziția pacientului fiind în decubit dorsal, cu capul în ușoară hiperextensie și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
lambdoidă, bosele parietale și frontale, eventuale deformări locale ale scalpului sau calotei), și interne (raportul cu marile sinusuri venoase, vene de drenaj voluminoase vizibile pe diferitele incidențe ale RMN, raportul cu girusurile sau șanțurile mai profunde din vecinătatea leziunii, sistemul ventricular). O serie de principii guvernează plasarea inciziei: − incizia trebuie să fie suficient de generoasă pentru a permite realizarea unei craniotomii ce va ține seama și de natura tumorii cerebrale; − ori de câte ori este posibil, incizia va fi amplasată în interiorul suprafeței de inserție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
13]. În cazuistica noastră pe glioamele cerebrale ele se regăsesc într-o proporție de 3,2%. Hidrocefalia este mai frecvent întâlnită în cazul tumorilor de fosă posterioară și al tumorile intraventriclare sau al tumorile aflate în contact intim cu peretele ventricular la care, ca urmare a rezecției totale s-a deschis sistemul ventricular. În general, o dilatație a sistemului ventricular fără semne de activitate periventriculare și fără consecințe asupra stării neurologice a bolnavului nu trebuie operată. Pseudomeningocelul reprezintă o complicație locală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
proporție de 3,2%. Hidrocefalia este mai frecvent întâlnită în cazul tumorilor de fosă posterioară și al tumorile intraventriclare sau al tumorile aflate în contact intim cu peretele ventricular la care, ca urmare a rezecției totale s-a deschis sistemul ventricular. În general, o dilatație a sistemului ventricular fără semne de activitate periventriculare și fără consecințe asupra stării neurologice a bolnavului nu trebuie operată. Pseudomeningocelul reprezintă o complicație locală relativ frecvent întâlnită în chirurgia fosei posterioare, pentru a cărei prevenire este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
frecvent întâlnită în cazul tumorilor de fosă posterioară și al tumorile intraventriclare sau al tumorile aflate în contact intim cu peretele ventricular la care, ca urmare a rezecției totale s-a deschis sistemul ventricular. În general, o dilatație a sistemului ventricular fără semne de activitate periventriculare și fără consecințe asupra stării neurologice a bolnavului nu trebuie operată. Pseudomeningocelul reprezintă o complicație locală relativ frecvent întâlnită în chirurgia fosei posterioare, pentru a cărei prevenire este recomandată o sutură etanșă a durei mater
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hipodensă cu zone hiperdense date de calcificări. La examenul RMN în T1 apar ca formațiuni iso- sau hipointense, iar in T2 hiperintense, care captează substanța de contrast. Față de ependimom care invadează întreg ventriculul, astrocitomul subependimar cu celule mari invadează planșeul ventricular și împinge structurile în sus. Tratamentul chirurgical cu tendință de rezecție totală a tumorii având în vedere caracterul benign al tumorii. Dacă postoperator hidrocefalia persistă se recurge la drenaj ventriculo-peritoneal. Sunt relativ radiorezistente, radioterapia se efectuează în cazul recidivelor tumorale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
3% din totalul glioamelor. Sunt frecvente la adult între 30-50 ani și mai rare la copii, predominând ușor la bărbați. Majoritatea sunt supratentoriale (cu precădere lobul frontal). Au tendința de a invada structurile mediane profunde (septum pelucid, comisura sau peretele ventricular). Histopatologic: Macroscopic, oligodendrogliomul este o tumoră de consistență moderată, de culoare gri-brună, cu zone ferme, dure, calcificate și altele moi, chistice date de necroză. Aceste tumori apar de obicei la nivelul substanței albe cerebrale de unde se extind fie spre spațiu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu exactitate, dar se presupune că provin din celulele subependimare. Apariția lor în cadrul aceleiași familii sau la gemeni presupune o implicare genetică în apariția lor. Frecvent au o formă pedunculară cu o porțiune vasculară atașată de trunchiul cerebral sau peretele ventricular [14]. Conțin o matrice fibrilară densă și fibre gliale, celulele având un nucleu cu o cromatină punctiformă, fină și puține mitoze. La investigațiile radiologice CT apar ca niște formațiuni hipodense intraventriculare ce nu captează substanța de contrast. La examenul RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
neoplasm cu originea în epiteliul plexului coroid. Este localizat cel mai frecvent în ventriculii laterali și IV, mai rar în ventriculul III. Etiologia. Studii recente subliniază rolul proteinei receptor transmembranare Notch 3 care este exprimată în celulele progenitoare din zona ventriculară a creierului fetal, iar când este activată poate acționa ca oncogenă [1]. Virusurile polioma SV40, JC, și BK au fost, de asemenea, testate în condiții experimentale, fiind capabile să inducă papiloame la șoareci transgenici, fiind în curs cercetările pentru a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
4.62). Se recomandă examinarea întregului SNC datorită riscului de metastazare („drop mets”) la aceste tumori [7]. Figura 4.61. Examinare CT nativ care evidențiază o voluminoasă masă izodensă la nivelul ventriculului lateral stâng precum și o importantă dilatare a sistemului ventricular. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu toate tumorile care se dezvoltă intraventricular. În localizările supratentoriale trebuie diferențiat față de ependimom (localizare predilectă la nivelul 175 ventriculului III, produce hidrocefalie obstructive), meningiomul intraventricular (apare aproape exclusivă adulți), astrocitomul subependimar (localizare mediană, aspect inomogen
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
căruia se trece la tehnica obișnuită de reducere progresivă a tumorii până la ablația ei completă. În ceea ce privește tratamentul hidrocefaliei, opinia noastră este de a practica drenaj ventriculoperitoneal numai după rezecția completă a tumorii și persistența hidrocefaliei simptomatice. O dilatație a sistemului ventricular va persista toată viața însă dacă aceasta este tolerată fără nici un semn neurologic nu trebuie tratată (fig. 4.63). În cazurile de hidrocefalie acut instalată, înainte de rezecția tumorală, suntem pentru plasarea unui cateter ventricular extern în ventriculul indem tumoral, ablația
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hidrocefaliei simptomatice. O dilatație a sistemului ventricular va persista toată viața însă dacă aceasta este tolerată fără nici un semn neurologic nu trebuie tratată (fig. 4.63). În cazurile de hidrocefalie acut instalată, înainte de rezecția tumorală, suntem pentru plasarea unui cateter ventricular extern în ventriculul indem tumoral, ablația completă a tumorii și plasarea unui drenaj ventriculo-peritoneal definitiv doar în caz de persistență a hidrocefaliei active clinic și imagistic. Tratamentul neuroendoscopic nu a câștigat încă suficienți adepți, deși există cazuri de hiperplazie a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
realiza din cauza dificultăților tehnice operatorii, situație în care se urmărește ablarea parțială cu evitarea apariției unor noi deficite. Dacă pacientul prezintă o tumoră mare care cauzează hidrocefalie și sindrom de hipertensiune intracraniană, este recomandat să se înceapă cu un drenaj ventricular extern sau drenaj ventriculo-peritoneal. În aceste cazuri este recomandată și corticoterapia preoperatorie pentru efectele antiedematoase peritumorale. Se recurge la monitorizarea intraoperatorie electromiografică a funcției nervului facial. Activitatea motorie a nervului trigemen este monitorizată cu ajutorul unui electrod la nivelul mușchilor maseter
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
7), propusă de Samii M, se bazează pe studiul mai multor parametri, printre care: tendința de creștere, preponderent în ax vertical a craniofaringioamelor dar și capacitatea lor de extensie la nivelul fosei cerebrale anterioare, mijlocii, posterioare precum și la nivelul sistemului ventricular și a sinusului sfenoidal [1,4]. ANATOMIE PATOLOGICĂ Craniofaringioamele sunt tumori epiteliale solide cu componentă chistică, variabilă, uneori predominantă. Se pot prezenta sub formă chistică, solidă sau mixtă. Chisturile au un conținut lichidian de culoarea și consistența uleiului de motor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întregului neuraxis) și din citologia LCR. Lăsând la o parte tumorile bifocale (supraselare și de regiune pineală), la momentul diagnosticului, în diversele serii, diseminarea pe cale LCR apare la cel puțin 10% dintre pacienți, cu determinări secundare la nivel spinal sau ventricular [4]. O altă abordare considerată multă vreme o „dogmă” în neurochirurgie și la care s-a renunțat este doza -„test” de radiații: pentru o tumoră de regiune pineală cu toate caracteristicile imagistice și clinice pledând in favoarea unui germinom se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din tumoră și citologic de la nivelul LCR; rezerve există la pacienții la care există metastaze și la nivelul planșeului ventriculului III (mai ales pentru cei cu tumori de regiune supraselară), la care drenajul ventriculo-peritoneal rămâne cea mai bună opțiune. Drenajul ventricular extern este preferabil de introdus ca prim timp în abordul direct al tumorilor de regiune piuneală urmând ca în cazul reluării circulației LCR la nivelul apeductului acesta să fie exclus, în caz contrar putând fi aplicat un drenaj ventriculoperitoneal definitiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tulburările de mers apar în contextul hidrocefaliei obstructive. Diagnosticul imagistic. La cazurile cu debut brusc la care se efectuează CT scan de urgență se poate evidenția o masă izo-hipodensă intraventriculară, cu arii de hemoragie recentă, și dilatarea asimetrică a sistemului ventricular [36]. Examinarea RMN este examinarea standard care evidențiază o tumoră inomogenă izo-hipointensă în T1, de aspect reticulat, cu captare slabă dar uniformă de contrast ce ocupă o mare parte din ventriculul lateral determinând o hidrocefalie asimetrică (fig. 4.140) [37
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
venei Galien, cu stază venoasă și congestie a plexurilor coroide [14]. Alte simptome întâlnite: atacuri de panică, labilitate psihică, tulburări afective, pierderi episodice ale stării de conștiență, ataxie, tulburări vegetative sau în cazuri grave de obstrucție totala a Monro, crizele ventriculare [12]. Diagnostic imagistic La examinarea CT scan majoritatea chistelor coloide apar a fi ușor hiperintense (fig. 4.154) dar s-au descris și cazuri în care sunt izointense sau chiar hipointense, funcție de compoziția preponderentă a chistului; sunt situate adeseori în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întâlnită indicație pentru intervenția chirurgicală o reprezintă hidrocefalia asociată chistului coloid, hidrocefalie datorată obstrucției de către acesta a foramenului Monro. O condiție dificilă este reprezentată de acei pacienți cu simptomatologie săracă, fără relevanță clinică, pe fondul unei dilatări importante a sistemului ventricular asociate unui chist coloid de mici dimensiuni. Pentru acești pacienți se impune tratament conservator și urmărire neuroimagistică seriată RMN până se consideră necesară plasarea unui sistem de derivație a LCR. În cazul pacienților cu chiste coloide de mici dimensiuni și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unui chist coloid de mici dimensiuni. Pentru acești pacienți se impune tratament conservator și urmărire neuroimagistică seriată RMN până se consideră necesară plasarea unui sistem de derivație a LCR. În cazul pacienților cu chiste coloide de mici dimensiuni și sistem ventricular normal reprezentat, posibilitatea decompensării neurologice e redusă iar indicația de intervenție chirurgicala nu se regăsește. La pacienții vârstnici sau la cei ce refuză intervenția chirurgicală se poate tenta un drenaj permanent biventriculo-peritoneal cu conector în „Y”. Ca variante chirurgicale în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adecvată, crearea unei deschideri caosale de maxim 1,5 cm, și manipularea delicată a chistului la nivelul foramenului Monro fac ca această intervenție să fie de cele mai multe ori urmată de rezultate favorabile. - Abordul transcortical, indicat doar în cazuri de dilatări ventriculare importante; rată crescută de apariție a crizelor postoperatorii. CHISTUL NEURENTERIC Chistul neurenteric, cunoscut și sub numele de chist enterogen, chist neuroepitelial sau gastrocitom, reprezintă o malformație rară cu dezvoltare intracraniană sau spinală, reprezentând doar 0,7% din tumori și doar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]