1,584 matches
-
avea în buzunarul pantalonilor, ținându-și privirea în jos. Tânărul mustăcios își continua expunerea, impasibil: Prin acest stil și-a clădit domnul Scarlat succesul, de altfel. Sunt reprezentantul domniei sale și mă ocup personal de aceas tă expoziție. Ieri am avut vernisajul. Din păcate, am epuizat la vernisaj toate pliantele de prezentare, v-aș fi oferit una cu plăcere, pentru că văd că vă interesează. Oricum, vă previn că exponatele nu sunt de vânzare. Domnul Scarlat nu vrea să le înstrăineze. Expoziția e
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
privirea în jos. Tânărul mustăcios își continua expunerea, impasibil: Prin acest stil și-a clădit domnul Scarlat succesul, de altfel. Sunt reprezentantul domniei sale și mă ocup personal de aceas tă expoziție. Ieri am avut vernisajul. Din păcate, am epuizat la vernisaj toate pliantele de prezentare, v-aș fi oferit una cu plăcere, pentru că văd că vă interesează. Oricum, vă previn că exponatele nu sunt de vânzare. Domnul Scarlat nu vrea să le înstrăineze. Expoziția e itinerantă... Clara Ionescu dădu din umeri
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să credem că da, ambalajul constituia miezul problemei. Argumentul Îl puteam oferi apelând la zona culturală cu care nu prea mai voiam să mai avem de-a face, cea care Își ambala producțiile În coperte, În expoziții, proiecții cinematografice, lansări, vernisaje, dezveliri. O zonă În care era obligatoriu să te lansezi cu astfel de produse, așteptând un răspuns ambalat aidoma. Ca atunci când, solicitând o reacție, pui În plicul scrisorii trimise un alt plic, eventual gata timbrat. Ești grijuliu și reverent trimițând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Ce căuta la muzeu? - Rama era de vină, În rest era OK. Așa deci, tot ambalajul. Dacă luam tabloul, cu rama aia nenorocită cu tot, și-l agățam la tanti Clara acasă, mai era Bernea? Ar mai fi oftat, la vernisaj, amarnic, admirativ și preocupat PĂRINTELE IUSTIN DE LA STAVROPOLEOS (a se citi scandat!). Ar mai fi oftat pe naiba! S-ar fi văitat cum se vaită din pricina crinilor de plastic și a icoanelor tridimensionale! Așa stau lucrurile! Așa stăteau, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cu un concurs de desene având ca subiect cartierul Cetate (participă 30 de elevi din clasele V-VIII de la Liceul „Nikolaus Lenau”, Liceul de Arte Plastice și Palatul Copiilor); la ora 15,30, la Galeria Pro Armia din Piața Libertății - vernisajul unei expoziții foto cu imagini din Cetate; la ora 17,30, între Piața Victoriei și Parcul Rozelor se va desfășura parada costumelor populare ale etniilor conlocuitoare din cartier; la ora 18,30, în Parcul Rozelor - spectacol de muzică și dansuri
Agenda2006-17-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284924_a_286253]
-
Fundația Culturală „First”. Elevii au mai fost implicați într-un proiect de ecologizare a municipiului Timișoara, proiect ce a avut și o componentă artistică: realizarea de fotografii cu aspecte reprezentative din oraș. În 2 decembrie, la Primărie a avut loc vernisajul expoziției cu titlul „Les Fleurs du Mal”, organizate în cadrul Proiectului „Norul”. Fotografiile aparțin elevelor Carine Arnakis și Franciska Karola Kasza și au fost realizate pe parcursul „Turului ecologic” prin diferite zone ale Timișoarei în luna octombrie. Prezentarea expoziției a fost realizată
Agenda2005-49-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284456_a_285785]
-
și unde m-am putut dezvălui pe mai multe direcții, inclusiv cele tematice. După aceea am avut expoziția de la New York, acolo ducând doar o mică parte din ce am expus în Capitală, circa 180 de lucrări, sub forma unor panouri. Vernisajul a fost la Centrul Cultural Român, care dispune de o galerie foarte bună. Au mai fost și alte mici expoziții sau participări la expoziții colective, vizite de lucru, cum a fost cea de anul trecut din Franța, când am lucrat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
la Arad, la Galeria UAP, și o parte, cu lucrări din ciclul „Italia”, fiind expusă la Timișoara. Expoziția de la Arad a fost, pe urmă, preluată de Mureul de Artă Contemporană din Galați, iar cea de la Timișoara a ajuns la Lugoj. Vernisajul celei de la Galați a avut loc chiar pe 16 decembrie 1989, când a început conflictul de la Timișoara, și a durat până în ianuarie 1990. Tot din aceste lucrări s-au deschis expoziții la Botoșani și la Suceava. Ați amintit, iată, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cărți. Bacăul literar e o realitate culturală cu mult mai vie și mai generoasă în valori decât se vede dinspre Calea Victoriei. Tuturor, admirație și respectul meu. 88 TRAIAN ALEXANDRU FILIP: Arta presupune o muncă permanentă Cu doar câteva ore înainte de vernisajul expoziției tale de la Hotelul „Forum”, directorul stațiunii tineretului m-a avertizat că ar fi păcat să pierd momentul, întrucât te consideră unul din cei mai valoroși plasticieni care au fost invitați, până acum, să expună la Costinești. Surpriza a fost
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
della civilità daco-getica in epoca classica”, deschisă la Roma, împreună cu regretatul istoric Hadrian Daicoviciu. Cu ce ecouri? Am avut șansa ca, în decembrie 1979 și ianuarie 1980, alături de regretatul arheolog și istoric Hadrian Daicoviciu să particip, la Roma, la organizarea vernisajului și, apoi, la închiderea expozitiei I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica. Expoziția, cuprizând valori excepționale, beneficiind de un catalog amplu, tipărit în condiții grafice remarcabile, deschis într-un cadru încărcat de istorie, în Curia Senatului Roman din preajma
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și unde m-am putut dezvălui pe mai multe direcții, inclusiv cele tematice. După aceea am avut expoziția de la New York, acolo ducând doar o mică parte din ce am expus în Capitală, circa 180 de lucrări, sub forma unor panouri. Vernisajul a fost la Centrul Cultural Român, care dispune de o galerie foarte bună. Au mai fost și alte mici expoziții sau participări la expoziții colective, vizite de lucru, cum a fost cea de anul trecut din Franța, când am lucrat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
la Arad, la Galeria UAP, și o parte, cu lucrări din ciclul „Italia”, fiind expusă la Timișoara. Expoziția de la Arad a fost, pe urmă, preluată de Mureul de Artă Contemporană din Galați, iar cea de la Timișoara a ajuns la Lugoj. Vernisajul celei de la Galați a avut loc chiar pe 16 decembrie 1989, când a început conflictul de la Timișoara, și a durat până în ianuarie 1990. Tot din aceste lucrări s-au deschis expoziții la Botoșani și la Suceava. Ați amintit, iată, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cărți. Bacăul literar e o realitate culturală cu mult mai vie și mai generoasă în valori decât se vede dinspre Calea Victoriei. Tuturor, admirație și respectul meu. 88 TRAIAN ALEXANDRU FILIP: Arta presupune o muncă permanentă Cu doar câteva ore înainte de vernisajul expoziției tale de la Hotelul „Forum”, directorul stațiunii tineretului m-a avertizat că ar fi păcat să pierd momentul, întrucât te consideră unul din cei mai valoroși plasticieni care au fost invitați, până acum, să expună la Costinești. Surpriza a fost
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
della civilità daco-getica in epoca classica”, deschisă la Roma, împreună cu regretatul istoric Hadrian Daicoviciu. Cu ce ecouri? Am avut șansa ca, în decembrie 1979 și ianuarie 1980, alături de regretatul arheolog și istoric Hadrian Daicoviciu să particip, la Roma, la organizarea vernisajului și, apoi, la închiderea expozitiei I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica. Expoziția, cuprizând valori excepționale, beneficiind de un catalog amplu, tipărit în condiții grafice remarcabile, deschis într-un cadru încărcat de istorie, în Curia Senatului Roman din preajma
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și pictura naivă nu există legătură, totuși filiațiuni sunt. Ion Nicodin-Niță a învățat de la meșterii icoanelor pe sticlă, iar aceștia au învățat de la zugravii oalelor și ai pereților, meșteșug care coboară din negura vremurilor.” La 27 aprilie 1969 are loc vernisajul primei expoziții de nivel național. Marele eveniment se deschidea pentru iubitorii de frumos la Galeria de Artă din Pasajul Victoria din Pitești, purtând pe afiș numele de „Expoziția Națională de Artă Naivă”. O primă manifestare ce avea să deschidă porțile
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
II - Nicolae Burcă, Pitești Ioana Gheorghiu Premiul III - Valer Gălan Vasile Popovici, Reșița Sculptură Premiul I - Nicolae Șerban Premiul Special al Juriului - Aurora Năforniță, Iași Salonul Internațional de Artă Naivă, Ediția a VII-a, 2003 Grup de artiști participanți la vernisajul SIAN 2003 Secțiunea pictură naivă Premiul I Ioan Măric, Bacău Premiul II Nicolae Burcă, Pitești Vasile Gălan, Leșu, jud. Bistrița-Năsăud Premiul IIIVasile Popovici, Reșița Gheorghe Opriș, Sângeorgiu de Mureș, jud. Mureș Mențiune Vasile Filip, Baia Mare Teodor Moraru, Tg. Mureș Secțiunea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 69; Albumul Patrimoniu. Cultură Tradițională Arta Naivă, editat de Ministerul Culturii și Cultelor și de Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 33; Valentin Ciucă, Vernisaje selective, Ed. Augusta, Iași, 2000, pag. 264. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; István Jakabos Sculptor Localitatea Târgul Secuiesc, Covasna Studii: Inginer agronom Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și pictura naivă nu există legătură, totuși filiațiuni sunt. Ion Nicodin-Niță a învățat de la meșterii icoanelor pe sticlă, iar aceștia au învățat de la zugravii oalelor și ai pereților, meșteșug care coboară din negura vremurilor.” La 27 aprilie 1969 are loc vernisajul primei expoziții de nivel național. Marele eveniment se deschidea pentru iubitorii de frumos la Galeria de Artă din Pasajul Victoria din Pitești, purtând pe afiș numele de „Expoziția Națională de Artă Naivă”. O primă manifestare ce avea să deschidă porțile
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 69; Albumul Patrimoniu. Cultură Tradițională Arta Naivă, editat de Ministerul Culturii și Cultelor și de Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 33; Valentin Ciucă, Vernisaje selective, Ed. Augusta, Iași, 2000, pag. 264. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; István Jakabos Sculptor Localitatea Târgul Secuiesc, Covasna Studii: Inginer agronom Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
constrâns în 1975. Disidența* cehă și slovacă numără mulți alți scriitori ale căror romane înfățișează individul confruntat cu mecanica totalitară: Pavel Kohout (Executanța, 1979), Josef Skvorecki (Minunea din Boemia, 1972), slovacul Dominik Tatarka (Demonul consimțirii, 1956). Dramaturgul Vaclav Havel (Audiența, Vernisajul, 1957; Petiția, 1978) dobândește o mare notorietate ca militant al Chartei 77, dar și datorită reflecțiilor sale asupra „puterii celor fără de putere” (Eseuri politice, 1989). Publicarea în 1992 a jurnalului lui Jan Zabrana O viață întreagă a fost o adevărată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în stradă și să le las la... să zic «completat». E un fel de invers al zonei de pop-art, care aduce de afară afișele boțite în galerie“, a explicat Gorzo. „Orice intervenție aduce ceva“ La mijlocul experimentului, când s-a derulat vernisajul, predominau mâzgăliturile cu marker, dar erau și câteva desene realizate de un graffer experimentat. „Maneaua ucide!“, a scris cineva, răbdător, lângă aproape toate portretele de țărani. Altcineva a pus în gura personajelor „bule“ gen Cațavencu: „Ai vrea să ai un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
jumătate a anului: aproape 90.000. „S-a întâmplat un lucru uluitor: că un muzeu a reușit să organizeze 50 de evenimente de calitate. Cred că nici la nivelul Ministerului Culturii, toate muzeele care țin de minister nu organizează atâtea vernisaje“, spune directorul Sabin Luca. „Calfele călătoare“ pot fi văzute în curtea Muzeului de Istorie până pe 29 iunie, iar proiectul animat aparține Parohiei Evanghelice Sibiu. Din meniul cultural: Animale verzi Orașul Luçon aduce la Sibiu, în perioada 9-22 iulie, câte ceva din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
a participa la evenimente promise în program și neonorate de organizatori. Reprezentanții librăriei au fost puși în situația extrem de jenantă de a le explica vizitatorilor (mai ales din afara țării) de ce două evenimente programate în aceeași zi, la ore diferite - un vernisaj de fotografie și o proiecție de film, urmată de o dezbatere - nu vor mai avea loc. În timpul în care personalul Cărturești se străduia să salveze aparențele, nici un reprezentant din partea IRAF sau din partea Asociației Turn nu a putut ajunge la librărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Stokholmul este un oraș Încântător, Suedezii extrem de prevenitori, Institutul Nobel la mare proximitate - tot prin editura mică dar curajoasă a lui René l-am cunoscut și pe președintele Institului Nobel, Arthur Lundkvist, care, amabil, mi-a declarat la unul din vernisajele editurii că scena literară suedeză ar fi bucuroasă de a număra un romancier de talia mea -, am ezitat!... Cum am mai spus-o și e ușor de bănuit, R.F.G. avea atuuri și mai „consistente”: limba germană, limba copilăriei mele, a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu mine coleg de catedră. S.B.: Apare frecvent numele lui în documente. D.T.: Pentru că era responsabil cu propaganda. Preocuparea lui era legată de estetică, mult timp s-a dat critic de artă. A mers cu Radu Negru la expoziții, făcea vernisaje. Oricum, la Politehnică, relațiile dintre ASC, partid și organul de învățământ erau foarte bune, ca notă generală, fapt datorat și unei bune selecții a resurselor umane. S.B.: Să mergem la Institutul de Medicină și Farmacie (IMF), unde, în 197626, în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]