3,681 matches
-
o facă; coada nu a scăzut niciodată sub lungime. Cu toate acestea, între 120.000 și 140.000 de oameni au trecut pe lângă sicriul deschis și pe lângă clopot, amplasat la căpătâiul lui Lincoln astfel încât vizitatorii să poată citi inscripția, „Să vestiți slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei”. În 1876, oficialitățile locale au discutat ce rol să joace clopotul în festivitățile centenarului țării. Unii au dorit să-l repare pentru a fi bătut la Expoziția Centenară ținută la Philadelphia, dar ideea
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
și artizani. Crimeea era un centru important al producției de vinuri, fructe și tutun. Carpetele orientale (kilim) fabricate în Bahcisarai erau exportate în Polonia, iar cuțitele tătărești erau foarte apreciate în rândul membrilor triburilor caucaziene. Tătarii erau apicultori și crescători vestiți de viermi de mătase. Una dintre cele mai importante surse de venit a nobililor tătari și nogai era prada de război și comerțul cu sclavi. Hanatul Crimeii a fost cea mai importantă forță militară din Europa Răsăriteană până în secolul al
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
creșterea în experiență și de asemenea a unor atribute și skill-uri vă vor permite să vă încadrați în cerințele unei armuri mai bune, ori a unei arme net superioare, ori de ce nu veți putea învăța o nouă magie mai puternică. Vestea mai puțin bună este că poate deveni la un moment dat plictisitor să omorâți și să fiți omorât de monștri, mai ales datorită faptului că efectele sonore nu sunt chiar bine elaborate, și dau uneori impresia că sunt ca și
ArchLord () [Corola-website/Science/321546_a_322875]
-
sciți care au izbutit să se așeze în Transilvania, au fost asimilați de daci. Atrași de bogățiile Transilvaniei, agatârșii, în momentul în care s-au stabilit pe teritoriul Daciei, au folosit aurul și argintul care se găseau acolo pentru podoabe. Vestiți pentru cruzimea lor, sciții obișnuiau să bea sângele dușmanilor uciși și să se hrănească din carnea acestora, potrivit relatărilor istoricilor antici. Asupra granițelor Scitiei se poartă discuții. La V se învecinau probabil cu tracii (respectiv geții din Dobrogea), apoi cu
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
de Assissi, datată cu o sută de ani mai devreme. Totuși, Fra Angelico va reuși să creeze picturi care continuă să dezvăluie propriile preocupări pentru umanitatea, umilință și pioșenie. Personajele, în mantiile lor aurite, au o blândețe pentru care sunt vestite picturile sale. Vasari spune: Prin portul și expresia lor, sfinții pictați de Fra Angelico se aproprie mai mult de adevăr decât personajele pictate de oricare alt pictor. Este posibil ca o mare parte din pictura efectivă să fi fost realizată
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
lumii. Scuptorul Frédéric Auguste Bartholdi, cel care a proiectat monumentul, nu a vrut să dezvăluie sursa de inspirație pentru chipul statuii. Unii spun că ar fi vorba despre Isabelle Eugenie Boyer, văduva lui Isaac Merrit Singer, o femeie frumoasă și vestită în Paris. Alții spun că la mijloc este mama sculptorului, Charlotte Bartholdi (de care a fost foarte apropiat). Dar exista și autori care susțin că sursa a fost Jean Emilie, amanta artistului. Statuia este un cadou pentru Statele Unite din partea Franței
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în epocă, starostele brutarilor din București, armeanul Babic, care cocea jimbla în coltuce, de unde se încetățenise zicala “coltuc de la Babic”. În ședința din 25 octombrie 1857 a Adunării ad-hoc, Mihail Kogălniceanu afirma: "În Țara Românească nu numai că
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
împreună cu ea; dezlegați-i și aduceți-i la Mine! Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneți că Domnul are nevoie de ei. Și îndată îi va trimite". Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlineasca ce fusese vestit prin proorocul, care zice: Spuneți fiicei Sionului: Iată, Împaratul tău vine la tine, blând și călare pe un măgar. Pe un măgăruș, mânzul unei măgărițe. "Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Iisus. Au adus măgărița si
Intrarea în Ierusalim () [Corola-website/Science/318884_a_320213]
-
aducând în mănăstirile „Buna Vestire” și „Sfânta Treime” din Blaj, precum și în cea din Alba Iulia, călugări bine pregătiți atât la școlile din Blaj, de curând deschise, a căror rezultate își făceau apariția, cât mai ales la cele înalte și vestite de la Roma, Viena și Nagyszombat. Pentru asigurarea progresului vieții spirituale călugărești, episcopul Rednic a introdus reguli disciplinare aspre. Pe acești călugări erudiți episcopul i-a obligat să practice viața monahală prescrisă în regulile călugărești ale Ordinului Sfântul Vasile cel Mare
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
(7 august 1912, Ploiești - 27 decembrie 1984, București) a fost un reputat dirijor și instrumentist român. Este fratele mai mare a lui Nicușor Predescu. S-a născut într-o familie de lăutari vestiți din zona Ploieștiului, tatăl său, Nicolae Predescu, fiind violonist și șef de orchestră. Sub directa lui îndrumare, fiul a început să învețe vioara de timpuriu, iar mai apoi contrabasul. Cum toți marii lăutari din orașul „Aurului Negru” s-au specializat
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
la orice. Dar o inspecție amănunțită arăta că în celula captivului totul era intact, ușa, acoperișul, ferestrele zăbrelite des: nu puteau înțelege pe unde trecuse. Foarte încurcați și îngrijorați de responsabilitatea grea care apăsa asupra lor, paznicii se hotărâră să vestească pe împărăteasă; împăratul lipsea atunci din Constantinopol și se lupta în Cilicia. Vestea pricinui la curte o tulburare de necrezut. Îndată se închid toate porțile orașului, se scotocesc vasele ancorate în port, se percheziționeayă toată capitala; se lansează mandate de
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
invada imperiul bizantin. Manuel crezu deci cuminte să-l ierte pe vărul său. De altfel, Evdochia se măritase; în nouă ani, ea avusese timp să-și uite amantul de altădată; din partea aceasta, nici un scandal nu mai era de temut. Împăratul vesti pe proscris că dacă se întoarce i se garantează libertatea și siguranța. Andronic primi iertarea, se întoarse și servi chiar cu vitejie în asediul orașului Zeugmin. Dar la el supunerea nu era niciodată de lungă durată; avea în sufletul lui
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
continuă să călătorească mult, îndeplinând și misiuni diplomatice la Madrid sau Londra. În ultimii ani, Rubens se concentrează cu precădere asupra temelor mitologice, cu predilecție dionisiace. În decembrie 1630 se recăsătorește cu Hélène Fourment, fiica unui negustor bogat din Antwerpen, vestită pentru extraordinară ei frumusețe, pe care o va pictă în mai multe tablouri. În anul 1630, Rubens este ridicat la rangul de cavaler de către regele Carol I al Angliei, iar un an mai târziu este înnobilat de regele Filip IV
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită și prin bogățiile ei naturale. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de greci pentru construcția corăbiilor. Din timpuri vechi, dacii foloseau desigur păcura, dar numai cea găsită la suprafață (căci dovezi privind extracția păcurii nu există decât din epoca romană
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Surâde Cel ce-n ceruri locuiește. Își bate Domnul joc de zarva lor. 5. Și, În mânia Lui, Îngrozitor, Cutremurându-i, astfel le vorbește : 6. „Pe Împăratul Meu l-am uns chiar Eu Peste Sion”. Iar Unsul zice : „Iată, 7. Vestesc decretul Sau În lumea toată”. Căci zis-a Domnul : „Tu esti Fiul Meu ! Azi Ți-am dat viața, astăzi Te-am născut. 8. Pământuri și popoare Te așteaptă. Toiag de fier ținând În mâna dreaptă, 9. Le vei sfărâmă că
Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Quinet, peste drum de Cercul Militar Național. Situată pe Calea Victoriei, la intersecția cu strada Edgar Quinet, în apropiere de Cercul Militar Național, este hotel, cofetărie, cafenea și restaurant. Era cea mai mare firma de restaurante și cofetarii de la noi, ajunsă vestită în toate centrele Europei, în istoria culturală a orașului cafeneaua rămânând cea mai cunoscută, un loc al boemei bucureștene. Pe locul ocupat astăzi de clădire erau situate, la sfârșitul sec. XVII, casele și curtea boierului Radu Slătineanu. În 1830, italianul
Casa Capșa () [Corola-website/Science/302244_a_303573]
-
și să i-l expediez pe adresa redacției. Poate, În felul acesta, s-ar fi interesat cine e nebunul care... Numai că, În dimineața următoare, În vreme ce mă rădeam, ascultând, concomitent, un buletin de știri pe «France-Inter», mi-a izbit auzul vestea că un grup de ziariști francezi, Între care și Floriana Flower, dispăruse fără urmă, undeva, În Tibet, sub o avalanșă... M-am Întors În cameră, tăcut, și am deschis flaconul. Dar, ciudat, mireasma n-a mai venit. Se risipise fără de
Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
dovedi că Lucreția e capabilă de mari responsabilități, și deci demnă ducesă d'Este, îi încredințează conducerea Vaticanului, în timp ce el pleacă la Sermoneta. Căsătoria prin procură, are loc la Ferrara în 1 septembrie 1501, iar patru zile mai târziu când vestea ajunge la Roma, poporul sărbătorește, iar Lucreția merge să mulțumească fecioarei la basilica di Santa Maria del Popolo. La jumătatea lunii decembrie, escorta din Ferrara condusă de cardinalul Ippolito d'Este, fratele lui Alfonso, ajunge la Roma. La prezentarea oficială
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și voce), fiica lăutarului Alită Pițigoi și sora sa, Elena Ciucurescu (voce). Urmând cursul Amaradiei, importanți lăutari au fost și la Stoina și Păișani. Vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), vestit pe Amaradia de Jos, a ținut mai multe soții, între care și Maria Zlătaru, fiica lăutarului Niculae Zlătaru din Runcu, cu care a cântat la Bucuresti. Acesta a murit sărac în spitalul T.B.C. din Craiova. A cântat cu solista și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
din Depresiunea Oașului și din munții care o delimitează: Munții Oaș și Munții Gutâi cu ramificațiile lor. Este aflată în nordul Transilvaniei, în actualul județ Satu Mare. Capitala și cel mai mare oraș al Țării Oașului este Negrești Oaș. Oașul este vestit pentru tradițiile sale specifice, care s-au conservat în forme origiale până aproape de zilele noastre. se întinde pe aproximativ 755,30 km², de la Turț - Gherța Mare - Gherța Mică (în limita vestică) până la pasul Huța - 640 m alt (în limita estică
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]
-
Polonia, iar ca urmare a exodului evreilor din Peninsula iberică, în Olanda, Italia și pe teritoriul Imperiului Otoman - în Macedonia, Turcia și pe pământul strămoșilor în Palestina. In acea epocă școlile reprezentau mai mult cercuri de elevi din jurul unor rabini vestiți prin erudiția și talentul lor pedagogic. Începând din secolul al XV-lea și al XVI-lea pe lângă studiul rapid al Talmudului ieșivele au început să refoloseasca metoda disputei cazuistice numită Pilpul care a ajuns la înalte grade de subtilitate. În
Ieșiva () [Corola-website/Science/319500_a_320829]
-
pe care Sfânta Fecioară "le poate vedea din Cer" . Tot atunci se joacă "le pot" și "boule lyonnaise". Franceza tradițională din zona Lyonului nu este cea literară, ci un dialect numit "francoprovensal". Lyonul este cunoscut drept capitală a gastronomiei. Sunt vestite: 'la rosette et le jésus', 'le cervelas', 'le tablier de sapeur', 'les quenelles', 'le Coussin de Lyon' și 'Sarment du Beaujolais' (produs de cofetărie). Din Lyon emit 16 posturi de radio FM și 5 posturi de televiziune, printre care și
Lyon () [Corola-website/Science/297716_a_299045]
-
în ceea ce comportă ea ca aspirație spre putere. Astfel, contrar falselor interpretări ale filozofiei sale, "supraomul" nietzschenian nu este un om atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință în evoluție, așteptată și dorită de om: "Am venit să vă vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie depășit" ("Așa grăit-a Zarathustra"). Omul este așadar o punte între maimuța antropoidă și supraom, un element tranzitoriu în evoluție (cf. parabola acrobatului din "Zarathustra"). Pornind de la premisa voinței de putere, Nietzsche dezvoltă o
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
lui Moise. Aceste opt versete sunt atribuite lui Iosua Navi căruia i se atribuie și cartea următoare, cea a lui Iosua. Ipoteza documentară sau ipoteza Wellhausen este o contribuție notabilă a lui Julius Wellhausen la cercetarea Bibliei ebraice. Wellhausen era vestit pentru cercetările biblice asupra istoriei Vechiului Testament și a compunerii "Hexateuhului". El este în mod special cunoscut pentru ale sale "Prolegomena zur Geschichte Israels" din 1883 (publicate inițial în 1878 ca "Geschichte Israels"), în care a propus o formulare definitivă
Autori ai cărților lui Moise () [Corola-website/Science/328149_a_329478]