KorAP: Find »[drukola/base=vestimentație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...79 >

1,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392

hainele au rolul de semnalizare sexuală (E. Westermark, 1891/1922, 192). Sociologul german Georg Simmel (1911, 96) referindu-se la motivațiile sexuale ale acoperirii diverselor părți ale corpului, observă că: Pentru etnografia actuală, este cert că acoperirea sexului ca și vestimentația în genere nu a avut inițial nicio legătură cu simțul rușinii, ci, dimpotrivă, a jucat rolul unei împodobiri sau al unei intenții asemănătoare, ținându-se, prin acoperire, o ațâțare erotică: este știut că, la triburile care-și duc viața în

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
un număr extrem de mare, ele sunt colorate în cele mai țipătoare culori și înzorzonate în modul cel mai bătător la ochi. Scopul lor este deci, evident, de a atrage atenția asupra acestor organe. Este posibil ca acoperirea zonelor genitale prin vestimentație să nu fi avut în cadrul acestor triburi efectul de a accentua semnalele sexuale, ci de a le contracara pentru a menține unitatea cuplului și a împiedica contactele sexuale cu străinii (Th. Smith, 1915, 231; H. Sanborn, 1927, 14; K. Dunlap

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
în cadrul acestor triburi efectul de a accentua semnalele sexuale, ci de a le contracara pentru a menține unitatea cuplului și a împiedica contactele sexuale cu străinii (Th. Smith, 1915, 231; H. Sanborn, 1927, 14; K. Dunlap, 1928; 64). Totuși, utilizarea vestimentației pentru funcții sexuale este o constantă ce caracterizează îmbrăcămintea și în Europa Occidentală de astăzi, fapt ce conduce la acreditarea ipotezei atracției sexuale. Desmond Morris (1967/2008, 101-102) a descris foarte sugestiv această practică: Femela își acoperă sânii și apoi

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
secol, când unele femele au recurs chiar la măsuri extreme, de îndepărtare pe cale chirurgicală a coastelor libere, pentru a spori efectul. 1.2.6. Knight Dunlap: funcția de protecție Probabil cea mai populară și cea mai vizibilă explicație cu privire la originea vestimentației este funcția de protecție. Suntem conștienți de acest fapt atunci când clima din regiunile geografice în care oamenii locuiesc sau călătoresc îi determină să adopte un anumit stil de îmbrăcăminte. Din moment ce necesitatea de confort termic a corpului uman "creionează" variabilitatea regională

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
de confort termic a corpului uman "creionează" variabilitatea regională a veșmintelor, ipoteza funcției protective a hainelor pare plauzibilă. Toți autorii prezentați până acum Charles R. Darwin, Wilhelm M. Wundt, Ernest Grosse și Edward Westermarck au recunoscut influența climei în utilizarea vestimentației. Această teză a fost explicit formulată de psihologul american Knight Dunlap într-un articol din 1928, el fiind recunoscut ca autorul care a fundamentat teoria funcției de protecție a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236; E.C. Davis, 1928, 65; M.J. Horn

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Grosse și Edward Westermarck au recunoscut influența climei în utilizarea vestimentației. Această teză a fost explicit formulată de psihologul american Knight Dunlap într-un articol din 1928, el fiind recunoscut ca autorul care a fundamentat teoria funcției de protecție a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236; E.C. Davis, 1928, 65; M.J. Horn, 1968, 15; S.B. Kaiser, 1997, 17). Potrivit psihologului american, oamenii au început să poarte haine pentru a se proteja de intemperii, pentru a-și feri corpul de insecte, de animale

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
cât și al progresului. Bărbatul nu are nevoie de protecție împotriva frigului iarna, iar vara de protecție împotriva muștelor, țânțarilor și razelor de soare în anumite climate. Progresul este întârziat de cenzura morală declarată care este într-adevăr vicioasă. Istoria vestimentației este acum completă, având originea în motivațiile practice ce țin de protecție. Când ne vom întoarce la originile vestimentației, acestea servind ca mijloc de protejare [a corpului n.n.] și nimic mai mult, multe din problemele moralității sexuale ar dispărea. Teoria

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
țânțarilor și razelor de soare în anumite climate. Progresul este întârziat de cenzura morală declarată care este într-adevăr vicioasă. Istoria vestimentației este acum completă, având originea în motivațiile practice ce țin de protecție. Când ne vom întoarce la originile vestimentației, acestea servind ca mijloc de protejare [a corpului n.n.] și nimic mai mult, multe din problemele moralității sexuale ar dispărea. Teoria a fost îndelung contestată de argumentul funcției decorative a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236). Totodată, biologia a furnizat evidențe

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
țin de protecție. Când ne vom întoarce la originile vestimentației, acestea servind ca mijloc de protejare [a corpului n.n.] și nimic mai mult, multe din problemele moralității sexuale ar dispărea. Teoria a fost îndelung contestată de argumentul funcției decorative a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236). Totodată, biologia a furnizat evidențe potrivit cărora poziția bipedă a omului l-a determinat să-și acopere zonele genitale, și nu clima (M.J. Horn, 1968, 15; D. Morris, 1967/2008, 98). Alte opinii care au contestat

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
este sceptică cu privire la calitățile și farmecul ei sau pentru că nu se simte în armonie cu cei care o înconjoară și nu dorește să împărtășească intimități cu ei (J.C. Flügel, 1930/2007, 131). În lucrările amintite anterior, preocuparea de a studia vestimentația și motivațiile adoptării acesteia nu a constituit o tematică principală. Aceasta a reprezentat doar un exemplu sau un pretext pentru explicarea unor fenomene cum ar fi: universalitatea stărilor emoționale pentru Charles R. Darwin (1872); evoluția societăților pentru Herbert Spencer (1890-1897

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
de-a lungul istoriei pentru Edward Westermarck (1897). Totuși, pornind de la contribuțiile autorilor menționați, putem desprinde mai multe concluzii, esențiale pentru parcursul tematicii care face obiectul prezentei lucrări. Un prim set de concluzii se referă la teoriile explicative ale originii vestimentației, care, într-o formă sintetică, ar putea fi enunțate astfel: a) teoria comportamentului modest (modesty theory) susține că pudoarea este cauza apariției îmbrăcămintei. Plecând de la relația vestimentație-pudoare, textul acestei teorii a cunoscut diverse enunțări, astfel: în termeni de cauză-efect, modestia

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
enunțate astfel: a) teoria comportamentului modest (modesty theory) susține că pudoarea este cauza apariției îmbrăcămintei. Plecând de la relația vestimentație-pudoare, textul acestei teorii a cunoscut diverse enunțări, astfel: în termeni de cauză-efect, modestia reprezintă cauza primă, determinantă, a practicilor corporale de vestimentație sau, din contră, haina este cea care a declanșat apariția emoției de rușine, generând astfel o nouă relație a omului cu corpul său și cu ceilalți indivizi; b) teoria protecției corporale (protection theory) pune accentul pe nevoile biologice ale reglării

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
astfel o nouă relație a omului cu corpul său și cu ceilalți indivizi; b) teoria protecției corporale (protection theory) pune accentul pe nevoile biologice ale reglării temperaturii corpului uman și ale protejării de intemperii ca factori determinanți în explicarea originii vestimentației; c) punctele de vedere ale celor două teorii enunțate anterior (teoria comportamentului modest și teoria protecției) au fost contestate de teoria înfrumusețării (adornment theory), potrivit căreia vestimentația este un mijloc de a pune în evidență frumusețea și atractivitatea. La acea

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
corpului uman și ale protejării de intemperii ca factori determinanți în explicarea originii vestimentației; c) punctele de vedere ale celor două teorii enunțate anterior (teoria comportamentului modest și teoria protecției) au fost contestate de teoria înfrumusețării (adornment theory), potrivit căreia vestimentația este un mijloc de a pune în evidență frumusețea și atractivitatea. La acea vreme, fiecare din aceste teorii susținea prevalența unuia dintre factorii cauzali (pudicitatea, nevoia estetică, protejarea corpului de intemperii, sexualitatea) ca explicație pentru emergența fenomenului îmbrăcămintei. Discutând despre

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
motivelor pentru care oameni se îmbracă (E. Harms; 1938, 249; R. Köning, 1971/1974, 91; M.J. Horn, 1968, 12; Susan B. Kaiser, 1997, 27). Într-un studiu intitulat The Psychology of Clothes (1938), Ernst Harms aducea obiecții teoriilor explicative ale vestimentației, arătând că îmbrăcămintea este produsul unui complex de factori interdependenți care își au originea în mediul fizic, psihologic și social al individului: Teoriile culturologice și sociologice au dat o explicație suprasimplificată motivelor pentru care oamenii se îmbracă. Îmbrăcămintea este motivată

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Harms, deși datată în 1938, își păstrează actualitatea. Însă marea parte a limitelor acestor teorii poartă amprenta timpului în care au fost lansate. Personal, subscriu argumentației sociologului german René Köning (1971/1973, 91): Trofeele de vânătoare sunt semnificația indirectă că vestimentația devine din ce în ce mai expusă; începând cu obiecte aduse acasă de la vânătoare, cum ar fi copitele, dinții, părul, urechile, penele, oasele, antenele, coarnele [animalelor n.n], care sunt purtate ca ornamente distinctive, pe lângă penele și pielea animalelor expuse deja pe corp. Bineînțeles

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
purtătorul de intemperii, dar și o componentă complet irațională, aceea de mijloc de distincție și împodobire. Putem reține din relatările evoluționiștilor o serie de aspecte teoretice relevante pentru tema în discuție. În primul rând, ideea potrivit căreia formele expresive ale vestimentației și ornamentării corpului se datorează dorinței individului de a marca distincția socială. De la formele elementare ale semnalizării statutului social care, în opinia lui Herbert Spencer (1890/1900, 178), sunt reprezentate de prada obținută de omul primitiv în vânătoare până la ținutele

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
afective specifice (self-love, self-acceptance, self-cathesis) și a unor emoții sociale (anxietate și rușine), determinate de purtarea unui anume tip de îmbrăcăminte. Există, fără îndoială, diferențe între indigenii prezentați de cercetătorii evoluționiști și indivizii societăților contemporane în modul de uzanță al vestimentației și în orientarea către schimbările modei, observație care permite să extrapolăm doar până la un punct concluziile desprinse din aceste scrieri. Caracteristica lumii primitive constă în schimbări lente, ireversibile ale stilurilor vestimentare, pe care le putem numi mai degrabă obiceiuri. Urmând

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
pe care le putem numi mai degrabă obiceiuri. Urmând raționamentul lui Umberto Eco (1967/2008, 41) cu privire la relațiile de semnificare, am putea vorbi de rolul social al hainelor doar din momentul în care oamenii devin conștienți de relația dintre obiect (vestimentație) și funcția acestuia. Cu alte cuvinte, haina devine un fapt cultural în momentul când indivizii remarcă, corelativ, funcțiile sociale ale acesteia: protecție, semnificarea statutului, înfrumusețare, semnalizare sexuală. În societățile urbane, motivele adeziunii pe scară largă a indivizilor la curentele modei

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
1.3. Etapa clasică (1890-1960) Perioada cuprinsă între anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității, explicate prin cauze precum: creșterea individualismului, "forța" mulțimilor, comportamentul maselor, pierderea tradițiilor, schimbările rapide ale modei. În acest context, vestimentația este analizată ca un fenomen caracteristic climatului modernității. Această etapă, pe care am denumit-o clasică, este cea mai prolifică din punct de vedere teoretic. Sociologi și psihologi de seamă precum Gabriel Tarde (1843-1904), Gustave Le Bon (1841-1931), Thorstein Bund

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Kroeber, 1919, 235). Pornind de la această observație, Alfred Luis Kroeber identifică principiul evoluției fenomenului modei, ilustrat în cazul de față prin îmbrăcămintea feminină. Obiectul acestei cercetări (moda vestimentară feminină) nu este trivial, cum s-ar putea crede la prima vedere. Vestimentația, argumentează Alfred L. Kroeber, este reprezentată vizual în cadrul unor jurnale și reviste, ceea ce ar permite o măsurare exactă a modificărilor suferite de diverse articole de îmbrăcăminte de-a lungul unei perioade de timp (idem, 238). Astfel, ilustrațiile de modă din

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
1971/1973, 43). Tocmai variația aceasta de "tip aberant" face să se considere moda drept rapid schimbătoare. Folosind aceeași metodologie de cercetare cantitativă a ilustrațiilor din principalele jurnale de modă ale vremii, Alfred L. Kroeber și Jane Richardson descriu evoluția vestimentației în perioada 1785-1936 astfel: rochiile femeilor au atins un minim al lățimii în jurul anului 1811 și 1926, și un maxim în 1749 și 1860, deci fluctuația acestora a durat 115 și respectiv 111 ani; variații de tip aberant s-au

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
anumite domenii în 1911, 1920, 1923, 1930 și s-a încheiat în 1933 (ibidem). Dar aceste fluctuații se manifestă deopotrivă în pictură, în neoclasicism, romantism, impresionism, cubism, în fiecare dintre acestea impunându-se nu mai mult decât o tendință a vestimentației Occidentale; iar gradul schimbărilor determinate de aceasta nu este așa spectaculos, atrăgea atenția Afred L. Kroeber (apud M.J. Horn, 1968, 3). Majoritatea formelor și efectelor hainelor occidentale în 1815, 1865 și 1915 par a fi la fel de diferite ca și picturile

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Arthur's Home Magazine. Dintre acestea, 41% din stiluri au fost inițiate de designeri vestimentari și 69% au fost impuse de cerințele funcționale ale utilizării articolelor vestimentare din acel timp (M.C. Peteu și S.H. Gray, 2009, 58). În ceea ce privește natura schimbării vestimentației contemporane, aceasta a fost mai puțin "cronometrată" prin metoda inițiată de Alfred L. Kroeber. Astăzi, dinamica modei s-a schimbat. Sub influența numeroșilor agenți sociali care intervin în modă casele de modă, designeri, grupurile subculturale, mass- media, liderii de opinie

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
britanic John Carl Flügel (1884-1955), psihanaliza avea deja o "carieră" științifică în epocă, ca urmare a cercetărilor lui Sigmund Freud (1856-1939) asupra rolul inconștientului în viața psihică. Păstrând liniile teoretice clasice ale psihanalizei, lucrarea lui John Carl Flügel asupra psihologiei vestimentației cuprinde concepte din scrierile contemporanilor săi psihanaliști, Sigmund Freud și Eugen Bleuler. John C. Flügel preia noțiunea de "ambivalență", elaborată de psihiatrul elvețian Eugen Bleuler în anul 1911 și, ulterior, fundamentată conceptual în psihanaliză de Sigmund Freud (E. Brusset, 1991

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]