1,489 matches
-
Constanța; 2.3.24. Spitalul Județean de Urgență «Dr. Fogolyan Kristof» Sfântu Gheorghe; 2.3.25. Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova; 2.3.26. Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Apostol Andrei» Galați; 2.3.27. Spitalul de Obstetrică Ginecologie «Buna Vestire» Galați; 2.3.28. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Sf. Ioan» Galați; 2.3.29. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu; 2.3.30. Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu; 2.3.31. Spitalul Județean de Urgență Deva; 2.3
ORDIN nr. 931 din 5 august 2016 privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274278_a_275607]
-
mă lasă, oamenii nu mă lasă. apa e indiferentă la mișcările mele sufletești deși pe vremuri unduia ușor cu fiecare firicel de gând și cu fiecare sentiment ce trecea transparent prin suflet. și eu lucitor în mantia-mi aștept o vestire. dar nimic nu se-arată. baltă a memoriei, lișițe verzi, copite trăsnite de fulger călărite noaptea prin umbra somnului. somnului greu din care trezia e ca o luptă-n deșert cu vulturii planând violent în gustul de cenușă. nu pot
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
Constanța; 2.3.24. Spitalul Județean de Urgență «Dr. Fogolyan Kristof» Sfântu Gheorghe; 2.3.25. Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova; 2.3.26. Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Apostol Andrei» Galați; 2.3.27. Spitalul de Obstetrică Ginecologie «Buna Vestire» Galați; 2.3.28. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Sf. Ioan» Galați; 2.3.29. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu; 2.3.30. Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu; 2.3.31. Spitalul Județean de Urgență Deva; 2.3
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
de Urgență Constanța; 3.5.25. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, Dâmbovița; 3.5.26. Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova, Dolj; 3.5.27. Spitalul Clinic Județean de Urgență «Sf. Ap. Andrei» Galați; 3.5.28. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie «Buna Vestire» Galați; 3.5.29. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu; 3.5.30. Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, Gorj; 3.5.31. Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc Harghita; 3.5.32. Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc, Harghita; 3.5.33. Spitalul
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
nr. 181 din 23 martie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 28 martie 2016. 161. Spitalul de Pneumoftiziologie Galați Consiliul Județean Galați 162. Spitalul de Boli Infecțioase "Cuvioasa Parascheva" Galați Consiliul Județean Galați 163. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "Buna Vestire" Galați Consiliul Local Galați 164. Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna" Galați Consiliul Local Galați 165. Abrogată. ---------- Poz. 165 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 1.168 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
Municipal "Anton Cincu" Tecuci Consiliul Local Tecuci 160. Spitalul Orășenesc Târgu Bujor Consiliul Local Târgu Bujor 161. Spitalul de Pneumoftiziologie Galați Consiliul Județean Galați 162. Spitalul de Boli Infecțioase "Cuvioasa Parascheva" Galați Consiliul Județean Galați 163. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "Buna Vestire" Galați Consiliul Local Galați 164. Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna" Galați Consiliul Local Galați 165. Abrogată. ---------- Poz. 165 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 1.168 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
municipiul Buzău există opt monumente istorice de arhitectură de interes național: ansamblul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” (denumită popular "biserica Greci", sau "biserica Neguțători", datând de la 1649), format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță; clădirea Tribunalului (secolul al XX-lea); biserica „Buna Vestire” a fostei mănăstiri a Banului (secolul al XVI-lea); ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Broșteni, datând din 1709 (cu biserica și clopotnița ridicată în 1914); ansamblul Episcopiei Buzăului, cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1649), paraclisul (1841), palatul episcopal
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
originale. La 17 decembrie 2000, biserica a fost târnosită pentru a fi redată cultului, slujba fiind oficiată de PS Dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adăugat și hramul "Buna Vestire". Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august 1863. Este construită din yidărie de cărămidă și învelitoare de tablă, cu pardoseală și catapeteasmă din lemn. Originalitatea arhitecturală a acestei biserici constă în combinația celor patru cruci pe care se sprijină
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de Artă, Muzeul de Istorie care alcătuiesc împreună Muzeul Județean Mureș. Multiculturalismul și-a lăsat amprenta asupra istoriei orașului, dar și asupra arhitecturii orașului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificii sunt: Biserica Buna Vestire, Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Biserica Franciscanilor, Biserica Minoriților, Biserica Reformată din Cetate, Biserica Reformată cu un Turn, Sinagoga Status Quo Ante, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Unitariană. Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor presărate pe întreg spațiul Târgu Mureșului
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul este cel mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
cu arcul susținut de coloane mici și robuste, având sorgintea în stilul brâncovenesc. Comunitatea ortodoxă, având cel mai mulți credincioși, deține un șir de biserici în aproape toate cartierele din oraș, între care se numără și Bisericile Bob și Buna Vestire. Amândouă lăcașurile de cult au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române în anul 1948, odată cu desființarea Bisericii Române Unite cu Roma. Reprezentanții ortodocșilor au refuzat restituirea lor până în prezent. Cultul unitarian a fost înființat la Cluj în contextul reformei
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
istorice de interes național: (construită în 1580, cu modificări în 1768 și 1883), cu biserica propriu-zisă, zidul de incintă (construit în 1768) și ansamblul memorial 1916-1918 (realizat în 1932); (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu cuprinzând biserica „Buna Vestire” (construită în 1664 cu modificări în 1762), turnul de intrare, zidul de incintă și ruinele unei construcții din incintă (toate din 1712). Cele două ansambluri sunt clasificate ca monumente de arhitectură, doar ansamblul memorial 1916-1918 fiind clasificat ca monument memorial
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Lisa, Cina cea de Taină, Fecioara pe stânci. Prima lucrare realizată de Leonardo da Vinci a fost Botezul lui Cristos, lucrare atribuită lui Verrochio, realizată în colaborare cu acesta. Din aceeași perioadă datează alte două lucrări, amândouă cu titlul Buna Vestire. Una are dimensiuni reduse, 59x14 cm. Este o "predella", o bucată care ar trebui să se potrivească la baza unei compoziții mai mari, în cazul de față, o lucrare aparținînd lui Lorenzo di Credi, de care a fost separată ulterior
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
reduse, 59x14 cm. Este o "predella", o bucată care ar trebui să se potrivească la baza unei compoziții mai mari, în cazul de față, o lucrare aparținînd lui Lorenzo di Credi, de care a fost separată ulterior. A doua bună vestire este o lucrare de dimensiuni ceva mai mari, cu o lățime de 217 cm. În ambele lucrări, Leonardo da Vinci a utilizat un aranjament clasic, prezent și în două binecunoscute lucrări ale lui Fra Angelico, cu Fecioara stând în genunchi
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
Vernești făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era compusă din cătunele Agudu, Clinciu și Vernești, cu o populație totală de 710 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și două biserici, dintre care una este biserica Buna Vestire, zidită de jupân Jipa și Stanciu Vernescu în perioada 1714-1721, în timpul domniilor lui Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat în Țara Românească. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei, mai funcționau și comunele Valea Teancului (la poalele dealurilor, către Merei
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
de interes local. Patru dintre ele sunt monumente istorice: biserica „Sfinții Voievozi” (1824) din Cândești; conacul Cândeștilor din același sat (secolul al XVII-lea); biserica „Sfântul Ioan” (1841), cu zidul ei de incintă, din satul Săsenii Noi; și biserica „Buna Vestire” (1714-1715) din satul Vernești. Două sunt clasificate ca monumente funerare sau memoriale crucea dintre vii (1724) de lângă biserica „Sfântul Ioan Blagoslovul” din Săsenii Noi și crucea de piatră din secolul al XIX-lea de pe DJ205 de la Zorești. Între cele nouă
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
la cele două războaie a fost însoțită de pierderi umane dar și de ajutor material: alimente, textile, uniforme etc. Celor căzuți în luptă le-au fost ridicate un monument aflat lângă primărie și o piatră memorială in incinta bisericii „Buna Vestire”. Piatra comemorativă a fost realizată cu ajutorul lui Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
în 1905, actuala Casă atelier „Gabriel Popescu” a fost donată localității ca muzeu în august 1969 de către avocat Eliza Popescu, nepoata gravorului, împreună cu mobila, biblioteca, obiecte personale aparținând familiei, documente ale familiei, gravuri și platouri gravate, cărți etc. Biserica “Buna Vestire” a fost sfințită la 12 septembrie 1943 și a fost ridicată prin contribuția lui Stan Rizescu si a localnicilor. Ea a luat locul vechii biserici cu același nume, ctitorită în 7 noiembrie 1779, care la rândul ei a fost ridicată
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de Bădeni, la Râpa Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Buna Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserica are formă de corabie, este zidită din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care a fost duhovnicul locuitorilor din Bădeni timp
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
lui Brâncoveanu de a crea o monarhive ereditară, ceea ce era în discordanță cu dorința stolnicului Constantin Cantacuzino de a-și pune fiul în scaunul domnesc. La 24 martie/5 aprilie Brâncoveanu a fost mazilit, iar a doua zi, de Buna Vestire, Ștefan a fost ales domn, impus boierilor de către imbrohorul turc. Ștefan Cantacuzino a încurajat plângerile la Constantinopol împotriva lui Constantin Brâncoveanu, a predat turcilor corespondența acestuia cu nemții și a luat averile prietenilor lui Brâncoveanu. Ștefan a fost confirmat în
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate trei fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (secolul al XVIII-lea) din satul Bistricioara; (secolele al XVIII-lea-al XX-lea) din satul Ceahlău, ansamblu ce cuprinde biserica „Buna Vestire” (1835), casa mitropolitului Veniamin Costachi (1832), casa Varahil Moraru (secolul al XIX-lea), stăreția (secolul al XIX-lea), clopotnița de lemn (1830-1835) și cea de zid (secolul al XX-lea); și (secolele al XVII-lea-al XIX-lea) din satul
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
1840), stăreția, chiliile (secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1825). Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843), Turnul Pârgului (secolul al XV-lea, modificat în 1745), clădirile din incintă (1796), agheazmatarul (1836), biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” (1848), casa Nicodim
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
conturul pereților, al lăcașului. Când artă penelului și-a reluat evoluția firească în satele transilvănene, biserica din Birtin și-a primit respectivă podoaba. Din ceea ce a moștenit, până astăzi, pictură cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și evangheliștii, despre a cărei magistrală împlinire aflăm din însemnarea din "„Anii Domnului 1740, aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopopul fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții bisericii primesc un nou veșmânt pictat, astăzi împuținat de vreme, dar
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
că prin premise, desfășurare și urmări constituie o perioadă “de trecere” de la un statut social la un altul. După logodnă, care se făcea la preot, începea și perioada celor trei săptămâni, a celor trei duminici, când se fac „strigările” sau „vestirile” în biserică. Acestea din urmă aveau menirea de a descoperi eventualele piedici din calea căsătoriei celor doi tineri, fapt constatat de către noi și în alte sate catolice din Dieceza de Iași, cum ar fi: Cleja, Faraoani, Galbeni etc., obicei larg
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]