KorAP: Find »[drukola/base=via & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...62 >

1,550 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

liberali pentru c? �mpiedicau ajungerea la o democra? ie adev? raț?. El cerea respectarea legilor existente, care reclamau alegeri libere. Dup? p? rerea lui Eminescu, politica liberalilor l? să ? ara �n m�inile str? inilor, care dominau at�ț economia c�ț ? i via? a cultural? ? i via? a public?. Se referea �n mod elegant la ace? tia, folosind termenul xenocra? ie. Iorga a considerat �ntotdeauna c? mesajul democratic occidental este demn de respect. Multe din aspectele acestuia puteau fi adaptate, dar nu copiate �n manieră

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ajungerea la o democra? ie adev? raț?. El cerea respectarea legilor existente, care reclamau alegeri libere. Dup? p? rerea lui Eminescu, politica liberalilor l? să ? ara �n m�inile str? inilor, care dominau at�ț economia c�ț ? i via? a cultural? ? i via? a public?. Se referea �n mod elegant la ace? tia, folosind termenul xenocra? ie. Iorga a considerat �ntotdeauna c? mesajul democratic occidental este demn de respect. Multe din aspectele acestuia puteau fi adaptate, dar nu copiate �n manieră �odio? ilor� liberali! Deoarece

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Nu?? i pierduse timpul la Berlin, adun�nd documente referitoare la istoria Rom�niei din arhive ? i biblioteci. A g? sit ? i mai multe la Leipzig, unde Iorga s? a sim? it mai bine. A?a cum explică el ulterior: �Aici via? a era �nn? scut? , nu f? cut?. � Negu?? torii din Leipzig aveau �ndelungate rela? îi comerciale cu Rom�nia (dup? numele c? rora a fost botezat? Stradă Lipscani din Bucure? ți). Era altceva dec�ț via? a �solemn? ? i precis? de la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Universitatea din Ia? i. Din fericire, Iorga nu s? a l? sat descurajat ? i ? i?a continuat cercetarea, adun�nd cu r? bdare tot materialul pe care? l g? șea despre Rom�nia78. Iorga ? i?a f? cut un prieten de? o via?? la Universitatea de la Leipzig: profesorul Karl Lamprecht. Lamprecht l? a ajutat s? publice c�teva studii asupra istoriei rom�ne ? i otomane. Dat fiind c? transferul la Universitatea din Leipzig se datorase unui element tehnic, Iorga a absolvit? o cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Mediu� ? i un seminar despre �originea Cruciadelor din secolul al�XV-lea�91, care se desf?? ură �n propria să locuin??. �ntre timp, niciodat? atra? i de lux sau confort, șo? îi Iorga tr? iau modest, dar duceau totu? i o via?? fericit?. Prima c? snicie �i oferea �nc? lui Iorga o �atmosfer? de siguran?? ? i fericire�92. Succesele ob? inute �n scoaterea la iveal? a unor documente necunoscute referitoare la trecutul Rom�niei �i permiteau s? plece peste hotare primind �n continuare salariul de profesor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
subliniaz? unitatea. A o neglijă sau a o abandona �n favoarea altei culturi nu este numai o gre? eal? , ci ? i o crim? moral?. O na? iune se na? te deci evolu�nd organic printr? un proces original care �i asigur? o via?? ? i o energie organic?. Din el deriv? tradi? iile care includ lungi experien? e istorice esen? iale �n via? a unui popor. Spiritul na? ional, n? scut pe solul s? u �n condi? îi climatice ? i geografice specifice �nzestreaz? un popor cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
e expansioniste �n scopul cl? dîrîi unor imperii 49. Nu putem s? nu remarc? m �nc? o dat? c? Iorga s? ar sim? i �n largul s? u �n zilele noastre. Iorga ? i?a cl? dit opera pe baza unei documenta? îi adunate o via?? �ntreag? din Rom�nia ? i din afara ei. El a fost primul care a scos la iveal? trecutul pe jum? țațe uitat al poporului rom�n ? i l? a reconstituit din documente uitate, o compila? ie mai extins? dec�ț oricare alta realizat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nici o mîl? fă?? de istoricul rom�n care nu avea o cunoa? tere deplin? a istoriei sufletului rom�nesc ? i a felului �n care sufletul acestuia se reflect? �n istoria literaturii rom�ne. � Nu? i �n? elegea pe istoricii de art? , care �nu cunosc via? a societ?? îi �n care a ap? rut cultură această�75. A considerat �ntotdeauna critică să literar? drept o contribu? ie la �lupta� să, intitul�ndu?? i cea mai important? oper? din acest domeniu O lupt? literar? 76. Iorga era un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sale s? lase de dorit. �n recenziile ? i �n critică lui literar? , Iorga a �ncercat mai presus de orice s? fie psiholog, apoi sociolog, estet ? i istoric, �n ordinea această. Proza ? i chiar ? i scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia să �n proz? , O via?? de om a? a cum a fost se �nscrie printre cele mai frumoase scrise �n limba rom�n?. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate c? portretele sale erau mai cur�nd istorice, umane ? i psihologice dec�ț artistice. Jurnalistică să putea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
seamn? dou? zile de odihn? f? r? s? faci nimic?! � Iorga nu tolera tr�nd? via ? i lenea. �Lui Dumnezeu �i plac lucrurile negative că s? nu lucrezi duminică, s? nu m? n�nci �n zilele de post, s? nu iube? ți via? a, a? a cum fac c? lug? rîi, adic? s? nu tr? ie? ți� ? i: �Un talent nefolosit �nseamn? furt�. Sau: �Nu este ciudat c? oamenii se g�ndesc la moarte c�nd s�nt at�tea de f? cut

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga s? simt? c? se afl? la �n? l?imea acestora. �n memoriile lui, Iorga vorbe? te pu? în despre șo? ia, copiii ? i ceilal? i membri ai familiei sale. El era figură public? a b? tr�nei Europe, a c? rui via?? public? ? i intim? se desf?? oar? paralel f? r? s? se �nt�lneasc? niciodat?. Un tablou intim al lui Iorga nu poate fi zugr? vit dec�ț apel�nd la amintirile prietenilor, rudelor ? i ale contemporanilor s? i. Divor? ul lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a �nceput aceast? era plin? de speran? e cu o reform? agrar? , cea mai radical? din Europa postbelic? , f? c�nd dreptate la mai mult de 80% din rom�ni: ??r? nimea. Rom�nia Unit? (numit? �Rom�nia Mare�) a debutat �n nouă via?? cu o constitu? ie democrat? ? i votul universal 2. De? în�nd resurse bogate, i se spunea �o frumoas? făt? de m? ritat cu o zestre bogat? �. Ce altceva �? i mai putea dori o na? iune? Din nefericire, tabloul acesta roz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
democra? ie, �n drepturi egale pentru minorit?? i ? i �ntr? un viitor mai bun. Ce p? cat c? aceast? credin?? d?ț? toare de via?? pe care ei o aduseser? din v�ltoarea s�ngeroas? a r? zboiului avea s? aib? o via?? at�ț de scurt?! Cea mai mare parte din ace? ți oameni nu voiau s? se �ntoarc? la inechit?? ile sociale ? i la corup? ia Rom�niei de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate rom�neasc? �n care 1% erau privilegia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai s? n?tos, alc? tuit eventual din dou? partide. �n realitate, abuzurile electorale continuau s? fie �n vigoare. Legile r? m�neau liter? de carte, dar guvernele f? ceau practic ceea ce aveau de g�nd s? fac? 61. Putem urm? ri via? a parlamentar? a acestei perioade din Jurnalele parlamentare. Ele ofer? dovezi ample (chiar dac? nu foarte edificatoare) asupra standardelor din Camer? , unul dintre cele mai sc? zute din istoria scris?. Adev? ratele probleme disp? reau sub un val permanent de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fă? a reprezentan? ilor profesiei sale) purt? torul de cuv�nt al Rom�niei. �n perioadă interbelic? , Iorga a ? inut numeroase conferin? e peste hotare. Acestea se �ncadrau oarecum �n Sistemul de la Versailles ? i?i permiteau s??? i continue str? dania de? o via??: s? fac? Rom�nia cunoscut? lumii ? i s? stabileasc? locul istoriei ?? rîi sale �n istoria universal?. �ncep�nd din 1921 ? inea cu regularitate cursuri la Sorbona 153. Era adesea invitat ? i de alte institu? îi de �nv??? m�nt superior din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o democra? ie ?? r? neasc?. B?rbatul aflat la c�rma statului rom�n era incoruptibil ? i un democrat ? i patriot convins. Guvernarea lui avea s? dovedeasc? c? aceste calit?? i nu constituiau deloc un panaceu pentru bolile care afecteaz? dureros via? a ?? rilor mici ? i subdezvoltate. �n primul r�nd, dezordinile din universit?? ile ? i liceele rom�ne? ți nu au �ncetat, men? în�nd ? colile din Rom�nia �n stare de agită? ie ? i rev? rs�ndu? se pe str? zile oră

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i?a intitulat cel de al treilea volum al autobiografiei sale, care trata perioadă interbelic? , Spre �nseninare, spre �n? l?îmi limpezi ? i �nsorite. Această eră dorin? a fierbinte a unui om trecut de 60 de ani dup? o lupt? de o via??. Dar n? a fost s? fie a? a. Dimpotriv? , �n �ntreaga lui via?? nu a fost niciodat? confruntat cu provoc? ri at�ț de mari, at�ț pe ț? r�m politic c�ț ? i �n activitatea lui ? tiin? ific? , ? i nici nu s? a angajat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
toat? mo? tenirea revolu? iei burgheze de la 1789, f? r? s? aib? �ns? o burghezie. Ad? uga: �Via? a noastr? politic? trebuie s? pl? teasc? pentru acest p? cat originar al minciunilor, iar acest p? cat originar �nglobeaz? toate sferele vie? îi (noastre) publice, cultura, civiliza? ia, economia na? ional? , totul sem? n�nd cu un cadru distorsionat care nu corespunde esen? ialului, con? inutului adev? rurilor ce vin din trecutul �ndep? rtat, din ad�ncul existen? ei noastre �nse? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ministru al �nv??? m�ntului pe care l? a avut vreodat? Rom�nia�35. Dup? ce a pierdut ? ansa de a deveni tribun al genera? iei tran? eelor, fostul �Apostol� al tineretului ? i?a v? zut �n sf�r? it �mplinit? viziunea de? o via??. Fusese solicitat s??? i ajute ? ara �n �mprejur? ri extrem de dificile. �nainte de numirea să, Iorga i? a spus Regelui Carol: �Voi sluji pe Majestatea Voastr? doar conform idealurilor �n care cred�. Ulterior, s? a referit la propriul s? u guvern că

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lcat promisiunea f? cut? lui Iorga ? i lui Argetoianu. Dup? c?s? toria această morganatic? , Iorga ? i Argetoianu s? au angajat fă?? de rege (? i de Regina Maria) c? prin? ul Nicolae va p? r? și ? ara. Carol, a c? rui via?? particular? nu era deloc irepro? abil? , era intolerant fă?? de via? a amoroas? a fratelui s? u mai mic. Regina Maria era furioas?. Argetoianu �? i aminte? te scenă de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar �n salonul �n care Regina Maria

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
povestea vie? îi ? i varianta lui privind istoria administra? iei sale ? i a urm? rilor acesteia. C?r? ile acestea erau menite s? justifice modul �n care ? i cauzele datorit? c?rora e? uase. Cea mai important? era autobiografia lui Iorga, O via?? de om a? a cum a fost, scris? �ntr? o splendid? limb? rom�n?. Dup? p? rerea doamnei Liliana Pippidi? Iorga, Iorga a scris cartea această că replic? la apari? ia unei biografii oportuniste scris? de bibliotecarul s? u, Barbu Theodorescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
că povestea vie? îi tale s? r? m�n? posterit?? îi sub forma celei scrise de el? � Astfel c? Iorga, ca de at�tea alte ori, a ac? ionat urm�nd sfatul doamnei Catinca, scriind �n trei luni (din iunie �n septembrie) O via?? de om a? a cum a fost. Tot �n lunile acestea, Iorga a scris ? i o biografie paralel? referitoare la aspectele politice, Supt trei regi. Iorga a scris trei c? r? i despre administra? ia să ? i urm? rile acesteia: Credin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi stabilite cu precizie că av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i rom�ni vie? uiau �n Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur? direc? ie, spre �Dacia Traian

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unei civiliza? îi absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci c�nd nu este cople? it de necazuri, nu g? se? te nici o alinare �n prietenie, �n ciuda unor scrisori vechi sau �n discu? îi despre zilele bune de pe vremuri. O via?? social? de schimburi de idei pline de miez devenea practic imposibil?. Unii �? i g? sesc relaxarea �n talme? balme? ul dansurilor (un joc barbar const�nd �n a s? ri �n sus ? i?n jos), �mbr?? i?�nd oameni pe care nici m? car

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istoriografie a fost stabilit de trioul Xenopol, P�rvan ? i, mai ales, de Iorga. Xenopol a fost autorul teoriei daco? rom�ne, P�rvan a furnizat dovezile arheologice, iar Iorga a contribuit la stabilirea locului Rom�niei �n istoria universal?. Dup? o via?? �ntreag? de cercet? ri, activitate didactic? ? i experien?? istoric? , Iorga ? i?a asumat sarcina de a scrie o sintez? a istoriei Rom�niei ? i a lumii. Mul? i istorici �ncearc? s? realizeze acest lucru, dar este ceva care r? m�ne totu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]