12,368 matches
-
cere (se cere) abia de acum, la bornele proriului săi itinerar inițiatic (re-inițiator) - cumpănit și receptat atât cu mensură umanului (a tuturor lucrurilor, după eladici), - el - însuși - însușit, dar și teandric - triadic - treimic, egal că o balanța a Fiindului apollinic, via Heidegger - Jung, Dulcan, ci nu în teroarea de a fi ghilotinat (de sine), cum dealtfel, se temea Ulisse. Morală pledata așadar de Eugen Simion este ea însăși... neutrosifică! (De la neuitrino, particulă libertății ubicue în multivers). Demersul său este unul admirabil
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]
-
mi-am dat seama că nu toate aceste forme de relief sunt dune, unele sunt dealuri mici, pe care chinezii nu le-au lăsat pustiului, ci au făcut acolo terase, pe care sădeau ce avea șansă să crească, vița de vie, pomi, uneori chiar orez! E minunat, cum acest popor chinez, prin hărnicie și tenacitate, reușește să smulgă pustiului pământ acolo unde alții s-ar lăsa păgubași. Mai aveam puțin de zburat până la Beijing. Deja zburam peste un fluviu uriaș, strălucitor
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
venirea, Ori iarna asta... încă se mai ține. E frig... iar cerul a-nceput să cearnă Și s-a oprit din cursul ei vâlceaua, Prin dosuri doarme liniștită neaua De parcă mai așteaptă inc-o iarnă. Mi-am aruncat privirile prin vie... Nu plâng lăstarii a miros de strugur, Caisul își mai ceartă floarea-n mugur S-aștepte primăvara... că-i târzie. Referință Bibliografică: Nu plâng lăstarii a miros de strugur / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI
NU PLÂNG LĂSTARII A MIROS DE STRUGUR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384665_a_385994]
-
ai amorului. Între timp, viitorii cuscrii demarară pregătirile de nuntă după tradiția populară românească. Sacrificară porcii cei mai grași și vițeii cei mai fragezi, desfundară cepurile butoaielor cu cele mai alese vinuri din cele mai renumite soiuri de viță de vie românească și tocmiră cei mai vestiți lăutari din ținut care să aibă în repertoriul melodii, cântece și jocuri din toate zonele țării. Singura grijă a tinerei perechi era aceea de a nu uita de legile vrăjii. Pe la miezul nopții dinaintea
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
care cu var coboară furtunos, iar sub var sunt puști ascunse, ca să nu mai deie greș, ei se duc mai jos de munte, pân la Deva, înspre șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei mai fac
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
poeta altcuiva îmi spui bye-bye girl show must go on cuvintele astea nu-s de os domnesc sunt dintr-o viață fără roată de rezervă un cernobâl care-a lăsat încă un pui în inima mea un incendiu toamna în vie adevărul este că nu mi-a plăcut niciodată vinul sec caut un motiv să nu te ucid Referință Bibliografică: inima din elevator / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
INIMA DIN ELEVATOR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382502_a_383831]
-
2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului FEMEIA TORȚĂ Femeia cu părul petrol și sânii ca două lămâi, ți-aruncă un zâmbet frivol, dorind cu ea să rămâi. Mâna în apa verde își bagă, să vadă cât e de vie, curioasă începe o nouă sagă cu gândul la dulcea căsătorie. O mână negră cu ochi o prinde umed cu forță, nu este o vrajă, nici un deochi, se ține bine femeia torță. FEMEIA APOSTILĂ Femeia cu față de androgin și centură de
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
se văita. Văzând despre ce este vorba, am alergat repede la dulapul cu haine de lucru și am scos un halat mai vechi al bătrânei mele mame, îmbrăcăminte ce nu-i mai era de folos, ea fiind plecată din lumea viilor, așezând-o sub pisică. Norocul meu că nu era acasă persoana, care în acea vreme locuia cu mine și care tot timpul mă atenționase: - “Vezi, că ai să te trezești cu ea că fată în casă și să nu o
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit el de o femeie- totam cantata per urbem- adică cântată în toată Roma- ascunsă sub numele de Corina. Scria versuri pe un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că a fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-a rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, a dat greș și cu a doua și cu
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
plec spre toamnă, Fără regrete, Fără remușcări, C-aș fi putut rămâne Printre ierburile verii, Un fluture, O floare de salcâm . M-am șters la ochi, De lacrima tăcută, Alung tristețea, Duca-se-n pustiu! Pășesc încrezătoare Către culme, Spre viile Și codri aurii. Un anotimp de binecuvântare, Îl port pe umeri, Ca un dar de preț, Ca, toamna infloreste-n fiecare, Sublima, radiind de frumuseți. Referință Bibliografica: Un ultim zâmbet / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2050
UN ULTIM ZAMBET de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383880_a_385209]
-
februarie 1978 Luciei, „Se face Dragobete când îți scriu, Atunci a fost logodna cea dintâie, Nici prea devreme și nici prea târziu Și viscolea din Cer cu poezie... Te-ai cuibărit sub umărul meu stâng, Ți-aduci aminte? mugurii în vie Și toate amintirile din crâng Se auzeau pocnind de bucurie... Sunt ani de-atunci, nici nu mai știu anume Câți și-au cernut lumina peste noi, De locuim întru același nume, Scăldat de soare și udat de ploi, Să fie
NIMENI DE DRAGOSTE NU E SĂTUL.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383964_a_385293]
-
doar pe tine eu te- aș alege în rol de mireasă. pe chipul de sticlă nu se văd cute nici umbre adânci pe unde timpu a trecut pari frumusețea rămasă intactă, floarea ce nu-și pierde petala frunza veșnic rămasă vie. privesc de departe prin cabluri întinse cum timpul simte când fericirea intră în trupul tău afară e ceață cu umbre împânzită soarele însă se răsfață la orizonturi deasupra câmpiei de nori. marea nu-și mai încape în țărmuri sămânța se
EXTRAS DIN CHIPUL UNOR CUVINTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384082_a_385411]
-
măști, Atrasă sunt frenetic de-a lor povești. Trec aievea-n timp cu gândul Și văzui cum zâmbește gondolierul În barca-i,cuprinsă-s de-un fior ciudat, Simt deja-vù,oare s-a mai întâmplat? Trăia fiinta-mi necrezut de vie De parca soarta-mi dădea mie, Prilej să cunosc o lumea a emoției Din mine,în carnavalul măștilor Veneției! Misterul mă-nlănțui cu șiretenie Ceva din mine,se opunea mie Dar totuși tentația mi-i mare, Alesei să-mi pun o
VENEȚIA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384144_a_385473]
-
Drumul lung al Romanței... De la Ioana Radu, Maria Tănase, Felicia Filip, Florin Georgescu... la Tatiana Jacot (Chișinău, Republica Moldova) ...Mi-era așa un dor de prințesa visurilor mele, TOAMNA, zâna darnică și bună... fiindcă ori de câte ori mă opresc, seara târziu, în Dealul Viilor, îmi arunc privirea spre imensitatea cerului pe care atârnă sfințite candelabre ce-și trimit lumina binefăcătoare peste zona mirifică a ținutului unde am văzut lumina zilei și, în curiozitatea mea pe care nici la vârsta asta nu mi-o pot
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
jos a satului, aceea unde locuiau sașii. Un colos din piatră, cu o mare vechime, datată din 1461. De altfel, aveam să aflu mai târziu, numele satului , de aici venea -Vaingardtskirhen, „Biserica dintre vii„ . Pentru că, mai sus, pe coline, erau viile, cât vedeai cu ochii. Aveam să le cutreier pas cu pas, la cules, în practica agricolă cu elevii, mai târziu - butuc, busuioaică sau tămâioară, Riesling, Fetească albă, rosé.... M-am întâlnit cu câțiva oameni, pe stradă, îmbrăcați , mai toți, în
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
Frunzele făcându-le-arămii! Și-ntr-un dans nebun s-a prins cu vântul, Păsările toate le-a gonit Ca să nu se supere pământul Chiar și ceru'-n gri l-a văruit! Sugubeață rău e năzdrăvana, Struguri copți a pus cercei la vie, Și zdrobindu-i umple damigeana Cu motive dulci de bucurie! Chiar de uneori e mai ciufută Și din zâmbet soare, plânge ploi, Ni-i cămara cu de toate-umplută Și ne-a pus și varza la butoi! de Gabriela Mimi Boroianu
NĂZDRĂVĂNII DE TOAMNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383562_a_384891]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > E TOAMNĂ NE-NCEPUTĂ Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului E toamnă ne-ncepută și frunzele din vie au prins culori pe margini, iar vara vrea sâmbrie; perechi de-ndrăgostiți se plimbă sub un nor, mi-e dor să-mi spui întruna,, iubito, te ador!” mă trece-un gând șăgalnic, când cerul e albastru, din dorul tău prea
E TOAMNĂ NE-NCEPUTĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383551_a_384880]
-
în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ce apunea în sară,Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă.Mi-e dor de-a mea livadă mareCu rod mănos sub cușmă și în sân,Ce nu-i lipsea un soi din fiecareNici flori, nici umbră și nici veșnic fân.O seculară vie, cu butuci deaduraStârnea un iz la margine de drum,Un soare scopt cocea ciorchini ca muraPlini de mireasmă în a lor parfum.Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rarăCu - obloane mari în largile ferestre,Cu - odăi zidite
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
inima goală...demult... ! Azi o văd ruptă dintr-o amintire Și-mi dau seama că : timpul s-a așternut tiptil peste toate ...cum se poate ? ...nu se poate ! Toamnă,tu ești cântecul de iubire însuflețit de o flacără năucitor de vie care va luneca în răstimpuri Așadar, hrăniți-ne voi,văpăi-culori ! Suntem atât de muritori ! » ... Citește mai mult CÂNTEC DE IUBIREToamna a pus o mână de jăraticdin iubirea noastrăla marginea păduriiNu se mai satură de atâtea culoriLe-am sorbit și eu
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Acasa > Poeme > Emotie > SEVA VIȚELOR- DE- VIE Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017 Toate Articolele Autorului Seva vițelor- de- vie Ana Podaru Alerg să beau dintr-un izvor secat din care-o ciută a-ndrăznit să beie murind apoi dând sufletul mezat
SEVA VIȚELOR- DE- VIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382943_a_384272]
-
Acasa > Poeme > Emotie > SEVA VIȚELOR- DE- VIE Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017 Toate Articolele Autorului Seva vițelor- de- vie Ana Podaru Alerg să beau dintr-un izvor secat din care-o ciută a-ndrăznit să beie murind apoi dând sufletul mezat condorilor ce-au devenit condeie. Alerg să beau din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginite, legat de-
SEVA VIȚELOR- DE- VIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382943_a_384272]
-
să mă-ndoaie când stau la umbra marelui măslin. Alerg să beau, mi-e sete, limba-i arsă și bea din seva vițelor-de-vie a șaptea zi de primăvară stoarsă... din lacrima căzută ce mă-nvie. Referință Bibliografică: Seva vițelor- de- vie / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2277, Anul VII, 26 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SEVA VIȚELOR- DE- VIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382943_a_384272]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MARIANA GURZA - POETA DACINA DAN, CU INIMA PE-O FRUNZĂ DE VIE Autor: Mariana Gurza Publicat în: Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Inefabil și diafan, ca un desen transparent, însă de o ironie subtilă”, volumul bilingv (română-engleză) de versuri „Aparent/ Illusory”, semnat de Dacina Dan, a apărut
POETA DACINA DAN, CU INIMA PE-O FRUNZĂ DE VIE de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382956_a_384285]
-
brodate cu frunze, părul mirosind a fluturi, erau în dialog cu ploaia care îi vorbește .../ despre iubiri/mereu amânate. (Nostalgie/ pag.27). Poezia Dacinei Dan este o poezie modernă, folosind metafora revelatorie. Misterioasă, își pune inima pe-o frunză de vie.../ iar cerul are aripi/ și topește cuvinte.../ regizorul care i-a semnat prezentul/ a răsfoit o carte/și-a lăsat-o deschisă/ pe-o masă cu pietre/ și-acum stâncile-mi rănesc trupul. (Regizorul/ pag. 29) Poeta surprinde lucrurile, limbajul
POETA DACINA DAN, CU INIMA PE-O FRUNZĂ DE VIE de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382956_a_384285]