1,712 matches
-
Gestul sinucigașului apare pe fundalul unei societăți care trăiește sub protecția unor măști liniștitoare, utilizate cu virtuozitate pentru a camufla atît golul lăuntric, cît și eventualele abisuri din exterior. ș...ț Sinucigașul contrazice una dintre cele mai puternice înclinații ale vienezilor, aceea înspre inacțiune, înspre amînarea nesfîrșită a unei decizii, înspre temporizarea leneșă, acțiunea fiind înlocuită cu rafinate forme de reverie ori complicate investigații psihologice." (p. 268) O carte de pestriț mozaic social, prilejuin--du-ți o voluptuoasă întoarcere într-un timp irepetabil
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
ediție. ,,Vienala" a debutat în 1960, în încercarea de a răspunde dorinței unor critici de film vienezi care, după câteva săptămâni petrecute la diverse festivaluri, au hotărât să transforme Viena în- tr-un spațiu al întâlnirilor cineaste. Astfel, grupul de critici vienezi afiliați la FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique) au inițiat o săptămână internațională a filmului. Scopul nu era acela de a face concurență festivalurilor deja consacrate, ci de a conferi o nouă dimensiune culturală metropolei dunărene rămase în urmă sub
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
cu producții de excepție semnate, printre alții, de François Truffaut și Akira Kurosawa (care tocmai câștigase marele Premiu pentru regie la festivalul de la Berlin). Dar și producții austriece, necunoscute până atunci, au avut astfel ocazia să fie prezentate pe ecranele vieneze, bucurându-se de un succes extraordinar la public. Inițiatorii acestui eveniment au fost criticul de film Edwin Zbonek, care ulterior s-a afirmat în special ca regizor de teatru, film și televiziune, și Sigmund Kennedy, secretar al Uniunii Criticilor de
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
cele mai bune producții ale diferitelor cinematografii naționale. Ediția din 2001 a înregistrat valori pozitive față de anul trecut atât la numărul de spectatori, cât și la cel de filme. Astfel, cei 68.100 de cinefili prezenți în sălile de cinematograf vieneze au urmărit 220 de filme în decurs de douăsprezece zile. Majoritatea acestor filme au fost prezentate în exclusivitate în cadrul festivalului. Programul principal de filme în premieră a fost dedicat anul acesta legendarei actrițe Fay Wray și producătorului german de filme
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
în localitatea Curtea, ora 12,30, în localitatea Tomești; 1. 06, ora 10, în localitatea Mănăștur, ora 15, în localitatea Nădrag, 2. 06, orele 10,30 și 11,30, în localitatea Deta. ARAD: Filarmonica de Stat: Concert simfonic de muzică vieneză „Mozart și familia Strauss“, dirijor Zoltan Janikovic (Austria), solist: Constantin Talmaciu, 1. 06, ora 19, sala Palatului Cultural. presa la zi Scrii și câștigi! Fiecare pagină a publicației are o integramă care, dezlegată, îi poate aduce, celui ce trimite prin
Agenda2006-21-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284993_a_286322]
-
Dissel. Intrarea orașului - la 1716 - sub stăpânire habsburgică acordă austriecilor toate avantajele pe care Timișoara, cetate cu valențe strategice deosebite, le oferea, odată cucerită. Banatul istoric și capitala sa în special aveau să fie un teritoriu ideal pentru experiențele Curții vieneze în multe domenii, inclusiv în cel urbanistic. Pericolul otoman este însă mereu prezent și oficialitățile împăratului Carol VI Augustul au în vedere, concomitent cu dezvoltarea orașului, fortificarea sa. Planul este pus în aplicare și, după numai șapte ani, la 25
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
fi atinse. Observațiile de mai sus nu sunt menite, desigur, decât să semnaleze deficiențe ce pot fi îndreptate și să îndrume pe viitor. Chiar și-așa, recuperarea primului studiu de anvergură semnat de Zenovie Pâclișanu - și încununat cu laurii academici vienezi - merită apreciată ca o probă a devotamentului celor doi editori față de o personalitate nedreptățită de istorie și, mai ales, față de imperativul cultural și moral de a înlătura, fie și în ceasul al treisprezecelea, efectele deceniilor de cenzură.
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
al acestui fenomen - al "vienomaniei", cum a mai fost numit - este, prin publicarea recentă a unor titluri de prestigiu, tot mai rapid recuperat. Le Rider însuși se află la cea de-a treia carte tradusă, după monumentala sinteză intitulată Modernitatea vieneză și crizele identității (1990 și 1994, edițiile franțuzești - 1995 la noi) și Mitteleuropa (1994, respectiv 1997). în cazul Jurnalelor intime vieneze, traduse și prefațate de aceeași Magda Jeanrenaud care transpus în românește și Modernitatea..., diferența dintre ediția originală și cea
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
rapid recuperat. Le Rider însuși se află la cea de-a treia carte tradusă, după monumentala sinteză intitulată Modernitatea vieneză și crizele identității (1990 și 1994, edițiile franțuzești - 1995 la noi) și Mitteleuropa (1994, respectiv 1997). în cazul Jurnalelor intime vieneze, traduse și prefațate de aceeași Magda Jeanrenaud care transpus în românește și Modernitatea..., diferența dintre ediția originală și cea românească se reduce la 1 an - autorul francez fiind astfel consacrat, dacă mai era nevoie, ca o preferință editorială constantă. Abordând
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
ca o preferință editorială constantă. Abordând un gen literar foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea istoriei jurnalului în anii dificili și fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și unul expozitiv, prin detalierea psihologiei, stilisticii și intenționalității jurnalelor
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
program în fapt foarte clar al cărții (performanță notabilă, dat fiind caracterul atât de complex, de dispersat și de subiectiv al epocii și al exemplelor de "scriitură a eului"). Dacă primul capitol reia concluziile mai sus amintitului volum despre modernitatea vieneză și crizele identității (autorul prelungind, deja, acești doi termeni printr-un al treilea, jurnalul intim), următorul capitol preia această expunere de principii într-un mod întrucâtva neașteptat (dar, precum se va vedea, în acord cu tonul și cu anecdotica volumului
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
de la jurnalul intim la "jurnalul sionist", ne vom întâlni cu "albumul poetic" al împărătesei Elisabeta, vom afla cum se scrie un jurnal intim feminist (Rosa Mayreder), vom oscila între adevăratele false și falsele adevărate jurnale intime ale adolescentelor și tinerelor vieneze, ori între autoportret și autografie, la un nivel mai teoretic al discursului etc. Ca impresie de ansamblu, se poate spune că Jurnale intime... este o carte mult mai limpede și mai clar orientată discursiv decât mult mai stufoasa lucrare despre
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
între autoportret și autografie, la un nivel mai teoretic al discursului etc. Ca impresie de ansamblu, se poate spune că Jurnale intime... este o carte mult mai limpede și mai clar orientată discursiv decât mult mai stufoasa lucrare despre modernitatea vieneză. Alegându-și o temă mai restrânsă (și cu toate acestea foarte largă), autorul câștigă în concizie și își permite să fie, spre folosul unei lecturi dezinteresate, mai speculativ și mai ludic.
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Vienei este Grădina Zoologică Schönbrunn, unde vizitatorii au posibilitatea să-i admire pe cei mai noi locuitori, urșii panda și puiul de elefant. Din cei peste 2 milioane de vizitatori, care au propulsat Grădina, pe primul loc în topul obiectivelor vieneze, 1 750 000 de persoane s-au oprit să viziteze Palatul Schönbrunn, aflat astfel pe locul doi. Deschisă la începutul lunii martie, Albertina s-a bucurat de prezența a peste 800 000 de vizitatori, în vreme ce Kunsthistorisches Museum a fost vizitat
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
minunatele colecții de obiecte vechi adunate de maestrul Dan Nasta - colecții marcate de gustul rafinat al Levantului, totul concură în a defini mediul muzical al secolului al XVIII-lea, de la Barocul muzical târziu la creațiile domeniului cameral al Clasicismului muzical vienez. Sonatele pentru oboi, fagot și pian ale lui Georg Friedrich Haendel, pe de-o parte, și triourile cu pian ale lui Joseph Haydn, pe de alta, au marcat momentele finale ale primei părți a acestei stagiuni. Sunt compozitorii omagiați în
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
poporală din veacul al XVII-lea este plină de această credință" despre pomi care înfloresc în noaptea de Crăciun. Amintește, de asemenea, opinia medicului silezian Philip Iacob Sachs despre aceeași problemă și citează o pagină dintr-o predică a predicatorului vienez Ulrich Megerle de la sfârșitul secolului al XVII-lea: Pe când s-a născut fiul lui Dumnezeu s-au întâmplat multe lucruri miraculoase. Zăpada cea mare din acel ținut a dispărut momentan și deodată s-au arătat pomii cu flori și frunze
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
1860 -, plin cu pistoale cu mîner de argint, pumnale și iatagane cu mîner de fildeș, etc.".2 În 1825, aflîndu-se la Viena, Dinicu Golescu este entuziasmat de "acea mare zidire întru care este strînsoare de arme". Boierul muntean descrie muzeul vienez de arme ca un bun cunoscător. Aici "sînt odăi închipuite ș= amenajateț și săli mari cu stîlpi, toate numai de arme ș...ț: pușci, pistoale, săbii, iatagane și alte felurimi de mult număr; cu aceste toate, închipuite odăi și săli
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
făcându-mi semne pe care în cele din urmă le-am priceput -, îmi oferise astfel ultimele rodii care crescuseră pe insulă, înainte de a fi înghițită de ape... * Dunărea este mai întâi albastră, dacă va fi fost vreodată, ca-n valsul vienez, nemuritorul, în desuetudinea lui. Intrând însă la noi, fluviul descrie cert o acoladă, iscălindu-se pe teritoriul României cu o parafă de hrisov vechi, străduindu-se să imite semnul „Pi". Ca și cum înainte de a tăia, inginerește, Carpații Meridionali, și-ar fi
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
ele, ca să se miște, trebuie construită și o linie! Să spunem totuși că o mașină cu aburi putea fi văzută de timișoreni încă în 1844. Și sosită tot pe Bega. Într-un reportaj mai amplu despre orașul nostru, un umorist vienez consemna: „Zilele acestea a sosit la noi un vapor cu aburi, cu o roată ruptă, iar mulțimea adunată se holba la monstru...” Nemulțumiri de gazetar Cu aproape 150 de ani în urmă, în ediția din 1 martie 1853 a ziarului
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
de patru boi, pentru a putea înainta cumva. O, trenule, o să vină odată și vremea ta! “ Mai fă, dacă poți, un ziar în aceste condiții! Colegul gazetar de altădată se mai plângea că poșta din 26 februarie sosise cu ziarele vieneze atât de târziu, încât știrile au devenit complet inutilizabile „la zi“. Delegație cu testament O călătorie de-a lungul Banatului nu era deloc o simplă formalitate acum mai bine de 150 de ani și nimeni nu se încumeta la drum
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
prin explozia elementelor care nu mai au putere de coeziune. Dacă în tinerețe Kazar descria obiecte și jubila mocnit în fața măreției lor, la senectute el reconstruiește simboluri, recuperează narații și se adîncește neîntrerupt în ordinea ascunsă a lumii. Spiritul curții vieneze și autoritarele mituri imperiale se întîlnesc în imagine cu viziunile lui Guenon și cu visul austerității franciscane. De altfel, ultimii ani Vasile Kazar și i-a petrecut într-o rasă de călugăr franciscan, vorbind cu semnele sale explicite sau obscure
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
Ioan Holender“ pentru cartea „De la Timișoara la Viena“, scrisă de directorul de la Staatsoper. Ioan Holender a iubit Timișoara, în anii în care „trăia cu plăcere“ în acest oraș. Anii postrevoluționari l-au readus pe cel mai bun director al operei vieneze la plimbare pe Corso-ul timișorean. Ioan Holender: De la Timișoara la Viena. Editura Cuvântul, București, 2005. Preț: 33,00 lei. Nume de cod: Graal Apariția, în urmă cu peste 20 de ani, a cărții „Sângele Sfânt și Sfântul Graal“ a
Agenda2005-39-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284249_a_285578]
-
de la ora 19, în sala Colegiului „Ion Vidu“. Este, de altfel, prima dată când Festivalul „Enescu“ ajunge și în afara Bucureștilor. „Felia“ timișoreană mai cuprinde: în 11 septembrie, Integrala Concertelor Branderburgice de Bach, interpretată de Kings Consort; în 12 septembrie, cvartetul vienez Schubert Ensembl; în 13 septembrie, Wiener Philarmoniker Quartet. SIMONA POPOVICI Zilele Jimboliene l În acest weekend În 12, 13 și 14 august 2005, la Jimbolia are loc cea de-a VIII-a ediție a tradiționalei sărbători Zilele Jimboliene. Programul include
Agenda2005-33-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284079_a_285408]
-
și, reciproc, cum modelează reprezentările sociale gata constituite ale acestei opoziții creația poetului reprezintă (...) principala cale către o regândire a operei eminesciene." Evitând sociologismul vulgar, Caius Dobrescu demontează mai întâi imaginea meteorică a geniului sustras contingențelor istorice, arătând ecourile spiritului vienez în opera lui Eminescu, precum și convergențele acestuia cu principalele orientări literar-filosofice din epocă (romantismul Biedermeier, naturalismul, estetismul, darwinismul, vitalismul nietzschean ș.a.). Nu numai că opera eminesciană nu iese prejudiciată dintr-o asemenea confruntare, dar ea relevă un sincronism paradoxal cu
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
narațiune formativă, accentul nu cade asupra evenimentelor exterioare și, de exemplu, nimic din lupta dusă de tatăl scriitorului, preotul Isidor Blaga, pentru emanciparea țăranilor din Lancrăm și prezervarea identității lor naționale, nu pătrunde în text. Doar privațiunile îndurate în studenția vieneză, la sfârșitul conflagrației - când fosta capitală a Dublei Monarhii cade pradă anarhiei și dezagregării -, ne lasă să înțelegem că viața viitorului poet și filosof nu s-a scurs exclusiv în spațiul securizant al bibliotecii. De fapt, Hronicul și cântecul vârstelor
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]