1,709 matches
-
un permanent echilibru. Dacă există prea multe animale lângă un grup de copaci, atunci acestea vor porni să cucerească teritorii noi, care să le hrănească. Dacă sunt mai mulți arbori cu fructe decât animale care să le consume, atunci toate vietățile din jur vor ataca, încercînd să ia în stăpânire copacii. Nu știu care va fi nișa pe care și-o vor crea oamenii. Dacă vrei însă să fii în siguranță, caută să te menții în limita acestui echilibru: nu foarte mulți oameni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și dragonul nostru, dar și pe cei care-l compun. E tare greu să te lupți cu ele. - Totuși nu înțeleg... - Nici noi nu înțelegem prea multe, îl întrerupse Arrus. Pe Kyrall lucrurile sunt însă simple. Există cinci feluri de vietăți pe uscat, cinci triburi și felul cum trebuie să te comporți atunci când te întîlnești cu ele e cunoscut demult în cele mai mici detalii. De altfel, singura dată când lucrurile nu au decurs așa cum ni le amintim dintotdeauna a fost
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
te comporți atunci când te întîlnești cu ele e cunoscut demult în cele mai mici detalii. De altfel, singura dată când lucrurile nu au decurs așa cum ni le amintim dintotdeauna a fost când viziunea lui Xtyn a prins în capcană toate vietățile, permițîndu-i apoi să le ucidă. Se pare însă că nu a fost de ajuns. N'Gai Loon ceru mai multe amănunte, iar Arrus i le oferi cu plăcere, povestindu-i despre vârtejul imens a cărui forță mentală fusese atât de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
totuși, instinctul tău de femei îți va spune adevărul atunci când vrei să-l știi cu adevărat! Prefer să știu că aveți o dragoste adevărată, chiar dacă nu este prea “bogată”, în unele cazuri, decât o dragoste oarbă. CONȘTIENTIZAREA FAPTULUI CĂ ORICE VIETATE DE PE ACEST PAMÂNT ARE ȘI UN SFÂRȘIT Nimic nu este mai concret în această lume, cu excepția faptului că vine o zi în care fiecare viețuitoare își află sfârșitul. Trist, însă adevărat! Și cum nu știm când va veni acea zi
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și lacrimile nu mai au ce căuta pe obrăjorii lui. Îi trecu prin minte să se ducă în camera părinților și să le spună că broscuța de la lift a venit în camera lor și că... Dacă, însă, de la primele mișcări, vietatea o să-l prindă și o să-l muște... Unde-o fi, oare, ea acum ?! Își încordă auzul, dar nu desluși nici cel mai mic zgomot. Să fi plecat broscuța din cameră? Cum? Când? E, poate, o ființă năzdrăvană. Cum o fi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
te îmbuneze. Și să te facă să zâmbești iarăși! Lacrimi poznașe Ori de câte ori se duc la țară, Sorin și Sorina se bucură tare mult. Se reîntâlnesc acolo cu dragii lor prieteni: Cuțulache și Motănel, cu Puiu - cocoșelul și cu multe alte vietăți aflătoare în ograda bunicilor. Și câinele și pisicul, gânsacul și vaca, oile și toate viețuitoarele din gospodărie își au povestea lor. De aceea, copiii le iubesc nespus pe fiecare dintre ele și, tot de aceea, așteaptă, mereu, cu mult dor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
coboare în curte. Nu singur, firește, ci împreună cu... Se-ndreaptă către scara de piatră. Cuțulache parcă i-ar spune: „Ai grijă, nu care cumva să-ți scape!” Au ajuns din nou în ogradă. Țâncul devine o „persoană” foarte importantă; toate vietățile curții îl privesc curioase, unele chiar cu admirație. Oare ce duce el în gură? Se dau cu toții la o parte, făcându-i loc să treacă. Isprava lui nu le scapă nici copiilor. Ce-o fi având Motănel acolo? întreabă Sorin
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Toată lumea se simte tare bine și e foarte veselă. Deodată, Sorin scoate un țipăt scurt. Un gușter cu piele verzuie și ochi sticloși îl privește amenințător, parcă. Dar, Puiu, care era lângă el, a ajuns, dintr-un salt, lângă ciudata vietate, o prinde cu ghearele, iar cu ciocul o lovește fără milă, până când se convinge că gușterul nu mai poate pleca de acolo. Apoi, Puiu vine, iarăși, lângă copii. Când au sosit Motănel și Cuțulache - căci și ei au auzit țipătul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
au sosit zorile. Dar toată ograda și întreg satul au aflat că se petrecuse un lucru mult mai important: au venit doi copii frumoși la bunicii lor. Un nou prieten Ochii lui Sorin privesc înfricoșați: oare ce vrea de la el vietatea asta mare, albă, cu cioc puternic, care a început să sâsâie? Acum, îl privește cu atenție. Ce-o mai fi având de gând să facă? Să-l muște? Băiatul simte că-i vine să plângă. Dar nu poate. Încearcă să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gata de luptă. A, da! Ăsta-i rățoiul. Seamănă cu un rățoi, dar parcă-i mult mai mare decât el. Nu, trebuie să fie altceva, chiar dacă are penele, capul, ciocul și gâtul cam ca ale unui rățoi. Sss! Sss! zice vietatea. Și clipește dintr-un ochi. Sorin a înțeles că nu are de ce să-i fie frică. Ce-i, Sică? Curios, ce repede i-a găsit un nume. Cel mai potrivit nume. Își amintește că se jucau odată în părculețul din
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
nu merg prin pădure decât însosiți de nedespărțiții lor prieteni - n au știut, mai întâi, ce să facă. S-au uitat rând pe rând la Cuțulache și Motănel, apoi la Puiu și la Sică. Cocoșelul și gânsacul, de cum au văzut vietatea cea mică și ciudată, au dat semne de mare nedumerire, la început, apoi chiar de frică. Iar pisicul s-a gândit că trebuie să fie pregătit să înfrunte orice pericol, așa că și-a scos din pernuțele ca de pluș - unghiile
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Dar ce-i asta? Spre ei se îndreaptă o mogâldeață. Să fie lup? Ori vreo altă sălbăticiune pusă pe rele? Tic-tac, tic-tac, tic-tac! Bat, cu putere, trei inimi. Când, însă, se uită mai bine, Alina, Sorina și Alin observă că vietatea de care le fusese atât de frică nu era altcineva decât... bunicul. Ce-i cu voi? Încotro ați pornit-o? întreabă el. Am pornit să-l căutăm pe tăticul! încearcă să-i explice Alina. Și cine poate să ne ajute
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Animal aproximativ. Și găina tot o ființă impură, solzi de reptilă. Ființe intermediare într-un spațiu intermediar. Ființe tâmpite. Iar obiectele astea tâmpite le accentuează deruta. Polata se află între cotețul porcului și cel al găinilor. Vecinătăți contrastante. Mortăciune între vietăți. Pe jos se află pământ bătătorit. Tot un fel de muzeu al vechii case. Bătătură era termenul care se folosea pentru cam tot ce însemna curte. Vezi și expresia „Treci în bătătură!“. Zicea cineva cum că podul sau polata ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
opera cutare, fiecare înțelege ce vrea din ea. Păi, de aicea rezultă că respectiva producțiune ar fi o chestie cam descheiată, făcută cam de mântuială. Și de unde până unde atâta dorință de libertate! Asta nu poate veni decât de la niște vietăți care n-au deloc experiența libertății, care au fost ținute din scurt, închise în casă, bătute la fund să învețe abecedarul. Altfel, libertatea ar trebui să fie o chestie de la sine înțeleasă. Dar probabil io, un anume SS, sunt ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în viață? Dar în schimbul îngrijirii ei altruiste, el o răsplăti, în cel mai bun caz, cu o doză nelimitată din însușirea lui de bază: lipsa oricărui țel. Animalele mă plac, spunea copilul de unsprezece ani. Și așa era, întotdeauna. Toate vietățile de la fermă aveau încredere în el. Chiar și buburuzele se târau fără frică pe fața lui, cuibărindu-se în sprâncenele lui. Ce vrei să te faci când o să fii mare? făcuse ea greșeala să-l întrebe, la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cratiță și-i lași acolo până se-nroșesc! Așa, de vii? De vii, sigur că de vii! Păi altfel cum crezi? Apa fierbe, Într-adevăr apa fierbe, aburii inundă mica Încăpere, bucătăria improvizată În camera de trecere, În prima cameră, vietățile mișcându-și cleștii inofensivi sunt introduse În cratiță (cafenie, cu smalțul spart) una câte una și Încremenesc martirizate Într-un roșu violent. Pentru racul scăpat sub chiuvetă, pe podeaua murdară din lemn, Încercarea de a evada este o chestiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Chessington World of Adventures sâmbătă. Să-i fi luat de acolo? Farmacistul păru sceptic. —Puțin probabil, dar posibil. Cel mai probabil i-ați luat de la cineva care intră în contact cu copii. Acum bănuiesc că doriți să scăpați de micile vietăți. —Mici vietăți? am repetat eu, încercând să pătrund însemnătatea cuvântului. Am ființe vii, insecte, care-mi aleargă prin păr? Am crezut c-o să leșin. — De fapt mai mult se cațără decât aleargă, explică Andrew. „Farmaciștii din colț“ par să țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
of Adventures sâmbătă. Să-i fi luat de acolo? Farmacistul păru sceptic. —Puțin probabil, dar posibil. Cel mai probabil i-ați luat de la cineva care intră în contact cu copii. Acum bănuiesc că doriți să scăpați de micile vietăți. —Mici vietăți? am repetat eu, încercând să pătrund însemnătatea cuvântului. Am ființe vii, insecte, care-mi aleargă prin păr? Am crezut c-o să leșin. — De fapt mai mult se cațără decât aleargă, explică Andrew. „Farmaciștii din colț“ par să țină foarte tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
din colț“ îngrijorat. —Doamnă, cred că exagerați. Păduchii nu sunt nimic rușinos - majoritatea oamenilor iau păduchi cel puțin o dată în viață. O privire i-a fost de-ajuns ca să înceteze să mă trateze de sus. Eram o femeie cu mici vietăți care i se cățărau prin păr, o femeie pe care nu era bine s-o contrazici. În final, a ales un tratament fără nici un pic de verde pe ambalaj și cu mult scris mărunt, ghicind că asta mă va mulțumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
că trebuia să-mi tratez și soțul și să repet tratamentul peste o săptămână, așa că am cumpărat două flacoane plus un pieptene electric care electrocuta păduchii când îi atingea. Și mie mi-ar fi plăcut să le electrocutez pe micile vietăți. M-am întrebat într-o doară dacă se puteau cumpăra și miniștreanguri pentru a-i spânzura sau cariere de piatră microscopice unde să-i poți supune la muncă silnică. Urma să ne petrecem o seară amuzantă eu și Mark, despăduchindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mai multe? Am o fiică și un fiu vitregi. —O! Mă lovi un gând. — De-acolo am luat lindinii. M-am simțit o proastă. Nici măcar nu mă întrebasem de unde luase Ed lindinii. Groaza de a fi descoperit că am mici vietăți care mi se cațără prin păr m-a împiedicat să întreprind vreo investigație rațională. Dar acum era atât de evident. Aveam de gând să-ți spun, explică Ed. Numai că nu așa direct. Cum ai fi putut s-o faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
era statică, amenințătoare, ca și cum casa s-ar fi izolat într-un mod bolnav de restul lumii, infectând aerul din jur. Lucrurile care nu erau folosite putreziseră și parcă infestau toate împrejurimile. M-a trecut un fior. Dacă ar trăi vreo vietate sub această grădină, nu aș vrea să o întâlnesc nici măcar la lumina zilei. Stephen părea să nu fi avut obiceiul de a intra în studioul lui Lee; i-a luat zece minute să găsească cheia potrivită într-un mănunchi enorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Serial SF : Sf. Vasile, Sf. Ion, Sf.Petru etc.” „ Artă naivă : talent al femeii de a susține că nu știe ce să facă, În timp ce o face” „Film erotic : documentar despre libelule urmărit de cei din sală cu ochii Închiși” „ Barză : vietatea care m-a determinat ca, pînă la vîrsta de 5 ani, să-l consider pe tata un pervers”. M-au indignat inițial, apoi doar amuzat, cei care maltratează limbajul. O doamnă din Nădlag spune găldăbuj, În loc de caltaboș și șoancă - În loc de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Clanța ușii pe care am uitat s-o încui! Știam eu că așa o să pățesc odată și-odată! Prins! Asta-i totuna cu mort! — Deschide, Alex. Te rog să deschizi imediat! E încuiată. Nu m-au prins! Și, judecând după vietatea din mâna mea, s-ar zice că nici mort nu-s. Freac-o! freac-o! „Linge-mă, Voinicule - linge-mă ca lumea, dă-mi o limbă fierbinte! Sunt sutienul baban și fierbinte al Lenorei Lapidus!“ — Alex, răspunde-mi imediat! Ai mâncat cartofi-pai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
importanța plantelor pe Pământ. Oficial există multe instituții și organizații care cheltuiesc bani pentru protecția mediului, dar ceea ce se vede este arșița și deteriorarea mediului de viață, 137 136 manifestată prin bolile care au apărut la oameni și la celelalte vietăți. Cine ar trebui să ia decizii imediate, le amână, sperând că poluarea nu va produce sfârșitul civilizației noastre, mai înainte de sfârșitul vieții lor. Poluarea atmosferei și în particular, creșterea concentrației de bioxid de carbon în aer și efectele lui nocive
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]