1,223 matches
-
ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu orientare vest-sud-vest - est-nord-est, cu o lungime de 10 km și numeroase întreruperi, grupate în perimetrele Năeni, Istrița, Pietroasele, Ciuhoiu, sunt folosite ca
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
al României (ICAR). După restructurarea ICAR, în 1957, stațiunea experimentală a trecut în subordinea Institutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa până în 1967. Activitatea ICHV devenind tot mai importantă, acesta a fost restructurat, stațiunea experimentală devenind "Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În momentul constituirii sale institutul a avut în subordine 8 stațiuni experimentale viticole (Drăgășani, Odobești, Crăciunelu, Miniș, Iași, Ștefănești-Argeș, Greaca, Murfatlar, ulterior adăugându-se altele două stațiuni (Pietroasa și Bujoru). Din anul 2002 această unitate de cercetare a
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
subordine 8 stațiuni experimentale viticole (Drăgășani, Odobești, Crăciunelu, Miniș, Iași, Ștefănești-Argeș, Greaca, Murfatlar, ulterior adăugându-se altele două stațiuni (Pietroasa și Bujoru). Din anul 2002 această unitate de cercetare a căpătat denumirea actuală de "Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În prezent Institutlul are în subordine 7 stațiuni experimentale viticole: Blaj, Bujoru, Drăgășani, Iași, Murfatlar, Miniș și Odobești. Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor secții și laboratoare: "Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași" este
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În prezent Institutlul are în subordine 7 stațiuni experimentale viticole: Blaj, Bujoru, Drăgășani, Iași, Murfatlar, Miniș și Odobești. Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor secții și laboratoare: "Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași" este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul viticulturii și vinificației subordonată Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească, singurul institut de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul viticulturii al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
viticole: Blaj, Bujoru, Drăgășani, Iași, Murfatlar, Miniș și Odobești. Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor secții și laboratoare: "Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași" este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul viticulturii și vinificației subordonată Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească, singurul institut de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul viticulturii al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Stațiunea a fost înființată în anul 1957 cu denumirea de „Stațiunea Experimentală Horti
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Odobești. Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor secții și laboratoare: "Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași" este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul viticulturii și vinificației subordonată Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească, singurul institut de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul viticulturii al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Stațiunea a fost înființată în anul 1957 cu denumirea de „Stațiunea Experimentală Horti -Viticolă Iași” pe terenuri situate pe dealul Copou
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Horti-Viticole București-Băneasa (ICHV). Între anii 1957 - 1962 activitate desfășurată în cadrul stațiunii a fost diversificată, incluzând cercetări în diferite domenii ale agronomiei: viticultură, pomicultură, legumicultură și floricultură. Din anul 1967, după trecerea stațiunii sub coordonarea Institutului de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, activitatea stațiunii s-a restrâns la cercetarea în domeniul culturii viței-de-vie și a producerii vinului, fiind denumită întâi „Stațiunea de Cercetări Viticole Iași” iar mai târziu „Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Viticultură și Vinificație Iași”, pentru ca din
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, activitatea stațiunii s-a restrâns la cercetarea în domeniul culturii viței-de-vie și a producerii vinului, fiind denumită întâi „Stațiunea de Cercetări Viticole Iași” iar mai târziu „Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Viticultură și Vinificație Iași”, pentru ca din 2002 să fie cunoscută sub denumirea actuală de „Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași”. După anul 1989 Stațiunea a fost nevoită să retrocedeze cea mai mare parte a terenurilor de care dispunea, rămânând doar
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
producerii vinului, fiind denumită întâi „Stațiunea de Cercetări Viticole Iași” iar mai târziu „Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Viticultură și Vinificație Iași”, pentru ca din 2002 să fie cunoscută sub denumirea actuală de „Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași”. După anul 1989 Stațiunea a fost nevoită să retrocedeze cea mai mare parte a terenurilor de care dispunea, rămânând doar cu 80 de hectare de cultură de viță-de-vie din totalul de 411 de hectare avute inițial. Activitatea Stațiunii este
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
la reducerea nivelului de colesterol. ul a beneficiat de un număr mare de utilizări comerciale și, în egală măsură, biomedicale. Acesta poate fi folosit în agricultură, pentru tratarea semințelor și ca biopesticid, ajutând plantele să lupte împotriva infecțiilor fungice. În vinificație este utilizat pentru a preveni alterarea vinului. Pe scară industrială este de asemenea utilizat în procesele de filtrare a apei. Fiind considerat un bun hemostatic, chitosanul este util în medicină crearea unor bandaje destinate reducerii sângerării cât și ca un
Chitosan () [Corola-website/Science/328667_a_329996]
-
fost fondat în anul 1952, reprezentând un complex subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense și în special pentru vinurile sale excelente. Un ținut cu multiple podgorii și cu soare din belșug. Anume aici începe istoria perlelor vinificației moldave, în zona centrală a Moldovei, zona Codrilor Combinatul de Vinuri cu sediul în orașul Cricova, Republica Moldova, este situat la 11 km de capitala Chișinău. I s-a decernat cea mai înaltă distincție de stat Ordinul Republicii, Combinatul de vinuri
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
Republicii, Combinatul de vinuri Cricova fiind unica întreprindere vinicolă care deține acest premiu. Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural - național al Republicii Moldova. Din antichitate, teritoriul actual al Republicii Moldova era renumt datorită tradițiilor de vinificație. În secolul V î.e.n. istoricul antic elen Herodot afirma că colonizatorii care locuiau în regiunea dată cultivau viță de vie și cu succes comercializau vinurile locale. Altminteri , pînă în secolul XX vinificația pe pămînturile Moldovei se dezvoltă inconsecvent. De la începutul
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
actual al Republicii Moldova era renumt datorită tradițiilor de vinificație. În secolul V î.e.n. istoricul antic elen Herodot afirma că colonizatorii care locuiau în regiunea dată cultivau viță de vie și cu succes comercializau vinurile locale. Altminteri , pînă în secolul XX vinificația pe pămînturile Moldovei se dezvoltă inconsecvent. De la începutul secolului XIX și pînă la mijlocul secolului XX istoria vinificației locale se caracteriza atît prin acapararea pămînturilor roditoare, în perioada domniei țarului, cît și prin epidemia de filoxeră de la începutul secolului trecut. Doar
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
afirma că colonizatorii care locuiau în regiunea dată cultivau viță de vie și cu succes comercializau vinurile locale. Altminteri , pînă în secolul XX vinificația pe pămînturile Moldovei se dezvoltă inconsecvent. De la începutul secolului XIX și pînă la mijlocul secolului XX istoria vinificației locale se caracteriza atît prin acapararea pămînturilor roditoare, în perioada domniei țarului, cît și prin epidemia de filoxeră de la începutul secolului trecut. Doar de la începutul anilor 50 ai secolului XX putem să vorbim despre o abordare sistematică față de dezvoltarea acestei
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
roditoare, în perioada domniei țarului, cît și prin epidemia de filoxeră de la începutul secolului trecut. Doar de la începutul anilor 50 ai secolului XX putem să vorbim despre o abordare sistematică față de dezvoltarea acestei ramuri. Atunci și au fost puse bazele vinificației moderne a Moldovei, prin care este renumită compania Cricova. În anul 1952, cu scopul de a soluționa probleme stridente cu privire la lipsa încăperilor speciale de păstrare și maturare a vinului, două personalități remarcabile a vinificației moldovenești, Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
Atunci și au fost puse bazele vinificației moderne a Moldovei, prin care este renumită compania Cricova. În anul 1952, cu scopul de a soluționa probleme stridente cu privire la lipsa încăperilor speciale de păstrare și maturare a vinului, două personalități remarcabile a vinificației moldovenești, Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev, au propus utilizarea în calitate de depozite de vin stolnele din care se extrăgea piatra de construcție. Curînd s-a stabilit că vinurile produse la combinatul Cricova sunt mai bune conform indicelui calității și rezistenței la
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
anul 1954 la combinatul Cricova a fost fondată colecția de vinuri, semnificația căreia pe parcursul anilor a trecut dincolo de granițele întreprinderii, astfel încît astăzi o cunoaștem sub denumirea de Vinotecă Națională. Anul 1955 a fost unul epocal pentru întreaga istorie a vinificației moldovenești, atunci cînd în galeriile subterane de la Cricova a avut loc îmbutelierea primelor vinuri de marcă - pînă la acel moment în Moldova au fost produse exclusiv vinuri ordinare. Paralel cu dezvoltarea combinatului evoluau și metodele de gestionare, statul încerca să
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
loc îmbutelierea primelor vinuri de marcă - pînă la acel moment în Moldova au fost produse exclusiv vinuri ordinare. Paralel cu dezvoltarea combinatului evoluau și metodele de gestionare, statul încerca să găsească cele mai eficiente metode de administrare a ramurii de vinificație în ansamblu. În anul 1968, ca urmare a deciziei cu privire la necesitatea specializării gospodăriilor de vinificație și majorarea volumului de producție a vinurilor de marcă, pe teritoriul depozitelor de vin de la Cricova, care aparținuse pînă la acel moment Combinatului de Vinuri
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
exclusiv vinuri ordinare. Paralel cu dezvoltarea combinatului evoluau și metodele de gestionare, statul încerca să găsească cele mai eficiente metode de administrare a ramurii de vinificație în ansamblu. În anul 1968, ca urmare a deciziei cu privire la necesitatea specializării gospodăriilor de vinificație și majorarea volumului de producție a vinurilor de marcă, pe teritoriul depozitelor de vin de la Cricova, care aparținuse pînă la acel moment Combinatului de Vinuri și Șampanie, a fost creat un sovhoz-fabrică. În anul 1977, pe teritoriul sovhoz-fabricii a fost
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
de producție a vinurilor de marcă, pe teritoriul depozitelor de vin de la Cricova, care aparținuse pînă la acel moment Combinatului de Vinuri și Șampanie, a fost creat un sovhoz-fabrică. În anul 1977, pe teritoriul sovhoz-fabricii a fost construită hala de vinificație primară, care și pînă în prezent constituie unitatea principală de producere a companiei, iar în anul 1980 a fost, în sfîrșit, realizată ideea cu o vechime de treizeci de ani - în galeriile de la Cricova a început să funcționeze fabrica de
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
P. Durcenko, I. Cojocaru, M. Espicenco, V. Bodiul - zeci, sute de oameni pentru enumerarea cărora ar fi nevoie de o carte aparte. Toți ei în ani diferiți și-au pus aportul nu doar în dezvoltarea combinatului, dar și în evoluția vinificației moldovenești. Discipolii și adepții lor activează în continuare în cadrul combinatului. Ceea ce înseamnă că istoria Cricova continuă. Ctitorul Cricovei - Ungureanu Petru Combinatul Cricova este situate într-un loc unic, în regiunea de centru a Republicii Moldova. Aici, în vecinătatea celor mai impunătoare
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
primul descoperitor și legislatorul celor mai selecte vinuri spumante. Moldova l-a avut pe propriul său Dom Pérignon - unul din fondatorii combinatului de la Cricova, Petru Ungureanu, munca enormă a căruia a văzut lumina tiparului în anul 1960 sub titlul ” Bazele vinificației în Moldova”. Pe lîngă ideea utilizării stonelor în calitate de depozite de vin, P. Ungureanu pe drept este considerat întemeietorul ramurii de producere a spumantului în Moldova. Iar această producere își are începutul la Cricova. Anume în depozitul de vin de la Cricova
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
atins numărul de 250 mii sticle, în timp ce tirajul anual a depășit 1 milion de sticle. Întreprinderea făcea parte din cele patru cele mai mari întreprinderi sovietice de vinuri spumante, unde pe lîngă combinatul Cricova, erau incluse astfel de giganți ai vinificației ca ”Abrau-Durseau”, fabrica de șampanie din Artemovsk, fabrica din Crimeea ”Novi Svet”. Tehnologia obținerii vinurilor spumante utilizată de Cricova este una dificilă, necesită iscusință înaltă, perseverență și perspicacitate profesională. Calea de la strugure la cupa cu licoare spumantă este anevoioasă, însă
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
certitudine: șampania de Cricova este o marcă specială. Aceasta și reprezintă adevărata șampanie moldovenească, sinonimul căreia a fost și este șampania produsă de compania Cricova. Beciurile de la Cricova sunt cu adevărat de neîntrecut în lume. Aici istoria, arheologia și arta vinificației, unite într-un întreg, au născut un astfel de miracol ca galeriile subterane. Lățimea galeriilor variază între 6 și 7,5 metri, iar înălțimea lor este de 3 - 3,5 metri. Adîncimea la care sunt situate beciurile, în funcție de relief, variază
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
firide se păstrează mărci de vinuri de producție europeană produse pînă la începutul celui de-al doilea război mondial: o parte din colecția legendară Göring cu renumitele vinuri Moselle, Burgundia și Rhein de elită, și mărci renumite care prezintă mândria vinificației mondiale - Bordeaux, Tokaj, magnifica colecție de vinuri Porto de producție clasica Portugheză. Perla din colecția vinurilor prețioase este vinul “Ierusalim de Paști” produs intr-un singur lot în anul 1902. Chiar și la începutul secolului trecut, vinul era produs în
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]