20,296 matches
-
pătimind. 1965. Doar patimile te ridică sau te coboară în această lume. 1966. Viața este înainte de toate un dinamism al patimilor ei. 1967. Patima învierii este aceea care a născut creația și pe care a avut-o Dumnezeu când a visat lumea noastră. 1968. Nicăieri nu vei întâlni o paletă mai mare de patimi decât în iubire. 1969. Să fie moartea somnul patimilor noastre? 1970. Patimile te doboară doar atunci când nu poți înțelege marea revelație pe care a avut-o Dumnezeu
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
2027. Numai războiul poate ști ce este pacea și adevărul minciuna, iar iluzia, realitatea. 2028. Moartea este adevărul cel mai de preț al iluziei. 2029. Într-o lume a realității minciuna trebuie să devină adevărul suprem. 2030. Cel ce nu visează nu trăiește. 2031. Câtă zbatere pentru o iluzie și cât adevăr pentru o minciună clădesc această lume. 2032. Fără de iluzie nici inima florilor nu ar mai putea fi dăruită iubirii. 2033. Marea întrebare este cât de adevărată poate fi o
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
care ne-a plămădit. 2050. Fiecare adevăr al iluziei are propriul său timp, pe când adevărul absolut are eternitatea. 2051. Iluzia este unicul adevăr al realității. 2052. Cât nisip va mai cerne timpul inimii în clepsidra cuvântului prin care Dumnezeu a visat lumea iubirii? 2053. A fi liber de tine însuți înseamnă a fi mort. 2054. Fără durere lumea ar fi o mare fără valuri care nu ar cunoaște niciodată țărmurile fericirii. 2055. Cuvântul în această lume devine sufletul iluziei. 2056. Fără
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
Nici o speranță nu ar fi poposit din zborul viselor sale în sufletul realității dacă nu ar fi fost iluzia. 2085. Doar cel ce va coborî în adâncurile iluziei va înțelege profunzimea propriei sale realități. 2086. Nu visul este cel ce visează ci tu, de aceea nu-i contesta realitatea. 2087. În lumea noastră va fi mereu îndeajuns de multă teamă și niciodată îndeajuns de multă iubire, de aceea trăim realitatea fricii. 2088. Odiseea iubirii este pentru noi destinul frânt al unei
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
la Timișoara și alături de „agendiști“, artista a încântat audiența atât cu piesa în limba engleză „Don’t break my heart“ cu care va reprezenta țara noastră la prestigiosul concurs Eurovision, cât și cu îndrăgita piesă „Când mă uit la stele, visez cu ele“, la ultima dintre melodii invitând în scenă alături de ea, o mică dar înfocată admiratoare. În căutarea plicului Chiar dacă de data aceasta nu s-au numărat printre cei 10 câștigători ai premiilor oferite de „Agenda“, cititorii prezenți în sală
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
această funcție, de indicare a ceea ce are reprezentativ literatura română. Bineînțeles că pentru orice comentator este mare tentația de a se pronunța asupra selecției, de-a o raporta la bibliotecă ideală a literaturii române pe care, în mod sigur, o visează și el. Însă acest mod de a discuta este neloial. Nu se pot așeza față în față o lucrare enciclopedica realizată cu o năzărire a unei asemenea lucrări. Singura observație care se poate face este aceea că autorii dicționarului s-
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
primatul "făcutului" asupra datului. "De ce să apropii ideile de viață, să le multiplici la infinit [...] și să nu fac ceastălaltă revoluție: să apropii viața de idee, s-o modific pe ea în sensul ideii?"13. Această revoluție, la care Noica visa încă de la prima sa carte, nu este posibilă decît cu riscul unei relative desființări a lucrurilor pe care spiritul le întîlnește în lume și a unei înființări a acestora la nivel ideal, asadar prin ridicarea lor la rang de problemă
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
moral Corneliu Babă, este arta lui o fatalitate sau consecință unor împrejurări exterioare? Este el un pictor răsăritean sau unul de factură occidentală? Faptul că nu a avut contacte directe cu arta europeană decît foarte tîrziu, iar la Paris, orașul visat pe atunci de către toți artiștii lumii, a ajuns și mai tîrziu, poate fi unul cu un impact real asupra opțiunii sale estetice? Acum, după ce opera să a fost definitiv încheiată, ea însăși poate răspunde atît întrebărilor de mai sus, cît
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
o eficiență lirica. Sau înscenînd o hîrjoana amuzata cu obiectele din preajma, martore discrete ale tăioasei dezolări: " lucrul meu de virtute este scaunul/ ce pe șine se contemplă, jignindu-mă:/ atu, dragule, doar stai...a/ hașurezi minciuni circulare prevăzute cu măsline!/ visez: /ăfiecare felinar are dreptul la un cîineă/ în preajma iubirii,/ mereu mai aproape, / îngenunchiez sub o bolta/ de grindină..." (Împletind-o... fără vînt). Sau încifrînd percepția nostalgic-bucolică, năzuința emoțională primordială și ireprimabilă, într-o construcție aparent familiară, aparent nonșalanta: "draga mea
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
la un cîineă/ în preajma iubirii,/ mereu mai aproape, / îngenunchiez sub o bolta/ de grindină..." (Împletind-o... fără vînt). Sau încifrînd percepția nostalgic-bucolică, năzuința emoțională primordială și ireprimabilă, într-o construcție aparent familiară, aparent nonșalanta: "draga mea miriște:/ ăprin răcoare mă visez/ doar o bordura de lemnă/ licornul de somn mă cheamă/ și-mi așează lacrima pe ferestre străine - / viscolim mereu, într-o viață de împrumut,/ jucînd o ermetica partida... de iubire!" (Vîrtejul din pod). Dincolo de această intimitate echivoca, de această interioritate
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
sămănătoriste, reciclate însă, stilizate avangardist, în felul în care scriau Voronca, St. Roll, Geo Bogza: "mașina mea este un pămînt suspendat - / o bufnita măslinie îl veghează;/ dragule, eu m-am născut de-a curmezișul, la noi în sat;/ mama a visat lumînări de catran/ iar tata s-a-mbătat - / pe la Bărăcăciuni, bunicii tac afinat" (Tic nervos). Natură e introdusă în fluxul limbajului (post)modern, cu satisfacția cîștigării unui pariu: "cad conuri de bronz din corpul iubit;/ viclene pajiști ne-asteaptă - // în oraș se taie
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
ce? / cum verdeața stomacului nu mai contează / ridic tonul: / ăursuletul de pluș doarme doar în grîu proaspăt!a - / tu prietene, nu asculți decît un Vangelis al fragmentului, cumperi un bilet, zgribulești, si adormi - // iar eu, mecanicul de probă al poemului, visez un colac / cît o minciună pentru copii - / aproape înot..." (Nespus de mult, colorate). Radu Săplăcan: Ușor, deasupra lumii, Ed. Charmides, Bistrița, 1999, 34 pag., preț nemenționat.
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
o lumină verde sufletul/ întors al bunicii." (Bradul) și afirmat la sfârșitul secolului douăzeci - pentru că mitul biblic este tratat adeseori fantezist și cu umor, de un autor care în mod evident cunoaște cei cincizeci de ani de poezie de dupa Gândirea: "Visez un muritor de rand/ Un pic prostuț și foarte blând/ Un pic ateu, un pic solemn/ Croit din patru șipci de lemn// Să beau cu el pân'la-nviere/ Oțet amestecat cu fiere." (Visez un muritor de rand) Libertățile pe
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
de ani de poezie de dupa Gândirea: "Visez un muritor de rand/ Un pic prostuț și foarte blând/ Un pic ateu, un pic solemn/ Croit din patru șipci de lemn// Să beau cu el pân'la-nviere/ Oțet amestecat cu fiere." (Visez un muritor de rand) Libertățile pe care și le ia Cristian Bădilită față ortodoxism, departe de a fi ireverențioase, exprimă modul său de a iubi: avântat și nesupus și, uneori, extravagant (în stilul lui G. Călinescu). Din această atitudine rezultă
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
de invidiat în breaslă și eticheta de vedetă aplicată de marele public. Un actor important trece astăzi pe strada fără să stîrnească vîlvă. O vedetă lansată de genul emisiunilor cu mult prea comerciale face valuri cum nici n-ar fi visat vreodată să facă cu un rol pe scenă. Deși mulți telespectatori gusta genul și datul în stamba, alții, si nu cei elitiști, întreabă cu o grimasa între compasiune și totală dezaprobare, pentru ce trebuie un artist să atingă acest nivel
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
este necesară o condiție fizică încurajatoare. N-am avut-o, așa că descopăr pe fiecare pagină din Caietul-program câte o mustrare (tăcută) care-mi induce și multe regrete. Pe traseul de la Casa Armatei (acolo este singura sală găzduind concerte, pentru că ceea ce visăm noi să fie, pe puterile noastre, un Salzburg autohton, a început să se împiedice de la acest prim pilon care nu-i!), la Biserică Sf. Nicolae unde am auzit și eu, "Florilegiul bizantin" compus de Marin Constantin (pe muzici de mai
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
îmi pierd timpul, mă pierd pe mine. Reintroducîndu-mi calendarul, am pus din nou stăpînire pe mine însumi" (44, sublinierea mea), își spune Robinsonul din Limburile Pacificului. Însă acest Robinson nu a înțeles încă adevărată lecție a singurătății, el continuă să viseze la clipă cînd se va reîntoarce între ai săi, iar timpul este cordonul ombilical care îl ține în viață și legat de lume, desi atît de departe de ea. Un Robinson decis să trăiască în pustie după legile celor de-
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
dintr-un balcon al memoriei). Sau: "dar astăzi doar despre marșul cîrjelor să vorbim" (despre marșul cîrjelor să vorbim). Sau: "cine să cîntărească secetă cumplită/ a liniei drepte/ cine să cîntărească lacrima vărsata pe ascuns/ de o rădăcină// ce poate visa un cuțit/ într-o casă cu pereții vătuiți de spaimă" (restul din rest). Salvatoare i se înfățișează, la un moment dat, geometria cristica a crucii: "am văzut crucea născîndu-se/ fără dureri/ că un fruct// e timpul să vă spun/ l-
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
câteva fraze. Un copil, evreu polonez, trăiește într-un lagăr din Siberia drama celor lipsiți de căldura părintească, pe fondul unei absențe totale a libertății. Vremurile roșii, ctitorite de Lenin și continuate draconic de către Stalin, se ridică amenințător, încât băiatul visează în permanență la eliberare. Scriitorul polonez Piotr Bednarski a procedat destul de inteligent în selecția personagială ofertată. Dezbaterea clasică de odinioară în critica literară europeană, la ceva timp și după aceea, s-a dovedit sterilă până la urmă, căci personajul, ca entitate
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
de carlingă și dă zbor avionului spre filosofare: „Încă nu aflasem că repetiții ale povestirii lui Iov sunt înscrise în viață precum soarele în zi și luna în noapte. Cu o mare ușurare, m-am cufundat în somn și am visat imagini de nedescris, asemenea sentimentului pe care-l trezește în suflet sunetul clopotelor pe înserat”. Deși n-am lecturi întinse din literatura poloneză contemporană, în afara celei clasice consacrate, soldată și cu premii Nobel, a valorilor acesteia, îndreptate spre mine de
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
dorea să devină medic ginecolog/ și cumpără cărți de sexologie,/ pe cînd luna citadina era/ loreta noastră,/ seară de seară,/ fidelă și excitanta că o melodie de jazz// pe cînd publicam versuri la gazeta de perete/ a școlii/ și mă visăm bibliotecar/ că Mihai Eminescu,/ în Iași...// în secunda această/ chiar am convingerea/ că toate acestea s-au și întîmplat..." (Toate s-au întîmplat). Conștiința de sine a visului împinge visul în zona ironiei. Cînd se decide la o mai amplă
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
oglinda-poem, care arată cu o cruzime sporită ridurile și căruntețea. La fel cum reflectă și reprezentația triviala a cotidianului, si scurgerea rutinata a timpului, si cotloanele meschine ce l-au așteptat la colțul de stradă al maturității pe inocentul care visase cu puritate la palatele gloriei și la focurile bengale ale existenței. A început Traian Ț. Cosovei să îmbătrînească? (Traian Ț. Cosovei, Percheziționarea îngerilor, Ed. Crater, București, 1998, 86 pag., preț nemenționat.)
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
la vândut". Natură însăși își are visele ei rele, la acele ore opace când întunericul își dispută cu lumina dominația clipei: "Lumină nu se înalță încă,/ norii se caută să se despartă/ iarbă se mai deșteaptă o dată/ după ce s-a visat spartă, de sticlă" - Iarbă a uitat fiorul vieții. Este la mijloc, firește, jalea citadinului după valorile primordiale ale unui contact pierdut, dureros refigurat în secunde de eliberare: "O piesă terestră se joacă,/ noi înșine înotând de pe dig/ și-n apă
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
ipocrizie culturală. Și poate că nu întîmplător Sorin Ilfoveanu expune tocmai acum, pentru prima oară, desene dintr-un ciclu extrem de purificat că limbaj, aproape de viziunea eterica a Extremului Orient, în care ideea exorcismului, a luptei cu fiara, a cuplului care visează tenace recuperarea unității androgine este prezentă în nenumărate variante, obsesiva și, pe cît se poate, dar fără pericolul căderii în patetic, imperativa. Și iarăși nu întîmplător, Ștefan Agopian îi răspunde, pe hîrtii obosite sub o emulsie de tus și cu
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
de/ de lemn (și pluteste-n/ copaie) și pluteste-n" (Sufletul). Halucinația e, după cum vedem, o ispita cerebrală. Aidoma introvertiților în genere, poetul are puseuri (compensatoare) de cinism, bunăoară această cruzime thanatică, subțiata însă, îmblînzita prin scriitura: "pe la cinci dimineață visa/ moartea îmbrăcată frumos/ în costum popular cu ie/ chemînd-o să meargă la/ hora lîngă poartă mănăstirii/ era o hora de morti toți/ frumoși dar mai tineri decît/ au murit atîția spun/ că moartea te și întinerește/ am jucat ne-am
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]