2,034 matches
-
leptinic este mai mare în depozitul adipos subcutanat, secreția leptinică fiind direct corelată cu masa adipoasă din această regiune. Având în vedere controlul neural al statusului ponderal realizat de acest hormon, se poate spune că activitatea la nivelul țesutul adipos visceral este mai puțin supusă acțiunii SNC. Efectul insulinosensibilizant al leptinei la nivel muscular și eliberarea predominent subcutanată a acesteia, în vecinătatea mușchilor striați, poate contribui la insulinorezistența din obezitatea abdominală (59). 2. Angiotensinogen Studii genetice au identificat o expresie predominantă
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
leptinei la nivel muscular și eliberarea predominent subcutanată a acesteia, în vecinătatea mușchilor striați, poate contribui la insulinorezistența din obezitatea abdominală (59). 2. Angiotensinogen Studii genetice au identificat o expresie predominantă a ARNm angiotensinogenic în regiunea omentală (13, 59); producția viscerală crescută de angiotensina II, rezultată din conversia adipocitară a angiotensinogenului, contribuie la hipertensiunea din sindromul dismetabolic (sindromul insulinorezistenței). 3. Glucocorticoizii Enzima de conversie a cortizonului în cortizol, 11β-hidroxisteroid dehidrogenaza 1, are o activitate crescută în adipocitele viscerale, hiperexpresia ei determinând
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
13, 59); producția viscerală crescută de angiotensina II, rezultată din conversia adipocitară a angiotensinogenului, contribuie la hipertensiunea din sindromul dismetabolic (sindromul insulinorezistenței). 3. Glucocorticoizii Enzima de conversie a cortizonului în cortizol, 11β-hidroxisteroid dehidrogenaza 1, are o activitate crescută în adipocitele viscerale, hiperexpresia ei determinând obezitate viscerală la șoarecii transgenici (59). 4. Proteina de stimulare a acetilării (ASP) Țesutul adipos visceral conține de două ori mai mult ARNm al factorului C3a al complementului (sursa de ASP, vezi capitolul adipocit) decât cel subcutan
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
de angiotensina II, rezultată din conversia adipocitară a angiotensinogenului, contribuie la hipertensiunea din sindromul dismetabolic (sindromul insulinorezistenței). 3. Glucocorticoizii Enzima de conversie a cortizonului în cortizol, 11β-hidroxisteroid dehidrogenaza 1, are o activitate crescută în adipocitele viscerale, hiperexpresia ei determinând obezitate viscerală la șoarecii transgenici (59). 4. Proteina de stimulare a acetilării (ASP) Țesutul adipos visceral conține de două ori mai mult ARNm al factorului C3a al complementului (sursa de ASP, vezi capitolul adipocit) decât cel subcutan (13). Astfel, prezența crescută a
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
dismetabolic (sindromul insulinorezistenței). 3. Glucocorticoizii Enzima de conversie a cortizonului în cortizol, 11β-hidroxisteroid dehidrogenaza 1, are o activitate crescută în adipocitele viscerale, hiperexpresia ei determinând obezitate viscerală la șoarecii transgenici (59). 4. Proteina de stimulare a acetilării (ASP) Țesutul adipos visceral conține de două ori mai mult ARNm al factorului C3a al complementului (sursa de ASP, vezi capitolul adipocit) decât cel subcutan (13). Astfel, prezența crescută a ASP în adipocitele viscerale stimulează sinteza trigliceridelor, contrabalansând capacitatea lipolitică ridicată a acestor celule
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
59). 4. Proteina de stimulare a acetilării (ASP) Țesutul adipos visceral conține de două ori mai mult ARNm al factorului C3a al complementului (sursa de ASP, vezi capitolul adipocit) decât cel subcutan (13). Astfel, prezența crescută a ASP în adipocitele viscerale stimulează sinteza trigliceridelor, contrabalansând capacitatea lipolitică ridicată a acestor celule. 5. Proteina de transfer a esterilor de colesterol (CETP ) Nivelul ARNm CETP este dublu în regiunea abdominală subcutană față de cea omentală (13). Deși nivelul ARNm CETP nu se corelează cu
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
specifice în expresia și/sau secreția factorilor adipocitari, ce pot determina apariția unor variații regionale în metabolismul țesutului adipos. 4.2.3. Receptori adipocitari 1. Receptorul hormonului de creștere Este cunoscută implicarea hormonului de creștere (GH) în reglarea masei adipoase viscerale, acromegalia asociindu-se cu reducerea acestui depozit. Cercetările privind terapia de substituție cu GH recombinat au raportat o redistribuție a adipozității din regiunea viscerală în cea subcutană, însă nu s-a putut demonstra direct o reglare a receptorilor GH în
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
1. Receptorul hormonului de creștere Este cunoscută implicarea hormonului de creștere (GH) în reglarea masei adipoase viscerale, acromegalia asociindu-se cu reducerea acestui depozit. Cercetările privind terapia de substituție cu GH recombinat au raportat o redistribuție a adipozității din regiunea viscerală în cea subcutană, însă nu s-a putut demonstra direct o reglare a receptorilor GH în adipocitele umane (61). Se pare că acțiunea GH asupra metabolismului adipocitar necesită un sinergism cu hormonii steroizi (61, 5). 2. Receptorii glucocorticoizi Există o
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
în adipocitele umane (61). Se pare că acțiunea GH asupra metabolismului adipocitar necesită un sinergism cu hormonii steroizi (61, 5). 2. Receptorii glucocorticoizi Există o scală largă a densității acestor receptori la nivel adipocitar, concentrații crescute înregistrându-se în regiunea viscerală (61). Expunerea la nivele crescute de cortizol (ex. sindromul Cushing) determină reducerea densității receptorilor glucocorticoizi, cu păstrarea proporțiilor între diferitele regiuni de țesut adipos; astfel, la un nivel scăzut, densitatea receptorilor rămâne mai mare în regiunea viscerală comparativ cu cea
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
-se în regiunea viscerală (61). Expunerea la nivele crescute de cortizol (ex. sindromul Cushing) determină reducerea densității receptorilor glucocorticoizi, cu păstrarea proporțiilor între diferitele regiuni de țesut adipos; astfel, la un nivel scăzut, densitatea receptorilor rămâne mai mare în regiunea viscerală comparativ cu cea subcutană, potențând acțiunea hormonului în prima localizare (5). 3. Receptorii hormonilor sexuali Adipocitele au receptori specifici pentru androgeni, cu o densitate înaltă la nivel visceral. Administrarea de testosteron induce creșterea numărului receptorilor, în special visceral. La sexul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
astfel, la un nivel scăzut, densitatea receptorilor rămâne mai mare în regiunea viscerală comparativ cu cea subcutană, potențând acțiunea hormonului în prima localizare (5). 3. Receptorii hormonilor sexuali Adipocitele au receptori specifici pentru androgeni, cu o densitate înaltă la nivel visceral. Administrarea de testosteron induce creșterea numărului receptorilor, în special visceral. La sexul feminin s-a constatat o asociere între masa adipocitară viscerală și hiperandrogenitate, deși este documentat rolul lipolitic al testosteronului. S-a constatat că receptorii pentru androgeni din țesutul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
în regiunea viscerală comparativ cu cea subcutană, potențând acțiunea hormonului în prima localizare (5). 3. Receptorii hormonilor sexuali Adipocitele au receptori specifici pentru androgeni, cu o densitate înaltă la nivel visceral. Administrarea de testosteron induce creșterea numărului receptorilor, în special visceral. La sexul feminin s-a constatat o asociere între masa adipocitară viscerală și hiperandrogenitate, deși este documentat rolul lipolitic al testosteronului. S-a constatat că receptorii pentru androgeni din țesutul adipos al femeilor par a avea aceleași caracteristici ca la
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
localizare (5). 3. Receptorii hormonilor sexuali Adipocitele au receptori specifici pentru androgeni, cu o densitate înaltă la nivel visceral. Administrarea de testosteron induce creșterea numărului receptorilor, în special visceral. La sexul feminin s-a constatat o asociere între masa adipocitară viscerală și hiperandrogenitate, deși este documentat rolul lipolitic al testosteronului. S-a constatat că receptorii pentru androgeni din țesutul adipos al femeilor par a avea aceleași caracteristici ca la bărbați. Tratamentul cu estrogeni scade densitatea acestor receptori (down-regulation), în acest mod
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
a avea aceleași caracteristici ca la bărbați. Tratamentul cu estrogeni scade densitatea acestor receptori (down-regulation), în acest mod estrogenii protejând țesutul adipos de efectele hormonilor androgeni. La femeile aflate la menopauză, terapia de substituție hormonală previne acumularea adipocitelor în regiunea viscerală (61). În ceea ce privește progesteronul, se pare că adipocitele sunt lipsite de ARNm al receptorilor specifici. Acest fapt ce susține ipoteza că progesteronul acționează indirect prin intermediul receptorilor pentru glucocorticoizi (61). 4. Receptorul adenozinic Adenozina fiind un puternic agent vasodilatator și lipolitic, poate
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
și raportul talie/șold sunt metode economice, eficace clinic în evaluarea statusului ponderal. Dintre cele patru metode, IMC se corelează cu masa adipoasă totală, dar nu indică distribuția adipozității corporale. Circumferința taliei se corelează cu cantitatea absolută de țesut adipos visceral (12), o valoare de 103 cm la bărbați și 89 cm la femei fiind un prag de la care complicațiile metabolice sunt probabile. O circumferință a taliei ≥ 94 cm la bărbați și ≥ 80 cm femei identifică pacienții cu IMC ≥ 25 Kg
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
și distribuției regionale a țesutului adipos (tabel 3). Vom aminti pe scurt utilitatea specifică a câtorva dintre acestea. Tomografia computerizată (CT) este considerată standardul de aur nu numai pentru evaluarea masei grase, ci și pentru măsurarea altor compartimente corporale. Distribuția viscerală și subcutană a țesutului adipoas poate fi măsurată cu o eroare de 1,2% și respectiv 0,5%. Ultrasonografia este o tehnică imagistică ce permite aprecierea grosimii stratului de țesut adipos intraabdominal. Impedanța bioelectrică este o metodă care apreciază rezistența
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
dezvoltă adesea insidios alterând calitatea vieții. Cele mai importante complicații ale obezității pot fi clasificate în funcție de mecanismul de apariție în: mecanice, metabolice și mixte (tabel 4) (3, 35). În ultimii ani numeroase studii au confirmat relația obezității abdominale (în special viscerală), mai mult decât creșterea masei totale adipoase corporale, cu câteva consecințe morbide a obezității (tabel 5) (35). Mecanismul este probabil activitatea lipolitică ridicată a acestui depozit adipocitar, având drept consecință creșterea concentrației de AG liberi în vena portă și a
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
Distribuția centrală a adipozității corporale este factor major de risc pentru diabetul tip 2, independent de gradul obezității, ipoteză demonstrată de studiile prospective efectuate pe populațiile din Suedia, Japonia și indienii Pima (38, 43). Atât obezitatea cât și distribuția sa viscerală nu sunt singurii factori predictori ai bolii diabetice. Studiile prospective asupra indienilor Pima și asupra altor populații au arătat că obezitatea și defectele de secreție/ acțiune ale insulinei predispun la diabet, dar au oferit puține informații cu privire la durată acestor anomalii
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
AGL, nivelele miocitare de acizi grași ating un punct critic ce compensează inhibiția CPT 1, cu accelerarea β oxidării mitocondriale. Din acest moment ciclul Randle se activează și exacerbează insulinorezistența. Insulinorezistența hepatică. Creșterea concentrației de AGL, în special în obezitatea viscerală, determină inițial o expresie hepatică crescută a receptorilor SREBP-1c (Sterol Regulatory Binding Protein-1c) cu stimularea secundară a enzimelor lipogenice și creșterea nivelului de malonil-CoA. În aceste condiții, la nivel hepatocitar este inhibată degradarea oxidativă a acizilor grași, via inhibiției CPT
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
206, 254). - Abcese intraabdominale (peritonite acute localizate) pot apare după orice formă de infecție, care rămâne localizată. B. După extensia fenomenelor inflamatorii:Peritonite difuze sau generalizate în care infecția afectează seroasa peritoneală în totalitate, atât cea parietală cât și cea viscerală, cu toate fundurile de sac și recesurile sale. În afară de cauza infecțioasă mai pot apărea peritonite generalizate de cauză neinfecțioasă cum ar fi: aseptică; - medicamentoasă; - hiperlipidică;porfirică; - prin intoxicație cu plumb; - prin contact cu pudra de talc de pe mănușile chirurgului; - Peritonite
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Membrana seroasă prezintă două foițe:Parietală, ce tapetează fața internă a pereților abdominali, iar la nivelul regiunii anterioare și ombilicale, este ridicată de vezică și de cordonul arterelor și venelor ombilicale. În această zonă este mult mai rezistentă ca foița viscerală, fiind transparentă și subțire în zona ombilicului și a liniei albe și mult mai groasă, rezistentă și opacă în regiunea lombară și a foselor iliace. Sub această foiță se află țesutul celular subperitoneal, variabil ca grosime în funcție de regiunea examinată. La
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
formă de membrană, formând fascii sau aponevroze. Acest țesut favorizează alunecarea în caz de solicitare la presiunea abdominală, ceea ce facilitează apariția herniilor la nivelul punctelor slabe. Aderența maximă a foiței peritoneale este la nivelul regiunii ombilicale și a crestei iliace.Viscerală, care vine în contact intim cu aproape toate viscerele abdominale (ficat, splină, stomac, intestin subțire). În afară de acestea rinichii, glandele suprarenale, pancreasul și porțiunile D2-D4 ale duodenului vin în contact parțial cu peritoneul fiind denumite retroperitoneale, iar altele precum uterul, rectul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
toate viscerele abdominale (ficat, splină, stomac, intestin subțire). În afară de acestea rinichii, glandele suprarenale, pancreasul și porțiunile D2-D4 ale duodenului vin în contact parțial cu peritoneul fiind denumite retroperitoneale, iar altele precum uterul, rectul și parțial vezica urinară sunt subperitoneale. Foița viscerală peritoneală este mult mai subțire decât cea parietală, transparentă, vizualizându-se culoarea organelor pe care le acoperă. În cazul unui proces inflamator, se îngroașă, devine opacă, având aspectul unei plăci de culoare albă constatată pe suprafața viscerelor abdominale, mai ales
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de pereții abdominali. La acest nivel se delimitează 4 compartimente subfrenice: - Drept, situat între diafragm și lobul hepatic drept; - Stâng cuprins între diafragm și lobul hepatic stâng, fundul stomacului și splină; - Subhepatic drept și stâng delimitate între ele de fața viscerală a ficatului, colonul și mezocolonul transvers. - Etajul submezocolic conține duodenul, intestinul subțire și colonul. Lateral de colonul ascendent și descendent se găsesc șanțurile paracolice, iar între cele două segmente colice și mezenter se delimitează spațiile mezentero-colice, drept și stâng. Porțiunea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar. Nervii somatici inervează musculatura parietală care reacționează la procesele inflamatorii peritoneale prin durere, apărare musculară sau contractură. Nervii splanhnici și ramurile vagale inervează vegetativ peritoneul visceral. Iritația inflamatorie determină, conform legii Stokes, pareza intestinală (ileusul dinamic ce însoțește peritonitele acute) (191). Fiziologia peritoneului Prin numeroasele sale funcții, constituie un sistem eficient de apărare la agresiunile la care este supus. Din punct de vedere fiziologic peritoneul are
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]