1,784 matches
-
care istoriografia română îl socotește îndoielnic, ni-l arată pe Jurg, cneaz litowski și voievod al Moldovei, stăpân și peste Cetatea Albă. În ultima luptă, Iucaș Litovoi (Lituanul) învinse pe tătari la satul Vlădiceni, pe Nistru, și, drept răsplată pentru vitejia sa, el a fost numit locțiitor al domnului (naniesnic) la Cetatea Albă și dăruit cu un sat, Zubrăuți. Formularul documentului nu prezintă nimic suspect. El este aidoma cu cel dat de Jurg, ca principe de Podolia, bisericii Sf. Maria din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
său, Alexandru, să recucerească Mangopul. Orașul a căzut în mâinile sale, dar nu a putut relua Caffa, bine păzită de turci și tătari. Turcii revin în decembrie, același an, reocupă Mangopul și trec prin sabie pe Alexandru și pe toți vitejii moldoveni. Instaurarea dominației otomane asupra Crimeii a avut mari repercusiuni asupra Moldovei. Astfel, cu forțe preluate de la Hanatul Crimeii, pe al cărui teritoriu a fost deschis un al doilea front în flancul Moldovei, Mahomed al II-lea a izbutit să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
corp de luptători călări din oastea sa, pentru a stăvili înaintarea acesteia spre Suceava, de unde fugise chiar Doamna, la Hotin. „Deși în așteptarea turcilor la Dunăre - scrie Dlugosz - el (Ștefan) nu s-a înspăimântat, ci având o inimă de o vitejie uimitoare și de necrezut, vesel și neobosit, a năvălit fără frică asupra armatei tătarilor și a zdrobit-o și distrus-o cu mari pierderi. I-a urmărit apoi pe fugari cu atâta foc, încât a ucis mai mulți din fugă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
un sol, deși acesta nu merita. Letopisețul moldovenesc, în prelucrarea lui Grigore Ureche, relatează că moldovenii „apucându-se de tătari și pre lesne bătându-i, i-au gonit până la Nistru”, numai. Din relatările lui Dlugosz, însă, se vede clar, că vitejii călări i-au urmărit pe tătari, pentru a scoate prada, până spre Nipru. De aceea, ei nu s-au mai putut întoarce în timp util să participe, alături de cei 12.000 de curteni, la Războieni. O confirmare a acestor informații
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fel de teren fugit iv, folosit ca izlaz a comunei. Între timp bătrânul Gorea a primi t un act de împroprietărire cu 5 hectare teren arabil de la regele Ferdinand, recompensă pentru participarea la primul război mondial și a actelor de vitejie în luptele de la Mărășești și de pe alte câmpuri de luptă. Făceau, deci, 8 hectare și jumătate. Soția lui, Elena, avea un frate la București, profesor doctor Dănilă Gorea care de ținea de la părinți, partea lui, 5 hectare teren arabil pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
indiene cu tot ce implică această aventură. Or, dacă amintitele ulițe nu prezintă în general un aspect prea încurajator europeanului cu tălpi delicate și idei absurde de igienă ceea ce nu ne-a împiedicat să le parcurgem, zi de zi, cu vitejie acum, după o ploaie bună, numai ideea de a mărșălui prin glodul mai mult decît dubios creat de aceasta, devine ceva mai greu de suportat. În ce mă privește, mersul desculț nu îmi pune atîtea probleme din pricina mizeriei, cît din cauză că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pentru poezie). Nu știu dacă sumarul cărții respectă strict ordinea cronologică a scrierii poemelor; succesiunea lor - reușește, În orice caz, să ofere modul evoluției unui poet autentic de la imagistică provenind din simbolurile naționale (Ștefan cel Mare, Dosoftei, Aurel Vlaicu, Eminescu, „vitejii români”) atinse cu emoție, cu sinceritate și fără retorica găunoasa a atâtor poeți de curte, ,,nume de dicționar”, până la viziunile, purtând adesea accente expresioniste, ale poetului timpuriu maturizat: ,,Călătoreau niște cruci cu focul În gură/ Peste apă supărată de liniște
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poziției României din aliat în inamic al Germaniei hitleriste, a fost hotărâtoare pentru soarta celui de al doilea război mondial. Cu sprijinul armatelor române frontul de est a înaintat repede inclusiv peste teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei, știute fiind faptele de vitejie românească în luptele din Budapesta, munții Tatra etc., ceea ce ar fost de natură să se evite un final catastrofal al războiului, care ar fi putut schimba soarta Europei și a lumii. Sfârșitul războiului în sat a fost marcat de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
turcă, gură de fluviu, strâmtoare, gât, pas, canal. De ce un nume turcesc pe acest străvechi pământ moldav? Pentru că, știi foarte bine, după ce turcii au terminat cu Constantinopole, n-au încetat să caute pricină principatelor române, Țara Românească și Moldova. În ciuda vitejiei lui Ștefan cel Mare și după mai multe înfrângeri, au izbutit, sprijiniți de tătari, să pună mâna pe cele două cele mai importante fortificații moldovenești, Chilia și Cetatea Albă, în 1484. Majoritatea populației rurale dimprejurul Cetății Albe a fost dusă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a cărui putere fizică, eficiență în utilizarea forței și eroism militar reprezintă cea mai înaltă expresie a vieții. În mod simptomatic, personajele feminine din film sînt fie prostituate, fie, așa cum este cazul unei luptătoare vietnameze, un adjutant pentru faptele de vitejie ale lui Rambo, funcționînd în principal ca forță destructivă și de seducție. Principalele sale acțiuni sînt acelea de a seduce santinelele vietnameze aceasta fiind o reprezentare esențială a femeii și în Beretele verzi și de a deveni o femeie-luptător, o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acționînd ca substitute ale răufăcătorilor contemporani proprie punctului de vedere al dreptei. Vietnamezii sînt prezentați ca ticăloși duplicitari, ca prostănaci buni de nimic manevrați de diabolicii sovietici, fiind în același timp carne de tun pentru Rambo în faptele sale de vitejie, în vreme ce sovieticii sînt prezentați ca torționari sadici și birocrați inumani și mecanici. Cu toate acestea, anumite reflexe ale acestor reprezentări ale sexului și rasei în film demonstrează că aceste fenomene sînt create la nivel social, sînt construcții artificiale produse în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a virilității care promovează atît admirația femeii pentru forța bărbătească, dar poate și fascinația homo-erotică indusă de luptător. Cadrele încetinite fac din Rambo o forță a naturii, ce alunecă fără efort prin junglă, iar muzica triumfătoare îi traduce faptele de vitejie în cheia super-eroicului. Transformarea sa într-un supererou este prezentată în cadrele în care în mod miraculos țîșnește din apă, purificat și viril, gata de răzbunare și triumf 14. Scenele de acțiune sînt centrate asupra trupului său ca instrument al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perpetuînd în același timp mitul visului american. În plus, oferă și modele potrivite pentru cele două sexe. În mod deloc surprinzător, Charlie apare iarăși la școala piloților de elită, unde Maverick a cerut să fie încorporat după faptele sale de vitejie. Cei doi sînt la final în mod evident cuplați, așa că mecanismul narativ al filmului satisface toate dorințele în privința finalului: eroul cucerește gloria și femeia dorită atingîndu-și toate țelurile. Finalul fericit tipic hollywoodian servește pentru validarea valorilor socio-politice dominante așa cum a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din Iron Eagle este atît de exagerat, atît de ridicol încît apare ca total lipsit de sens, ca o fantezie adolescentină neplauzibilă care le permite adolescenților să fie eroi, să se identifice cu personaje care duc la îndeplinire fapte de vitejie de care adulții plini de ei nu sînt capabili. Această structură specifică își limitează sfera de impunere a identității la adolescenți și, poate, la negrii suficient de naivi ca să se identifice cu Cappy. Nici un adult care se respectă nu s-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
umple și de prizonieri turci care, pe o iarnă cumplită, au fost aduși pe jos, goi și flămânzi. Erea o jale să vezi pe acești nenorociți. La începutul anului, Regimentul 13 dorobanți din Iași-Vaslui este trimis acasă de pe front. Pentru vitejia purtării sale la Plevna în ziua de 27 august 1877, Domnitorul decorează drapelul regimentului cu „Steaua României“. Fiind răcit, ceremonia s-a făcut la Palat, în sala Tronului. Cu acest prilej au fost decorați mai mulți ofițeri. Doamna le-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
motive de neîncredere din partea altor state? Anormal nimic nu poate conține acest act; pot chiar să adaog, fără a trece de prea curagios, că anormal era aceea ce exista până astăzi! (aplauze), cum existam înainte. Da, d-lor, România, grație vitejiei fiilor săi, grație luptelor glorioase ce a avut pe câmpiile Bulgariei, și-a dobândit, prin sângele și valoarea sa, un rang și o pozițiune onorabilă între popoarele civilizate ale Europei. Nouă ne datorim această pozițiune; căci ea este fructul ostenelelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe scena politică când s-a săvârșit unirea, acea primă bază a noului stat român, nu putem decât să fim cei mai fericiți când vedem că astăzi acea operă se termină și se încoronează! (Aplauze.) Timpul apoi veni ca, prin vitejia fiilor noștri pe câmpul de bătaie să vedem independența Statului nostru recunoscută de toate puterile străine. Prin această independență ni se defini pozițiunea noastră de Stat. Repet, domnilor, că această pozițiune ni s-a definit; căci până la recunoașterea independenței, pozițiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-Sa Regele, luând Coroana, a rostit următoarele cuvinte: Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independenței și al tăriei României
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
impresionați de tot ceea ce vedeam. Pe pereți erau tablouri cu scene din istoria samurailor. Erau stampe vechi care impresionau prin perfecțiune, dar și prin mesajul transmis. Pe fețele luptătorilor se vedea încordarea, ieșeau în evidență renumitele lor săbii, dar și vitejia și curajul cu care se aruncau în luptă. Am rămas, minute în șir, în fața unui tablou care înfățișa o luptă crâncenă între samurai. L-am întrebat pe Shinya ce reprezintă aceasta luptă impresionantă cu scene atât de vii. El ne-
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pe cel al curiozității. Cine e fără păcate? Totuși, de data aceasta am fost bine sfătuit În netreb nicia mea, pentru că am văzut leșuri, cai răpuși, sânge curgând, mă rog, bătălie pe viață și pe moarte. Tânărul cavaler luptase cu vitejie, căci lângă el zăceau nu puțini tâlhari pe care-i doborâse. Am crezut că frumosul tânăr murise și el și mă pregăteam să-l Îngrop creștinește, când am vă zut că mai răsufla Încă. Într-adevăr, dintr-o rană adâncă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Vatra Dornei, 12 decembrie 1924, Alice A. Șerban, învățătoare. (Din „Cuvântul țăranilor”, Dorohoi, 13 ianuarie 1925). * Asociația învățătorilor din Câmpulung ridicânduse împotriva revistei Voința Școalei comenta: „... dorința noastră era ca Voința Școalei să fie soldatul care să ne apere cu vitejie și credință interesele profesionale ale tuturora și fără deosebire de culoarea politică pe care o avem personal, acest organ de publicitate și-a însușit, prin dl Simionovici, o conduită politică unilaterală care nu are asentimentul nostru. După ce dl. director de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cei mai importanți prozatori români (Rebreanu, Agîrbiceanu, Marin Preda), se naște la Buzău în 1894 și moare în exil, pe 21 octombrie 1980, în Germania. Va lupta ca ofițer de rezervă în războiul de întregire și pentru faptele sale de vitejie i se va oferi Crucea de cavaler al ordinului "Mihai Viteazu". Se afirmă ca jurnalist în paginile ziarului "Bucovina" (1918-1920), editează "Hiena" (1919), iar împreună cu Cezar Petrescu "Ora" și "Arena". Este unul din fondatorii revistei "Gândirea" (1921) și al ziarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre ei și să intru în ei ca un tanc. Fericire mai mare nu-mi puteam închipui". Apreciate ca fiind certe și fără greș, oricare dintre soluții e bună, suficientă și îmbucurătoare: "Moartea consimțită, asumată, anticipată, provocată; nepăsarea și obrăznicia; vitejia însoțită de o veselie turbată. Liberi sînteți să alegeți. Dar se cuvine să vă dați seama că lumește, omenește vorbind, altă cale de a înfrunta cercul de fier care-i în bună parte și de cretă (vezi Starea de asediu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu adevărat mai buni dintre noi au murit în anchete și în închisori!" va remarca amar Balanovici. Pe lîngă victime, au existat și luptători în contra comunismului, eroi. Ei sînt definiți, în același dicționar, Șăineanu, drept persoane care se disting prin vitejie și prin curaj în război sau în alte împrejurări grele. Și putem spune că în țară asistăm la împrejurări de neimaginat sub dictatura comunistă. Gheorghe Cantemir (n. 1926) ,din Botoșani, student la Iași la Fizică-Chimie și, în paralel, la Chimie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
el ar lipsi din fiecare. Iar Cristi n-ar fi avut chef să vorbească despre eroul căzut la Mărășești. N-a adus niciodată vorba despre el, pentru că de fiecare dată când și-l închipuia, cu greu își putea stăpâni lacrimile. Vitejii, cum spunea maică-sa, nu sunt plânși, ci venerați. Imaginea lui Gheorghe Vasile, tot mai estompată odată cu trecerea timpului, îl bântuia nopți la rând, nelăsându-l să închidă ochii nici măcar preț de câteva secunde. Pentru că micuțul Cristi îi promisese în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]