1,808 matches
-
un loc aparte în viitoare lupte naționale. Aceste cîntece, care preamăreau ideea libertății și a identității dintre om și natură, relatau mai ales acțiunile unor indivizi care, singuri sau alături de un grup restrîns de tovarăși credincioși, luptau cu înverșunare și vitejie împotriva marilor nedreptăți. Opoziția față de domnia tiraniei și glorificarea vieții eroilor făcea, evident, aluzie la rezistența împotriva dominației otomane. Deși aceste surse de cunoaștere a trecutului aveau să rămînă importante în viața satului, alte opere vor influența în special elementele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deschiderea fiecăruia dintre acestea, câte o Prefață, cu un comentariu analitic aplicat asupra conținutului poetic al acestuia (vol.I: Balade și idile - precedat de o succintă Cronologie; - vol. II: Fire de tort; vol.III: Ziarul unui pierde-vară și Cântece de vitejie), așadar, o lectură nouă față de aceea din 2004, mai polemică în raport cu unele interpretări recente, și căutând a evidenția modernitatea în tradiționalismul ei, a unei opere despre care se credea (se crede) că s-a spus de-acum totul. La sfârșitul
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
în serie”. Pastelurile au „seninătate arcadică”, iar o poezie ca Faptul zilei „aparține registrului mitologic al universului coșbucian”, fiind construită pe „scenariul confruntării dintre două forțe cosmice: noaptea și ziua, respectiv întunericul și lumina”, într-o „reprezentare cinematografică”. Cântecele de vitejie (1904) prezintă eroismul românilor în Războiul de Independență (dar și alte subiecte), eroii fiind „lipsiți de aură mitică”. Această atitudine patriotică ce se degajă din totul, se relevă din perspectiva citirii poeziilor azi, ca având și „un sens politic”, așa cum
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
profetică, ci și una protestatară. Poeziile lui George Coșbuc angajează „energii mobilizatoare”, de asemenea. Într-o baladă cum este Pașa Hassan, se distinge, cu vibrație în actualitate, „imaginea halucinantă a urmăririi pașei de către voievodul Mihai”. Fără îndoială, volumul Cântece de vitejie își păstrează neștirbit „caracterul educativ și patriotic”. Repunerea în discuție critică a poeziei lui George Coșbuc este, în fapt, demersul unei revalorificări a acesteia din perspectiva orizontului de așteptare a cititorului unui alt timp istoric, cel de azi, care caută
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
de inocență. Și la fel se va comporta, mai tîrziu, și Lena Constante. Dar comportarea lor și surîsul lui Harry (e titlul unui tulburător volum de corespondență care îi poartă semnătura) exprima, de fapt, după cîte îndurase, un semn de vitejie. Dintr-o carte frumoasă (e vorba de acel volum de corespondență amintit, n.m.), notează d-na Monica Lovinescu, am luat ce-mi semăna mie, intransigența de data asta vinovată, și am lăsat la o parte patetismul acestei existențe menite unei
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
rămînă la fel de neajutorat în fața evenimentelor care continuă să îl ia prin surprindere. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care cred eu că la Potter contează mai degrabă suferințele și supraviețuirea decît isprăvile care îi ies și faptele de vitejie ce îl au drept autor. Faima lui printre vrăjitori pare a fi nefondată pînă și pentru cel mai simpatetic spectator. Nici de această dată, afli, reușitele lui din Turnirul celor Trei Vrăjitori nu se datorează capacității lui de a se
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
doctrina este că sufletul unui musulman care ucide un nemusulman — deci un dușman al lui Allah și al profetului său — care ucide, deci, sufletul său merge direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-a făcut. De-aci și vitejia extraordinară a ienicerilor, pe care o cunoaștem din istorie și din toată istoria islamului. Așa încât depinde de religie. In ceea ce privește creștinismul, sunt convins că, dincolo de războiul din Irlanda sau de războiul dintre confesiuni, sau de cruciade, sau de Inchiziție
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
adormită: Dar tresărind, se trage înapoi, ezită. XXI. Fiindcă se-ntreabă: cine-i dă tărie? I-a dat-o chipul dragei lui din totdeauna, Cu care se-nsoțise din junie, De-acolo-i focul care-i împreună; Când își pierduse orice vitejie, Din amintirea ei vlaga se-adună. Deodată își dă seama și, ușor, S-a și retras din cercul vrăjitor. XXII. Din nou la masă-așterne la scrisoare: „De casă-aproape, soarta vru pe dos: Dar din loc straniu,-n credincioasă -ardoare Inima
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
spațiul și durata umană, ușor decalată, dar esențialul a fost realizat chiar fără rostirea formulei "a fost odată ca-n povești". Am intrat într-un întins superlativ epic-liric de bogăție, frumusețe fizică, iubire, bucurie colectivă. Iată și o sugestie a vitejiei "virtuale" (cu un fastuos joc de sonorități în versul de mijloc): Voinicii cai spumau în salt; și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vântul viu vuia, Vrun prinț mai tânăr când trecea C-un braț în șold și pe prăsea
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
de imposibil, versatil pentru că poate să împletească la nevoie adevărul cu minciuna împăciuitoare, să se prefacă și să-nșele, inteligent pentru că poate să pătrundă realitatea unei clipe, viteaz pentru că are onoarea celui care se opune cu prețul vieții în loc să fugă (vitejia se sprijină pe curajul care știe, este în vecinătatea acelui gînd originar comunicînd cu destinul), prudent pentru că gîndul o ia înaintea sandalei, drept pentru că știe să cîntărească fiecăruia ce merită, curios pînă la contemplare. Este dintre aceia care pot și
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Preda a declarat într-o conferință de presă că nu va reveni asupra deciziei pe care deja a luat-o în urmă cu o săptămână. Acesta a hotărât să renunțe la toate funcțiile deținute în PDL. Deputatul îi invită pe "vitejii de la București", care "se fofilează", să vadă "cum e la Buzău" și să obțină rezultate mai bune decât cele pe care el deja le-a obținut. Cezar Preda a declarat într-o conferință de presă că nu mai vrea să
Cezar Preda: Vitejii de la București se fofilează. Îi învit să vină la Buzău () [Corola-journal/Journalistic/32361_a_33686]
-
organizației PDL Buzău. Precizarea a venit după ce miercuri, prezent la Buzău la Biroul Permanent Județean al partidului, Cătălin Predoiu a zis că se poartă discuții cu Cezar Preda pentru ca politicianul să revină în fruntea filialei buzoiene a PDL, transmite MEDIAFAX. "Vitejii de la București se fofilează toți. E ușor să spui de Buzău, dar îi invit pe cei din BPN care nu sunt șefi de organizații și care vin din organizații foarte puternice ale partidului să vină aici și să obțină rezultate
Cezar Preda: Vitejii de la București se fofilează. Îi învit să vină la Buzău () [Corola-journal/Journalistic/32361_a_33686]
-
de apariție a fost foarte lent: în 1966, volumul I cuprinde Balade și idile, inclusiv secțiunea de Cântece I-XLV, cu note și variante extinse (p. 199-385); în 1972, volumul II include Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie, cu note și variante la p. 345-483; în 1977, volumul III (la care voi reveni) încheie opera poetică, editând selectiv poeme din periodice, poeme postume și "diverse"; în 1979, volumul IV tipărește Scrieri în proză; în 1982, apar simultan volumele
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
a baronului Mayendorf, Hasdeu decide să se facă "temut prin bărbăție": "M-am hotărît să mă bat în duel cu însuși protectorul meu, - știu, faptă nedemnă, - însă ce să fac?... cum să mă impun? Dacă nu printr-un act de... vitejie și desperare." Specifice multor luptători în duel, gîndurile fataliste pun stăpînire pe adolescentul Hasdeu, care trece în revistă toate scenariile posibile: "Dacă-mi era sorocit de soartă a muri în duel, destinul nu-l puteam ocoli, prin urmare se vede
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
aflînd, îl sfătuiește să fugă, punîndu-se la adăpost. Vremurile erau aspre și abuzul oricînd posibil. Așa se face că nefiind găsit postelnicul, domnul bănuind cum stau lucrurile, îl întemnițează pe nimeni altul decît pe bătrînul Arbore, acoperit de atîtea răsunătoare vitejii. Dar e nevoit să-l elibereze pe data, pentru a conduce o bătălie împotriva tătarilor, care năvăliseră într-un colț de țară. Obida însă a rămas. În casa postelnicului Șarpe rămîne mai mare nepotul Luca, rănit, deocamdată, de săgețile primite
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Ștefan cel Mare și Sfânt. Acum, la 500 de ani de la trecerea lui în veșnicie, ne amintim de Atletul lui Hristos, cum la numit papa Sixt al IV-lea, care-i scria: "Faptele tale, săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numelui tău încât este pe buzele tuturor și ești lăudat de toți". Ștefan-vodă acționa în spiritul unității creștine și astfel era perceput și de cronicarul polonez Ioan Dlugosu: "O, bărbat minunat
Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
se ajunge dacă privim atenți la nivelul veniturilor românilor și la nivelul veniturilor Bisericii. Mai exact, în vistieria cultelor din România intră, anual, o sumă cu opt zerouri, care este neimpozitată. În timp ce amărâții se calcă în picioare luptându-se cu vitejie în calea spre a pupa moaștele, vistieria cultelor se umple de bani. Nu scapă niciun moment de a-și face cruce, atunci când trec pe lângă o biserică. O bisercă care, cel mai probabil, zice că are nevoie de donație. Amărtul se
Dumnezeu a păzit-o de criză. Biserica are venituri de sute de milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/52516_a_53841]
-
și lapoviță, în fluviul vieții păgâne antice și contemporane, în muncă oarecum ordonată și în dezordonată suferință atroce morală, în preajma oamenilor, în mijlocul lor și al nedreptăților, pentru a-i ajuta cu iubire milostivă și a-mi trăi veleatul meu de vitejie” (p. 264). E un autoportret cu valoare simbolică de efigie durabilă. În elogiul călugărului alb e mai mult o admirație generică pentru un model decât o identificare cu el. Iar modelul e unul catolic, recunoscut ca atare (p. 99), prin
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
publicației din Transilvania, "Revista Bistriței", al cărei prim număr apare în 4/17 ianuarie 1903, și pe prima pagină e poezia poetului năsăudean stabilit la București. După această dată el a mai tipărit un singur volum de versuri, Cântece de vitejie, în 1904. Ca Poetul, ca și alte poezii, și aceasta a rămas în presă. Dar, spre deosebire de unele, a scăpat atenției cercetătorilor, nepublicându-se niciodată în vreo carte (după a mea știință), în afara celor 16 versuri în manuale școlare, din 40
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
-și mai recunoaște propria cultură. „}ara” (Irlanda) sucomba gradual. Spiritul ei genuin se descompune precum efigiile roase de timp, de pe vechile monede. Caracterul (tradițional) irlandez a ajuns o poveste, daca nu, pur și simplu, o utopie. Bătrînele cronici ale presupuselor vitejii medievale s-au erodat, de-a lungul derulării unei istorii nespectaculoase, ajungînd indistincte. Poetul nu mai vrea să le descifreze, preferînd lăsarea lor în uitare. Poemul amintit sugerează, discret, aceasta perfida sucombare : „N-avem prerii/pe care să feliem seară
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
turci. La chef ia parte și Savu Pantofaru, om cu frica lui Dumnezeu, bun meșter dar nepriceput în ale băuturii. Nenorocirea a făcut, ca ageamiu ce era în ale păharului, să se îmbete. Cu mintea aprinsă de băutură și de vitejiile evocate, vrea să ucidă și el un turc. Îl găsește într-o magazie, lovit de tifos și-l ucide cu un păr. A doua zi, cînd se trezește din abureala vinului, realizează, ca suflet cucernic ce era, marele păcat (moarte
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
-i împrăștie pe sarazini și să-l pedepsească pe trădător. Bătălia, pe viață și pe moarte, e zugrăvită în detalii dintre cele mai crude: inimi smulse din piept, creieri țâșnind prin urechi, capete retezate cu spada sau zdrobite cu buzduganul. Vitejia lui Roland și a tovarășilor lui este demnă de tonul epopeic al „Cântării”. Sunt și remarcabile formulări poetice: „(Charlemagne) își ascunde sub mantie neliniștea”; „Roland vede ginta blestemată, mai neagră decât cerneala și care n-are nimic alb în afara dinților
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
în 1904, se petrece chiar în cea mai mare parte acolo. Scriitorul nu cunoștea atunci ținutul din propria-i experiență. Și a devenit cu deosebire interesat de acesta în timpul primului război mondial. în Neamul Șoimăreștilor, apărut în 1915, care exaltă vitejia și dragostea de libertate a celor de la fața locului, întreaga acțiune se petrece acolo. Mai mult, la scurtă vreme după apariția acestui roman, când Societatea Scriitorilor Români se pierdea în vane discuții de cafenea, Sadoveanu și-a amenințat colegii cu
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
de adevăr, în complexitatea personalității sale. A ținut piept trupelor germane, ca sublocotenent comandant al unei companii de mitraliori, în primul război mondial, când armata noastră era în retragere, într-o bătălie decisivă pentru despresurarea unui munte din apropierea râului Cerna, vitejie răsplătită de regele Ferdinand cu Ordinul "Mihai Viteazul", în grad de cavaler. A mai fost decorat cu înalte distincții române și franceze. Într-o noapte de septembrie 1916, un proiectil a explodat între el și un alt sublocotenent, iar suflul
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
și un Răzvan autohton, un personaj excepțional evoluând în împrejurări excepționale, un personaj romantic în esență (un țigan cu ochi albaștri, care își mistifică biografia, încă din adolescență, reușind să ajungă „ofițer român“, distins cu „Steaua României“ pentru fapte de vitejie pe frontul de Est). Numai că antieroul lui Ioan T. Morar nu sfârșește tragic, și abia spre finalul cărții intervine desprinderea de patternul stendhalian al personajului, colorat și el de tușe romantice. Georgian Nicolau (ale cărui dileme amintesc, la un
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]