3,743 matches
-
vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este vorba despre un ideal pe care îl vor înfăptui științele deprinse în a explica mecanismele vieții sufletești și în a manipula, prin educație, predispoziții vocaționale în vederea constituirii personalităților care vor produce, prin activitatea lor, maximum de energie. C. Rădulescu-Motru se ocupă în multe locuri ale operei sale de problemele educației. Ideea fundamentală pe care el o transmite și pe care o întemeiază teoretic în Vocația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinismul propriu vieții interioare și să formuleze principii ale acțiunii educative. "Omul potrivit", cel care potențează energiile naturii, nu poate rezulta decât printr-un determinism care angajează fondul său sufletesc și mediul cultural în care se află. Prin urmare, personalitatea vocațională, corespunzătoare individului care potențează energiile, este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea vocațională, corespunzătoare individului care potențează energiile, este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În alte cuvinte, știința educației are rostul de a descoperi individualitățile înzestrate vocațional și de a le sprijini în desăvârșirea lor ca vocații. Un rol necesar, pentru viața unui popor, fiindcă în absența vocațiilor individuale așadar și în absența unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În alte cuvinte, știința educației are rostul de a descoperi individualitățile înzestrate vocațional și de a le sprijini în desăvârșirea lor ca vocații. Un rol necesar, pentru viața unui popor, fiindcă în absența vocațiilor individuale așadar și în absența unei "tehnici" care le favorizeze constituirea, așa cum pare a fi știința educației lipsește însăși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocații, dar dacă acestea nu sunt activate corespunzător pentru a se realiza unitatea dintre cele două categorii de fapte, vocația nu se constituie. De aici întregul program educațional gândit de Rădulescu-Motru pentru a pune în funcție un "mecanism" de educație vocațională la noi. Despre acest veritabil program va mai fi vorba în această lucrare, fără a face din prezentarea sau interpretarea lui scop în sine. Vocația desăvârșește determinismul prin finalitate, pentru că ea îi cu-prinde, până la identitate, toate elementele structurale: operațiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru că prin apariția omului natura își servește propria finalitate. Și proba confirmatoare a acestui fapt este însăși producerea vocației. Pentru că ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anticipație finală, ea cuprinde în unitatea sa și anticipația inițială: eul. Spațiul desfășurat de ea, care este, desigur, spațiul ordinii de finalitate, este unul omogen: singurul său element activ este anticipația. Nu distingem, în interiorul ei, un eu separat de aptitudini vocaționale; sau substanța personalității individuale (energii personalizate) separată de mesianism. Numai atunci când o gândim ca formă personalizată a energiei îi dezvăluim constituția originar mixtă. Dar luată ca termen prim cu sensul de spațiu omogen al anticipației, ea se dezvăluie ca anticipație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gândește că acesta vine prin cultura înnoită, ca reevaluare a tuturor valorilor. Actul cultural înnoitor, în esența sa reevaluator, nu rămâne la suprafața vieții, ci angajează înseși resursele ei, potențele ei regeneratoare. Într-un fel și C. Rădulescu-Motru socotea actul vocațional ca unul profund motivat de viață, numai că viața omenească înseamnă la el conviețuire, personalizare prin acord între dispozițiile sufletești ale individului și cele ale poporului din care acesta face parte, strânse într-un ideal. Filosoful (mai bine-zis, "noul filosof
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formăm un bun informatician, de pildă, dacă acesta nu știe de unde vine, cine este, Încotro merge și ce este important să facă. Micșorarea ponderii unor discipline precum latina, greaca, logica, psihologia, filosofia etc. sau chiar a unor științe „clasice” sau „vocaționale” În beneficiul unor topici circumstanțiale foarte specializate arată Încotro se Înclină balanța. Educația presupune și o „Înnobilare” a sufletului, o centrare pe dezvoltarea subiectului, o „formatare” a unei baze pe care se poate clădi orice și În care posibilul este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
universitățile românești, formarea profesorilor și a specialiștilor În diferite domenii academice se realizează simultan, În chip uniform, fără despărțirea (măcar la un moment dat) a traseelor de formare: unul cu o orientare didactică, iar altul cu o finalitate științifică sau vocațională. Așa se face că În cadrul Învățământului nostru superior nu se formează nici profesori și nici specialiști buni ( În afară de situația În care se sacrifică o componentă În beneficiul celeilalte!). Ar fi bine ca studentul să opteze și să se formeze de la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai apropiată de „spiritul” acestei discipline. De altfel, la nivel european, sistemul dual de evaluare (prin simboluri cifrice și prin calificative, eventual prin descripții) pare să se generalizeze, cel de-al doilea tip fiind pus În practică În cazul disciplinelor vocaționale (artă, sport, deprinderi practice). Ar apărea o problemă doar atunci când religia ar deveni o disciplină de examen sau concurs, dar și În această situație s-ar putea găsi soluții adecvate pentru o diferențiere cantitativă circumstanțială. O recentă investigație realizată În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unui popor îl dă populația cea mai numeroasă, locuitorii satului la noi. Dar, "Originalitatea unui popor, originalitatea de care depinde viitorul acestuia nu este condiționată de numărul, ci de calitatea sufletească a fiilor săi, sau mai precis vorbind: de tipurile vocaționale din mijlocul populației sale" (Rădulescu-Motru, 1998: 612). Săteanul se identifică cu sufletul colectiv al lumii satului. Spune totdeauna "noi" și nu "eu". Convingerea țăranului este convingerea pe care o are toată lumea. Dificultatea depășirii acestor convingeri este relevată și de practica
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
timidități" actuale) / 121 Un împlinitor al datoriei Odată ce și-a încheiat socotelile cu îndeletnicirea chirurgiei, în specialitatea de ginecologie-obstetrică, căreia i s-a dedicat mistuitor și pe care a căutat a o sluji cu virtuți artistice, așa cum au făcut-o vocațional și harnic atâția dintre iluștrii săi înaintași, profesorul Mihai Pricop s-a dedat voluptos, epicureic, plăcerilor fără egal, ce i-au înflorit întotdeauna viața, lecturii și reflecției și, așezării acesteia în cuibarul cuvântului. A găsit zăbava cronicărească și a cămășuit
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
1902, în Germania admiterea la universitate a fost deschisă și absolvenților altor tipuri de școli secundare. Tot în această perioadă s-au dezvoltat școlile secundare cu profil tehnic, ce pregăteau mai ales manageri din sectorul industrial și comercial, precum și cele vocaționale, ce pregăteau muncitori pentru poziții în care trebuiau să urmeze instrucțiuni. În contrast cu ratele mari de participare la școlile elementare, participarea în școlile secundare era, înaintea primului război mondial, redusă. Proporția tinerilor de până la 17 ani înscriși în învățământul secundar din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
patru ani, obligatoriu și gratuit pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani. Învățământul secundar a fost organizat în gimnazii și licee clasice de băieți de patru și, respectiv, șapte ani, școli secundare pentru fete, seminarii teologice. Învățământul vocațional cuprindea școli de meserii, școli agricole, școli de menaj pentru fete și școli comerciale. Multe dintre prevederile legii din 1864 au fost modificate către sfârșitul secolului al XIX-lea prin diverse legi. Dintre modificările intervenite sunt notabile diferențierile dintre școlile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
caracteristici locale ale organizațiilor și conținuturilor școlare, sistemul descentralizat sporește riscul inegalităților de șanse școlare, mai ales prin dependența finanțării instituțiilor educaționale de deciziile și resursele autorităților locale. Referitor la carierele școlare, apar diferențe puternice între națiuni în ceea ce privește importanța sectorului vocațional, profesional în învățământul secundar, relația dintre pregătirea profesională la acest nivel și poziția ocupată pe piața muncii, numărul de absolvenți de liceu care intră la facultate și o absolvă și gradul de diferențiere a sistemului de învățământ universitar. După aceste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai puțin diferențiate. Spre deosebire de modelul german, elevii din România trebuie să opteze pentru o specializare mai târziu, la finalizarea studiilor gimnaziale, în jurul vârstei de 14-15 ani. Deși structura de specializări din învățământul secundar superior diferențiază între arii curriculare academice și vocaționale, toți tinerii înscriși în această treaptă de învățământ pot obține diploma de bacalaureat și pot accede astfel la studii superioare. Putem spune, parafrazându-l pe Turner (1960), că sistemul școlar românesc este unul aparent clientelar, permițând târziu pe durata carierei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
durata carierei școlare selecția persoanelor pentru roluri ocupaționale și fiind, din acest punct de vedere, destul de apropiat de sistemul american. Când spun aparent, mă refer la faptul că, deși există la liceu specializări corespunzătoare distincției dintre liniile teoretice și cele vocaționale, înscrierea în oricare dintre acestea implică, formal, aceleași drepturi pentru elevi. 1.7. Discuție. Evoluția efectivelor în învățământul superior românesc - cauze și efectetc "1.7. Discuție. Evoluția efectivelor în învățământul superior românesc - cauze și efecte" Observațiile din paragrafele de mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
superioare în beneficiul nivelului primar și secundar, considerat mai important pentru situația pieței muncii din țările respective. Pentru treptele inferioare, sporul de calitate a însemnat mai degrabă spațiu și resurse alocate disciplinelor aplicabile, investindu-se mai mult în învățământul profesional (vocațional) și în deprinderi utilizabile imediat pentru autoangajarea în agricultură, meșteșuguri sau producție în industrie ușoară. 3.1. Exemplul sud-americantc " 3.1. Exemplul sud‑american" Faptul că simpla alocare de resurse pentru educație nu determină neapărat consecințele economice și sociale dorite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin acreditarea instituțiilor, școlile și universitățile autorizate și acreditate de instituțiile regulatoare ale statului putând elibera diplome care permit deținătorului intrarea pe segmente vaste ale pieței muncii. Diplome alternative la cele furnizate de licee sau universități sunt eliberate de școli vocaționale private, cum sunt cele care formează agenți de vânzări sau oferă instruire în informatică și birotică. Recunoașterea acestora de către instituții ale statului - ministere de specialitate sau cel al învățământului - le aduce un spor de valoare, chiar dacă cererea pentru acest gen
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a iscat în mediile academice și civice din SUA în anii ’80 și ’90 a reușit să impună reglementări ce limitează în mod serios situațiile în care practica direcționării poate fi aplicată în clase. Nici sistemul de consiliere școlară și vocațională nu este imun la practici care, în loc să ajute la maximizarea șanselor sociale ale beneficiarilor, susțin decizii din partea educatorilor, părinților sau elevilor ce nu fac decât să contribuie la menținerea inegalităților sociale. Sociologii americani Aaron Cicourel și John Kitsuse (1963) au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anteriori, constituindu-se clase „mai bune” sau clase „mai puțin bune”, iar literele prin care sunt identificate acestea - A, B, C... - semnalează și valoarea lor școlară într-o ierarhie locală. Așa cum am mai menționat, împărțirea curriculumului liceal în teoretic și vocațional constituie o altă cale prin care, în România, copiii din categoriile sociale înalte sunt orientați către destinații sociale corespunzătoare, iar cei din categoriile inferioare sunt destinați unor ocupații subordonate. Dascălii practică și ei, la clasă, diferențieri în modul în care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
principal, din Brașov. Cum firma a fost gândită ca suport al structurii sociale a orașului Săcele, în imediata apropiere s-a construit un cartier de locuințe în stil sovietic și o serie de alte facilități sociale cu organizațiile aferente: școală vocațională (profesională) și liceu, unități cu profil cultural și sanitar, dar și servicii comerciale legate de distribuția bunurilor de larg consum. Rolul de sponsor al firmei a apărut cu câteva zeci de ani în urmă, dar sub o formă oficială mascată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
categorii este mare. Sentimentul de apartenență îl păstrează însă și numeroși alți foști salariați, care au lucrat temporar în firmă pentru perioade de mai mulți ani. În anii care au urmat naționalizării, firma a păstrat numeroși muncitori formați de școlile vocaționale bazate pe sistemul de valori asociat muncii în stilul anilor ’40. Acești muncitori aveau inoculate atât disciplina de producție, cât și respectul față de superiori și competențe. Chiar dacă au existat forțe centrifuge care însemnau la un moment dat primatul politicului în fața
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și antreprenorilor la schimbările economice survenite În ultima perioadă. În ciclul multianual de dezvoltare 2007-2013, sunt planificate investiții În cuantum de 68 de miliarde de euro. Prin acest sprijin financiar, este de așteptat să fie ajutate diverse programe de instruire vocațională și educațională, o reformă structurală pe piața forței de muncă, așa cum ar fi combaterea șomajului pe termen lung, sprijinirea persoanelor cu dizabilități și a migranților. Mai mult, Politica de Coeziune furnizează sprijin pentru activități de instruire, care vizează creșterea calificării
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]