114,044 matches
-
inclusiv duminica, și care nu ajung niciodată să se pună de acord să închidă duminica fiindcă, dacă unul singur refuză, nici ceilalți nu-și pot permite să țină închis. N-ar putea exista un acord, având în vedere că e vorba de un interes comun, care e cartea? Sau poate nu e vorba de un interes comun? La acestea și la multe alte lucruri mă gândeam de Sfântul Gheorghe 1, în timp ce treceam prin mulțimea de oameni care, sistematic, făceau cele mai
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
să închidă duminica fiindcă, dacă unul singur refuză, nici ceilalți nu-și pot permite să țină închis. N-ar putea exista un acord, având în vedere că e vorba de un interes comun, care e cartea? Sau poate nu e vorba de un interes comun? La acestea și la multe alte lucruri mă gândeam de Sfântul Gheorghe 1, în timp ce treceam prin mulțimea de oameni care, sistematic, făceau cele mai mari cozi acolo unde oferta de calitate literară era mai mică... Mă
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
Mircea Mihăieș Mircea Sandu, liderul Federației Române de Fotbal, a emis o maximă plină de haz: "Mondialele vor fi triste fără România". E vorba de "mondialele" de fotbal, firește. N-am suficient umor să mă întreb cine va regreta absența românilor din Coreea - înafara românilor înșiși. Dar nu-mi pot reprima uimirea că dl. Sandu emite astfel de propoziții de pe-o înaltă poziție
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
aflat că de acest spirit mai curînd slugos decît curtenitor suferă și posturi de televiziune care se prind numai în anumite cartiere ale Bucureștiului. Nărăvașă a rămas doar o parte a presei scrise: anumite ziare care nu se lasă controlate, vorba dlui Mircea Pașcu. Încît cine citește și ziarele poate avea impresia că trăiește simultan în două realități paralele. Una rozalie pe care i-o oferă pe întrecute televiziunile și alta mai degrabă scandaloasă despre care citește în cîteva publicații cotidiane
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
comunist. Fiica poetului accentuează acest aspect în introducerea la una dintre întrebări. Totuși! Traducerea lui Faust vede lumina tiparului în 1955 iar în 1957 poetului îi apar traduceri din Lirica universală. Sigur, acestea nu sînt "originale", dar în interviu era vorba de tipărituri pur și simplu. În legătură cu Poeziile prefațate de G. Ivașcu în 1962, dna Blaga spune că poetul a semnat contractul pe patul de spital, dar că volumul a apărut abia "aproape doi ani după moartea lui." Poetul a murit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
Guran pentru VATRA nr. 1-2, dna Evelyne Accad, romancieră și profesoară americană, născută la Beirut în 1943 și stabilită în SUA în 1967, care a publicat în anii '80 în franceză și engleză un roman, repede devenit celebru, Excizata. E vorba de evocarea unei mutilări sexuale pe care o suferă milioane de femei din Africa și din Orientul Apropiat și Mijlociu. Specifice nu doar Islamului, mutilările cu pricina au fost revelate public și dezbătute foarte tîrziu. O primă dezbatere, în Egipt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
se află și Ion Antonescu. Să fie acesta un semn că CVTudor, temîndu-se că nu va fi susținut de "bătrînii" din PRM în eventualitatea unei condamnări, vrea să-i radicalizeze pe tineri? Dacă Parchetul General nu știe despre ce e vorba, poate consulta nr. 2571 din JURNALUL NAȚIONAL, articolul cu titlul PRM a cinstit în public memoria lui Antonescu. * În vreme ce acești cîțiva tineri peremiști fac jocul lui CVTudor, se pare că volumul scos de Sever Meșca și Ilie Neacșu despre fostul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
a urma mișcarea sensului spre referință, adusă spre acel fel de lume, sau mai degrabă a fi în lume deschis în fața textului; să-l interpretezi înseamnă să desfășori noile medieri pe care discursul le instaurează între om și lume". Nici vorbă despre astfel de desfășurări în spectacolul orădean. Însăși relatarea la nivel primar pe care o adoptă montarea ar fi devenit lâncedă dacă nu ar fi fost înviorată de mișcarea scenică și dansurile concepute de Victoria Bucur, care se străduiește astfel
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
Se vede cu ochiul liber că lui Ion Cibotaru nu i-a făcut deloc plăcere să monteze textul, că și-a privit munca drept o povară de care s-a grăbit să scape cât mai curând cu putință. Nu-i vorbă că nici mai marii instituției, aflată pe atunci într-o perioadă de interregn, nu s-au deranjat să-l ajute. Scenografia i-a fost încredințată unei studente la Arte vizuale, Marinela Asăvoaie, care, neavând bani la dispoziție, a încropit un
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
Telefil Televiziunea și presa scrisă au făcut, luna din urmă, obiectul unei atenții sporite din partea oficialităților române. Oricît ar părea de curios, în timpul negocierilor pentru încetarea postmonitorizării (ce mai vorbă!) de către instituțiile europene, doi miniștri români s-au trezit să dea presei mustrări severe. Una chiar cu avertisment. Cazul Geoană-TV5 e deja bine cunoscut. Ministrul Afacerilor Externe a solicitat postului francez să-și facă autocritica pentru felul cum a prezentat
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
pomenește decât în biserică!). Misticii înlocuiesc Cezarul cu Destinul, de parcă ar exista o axiomă de echivalare a predestinării cu supunerea și complicitatea la rău. care rezultă în urma acestei alterări spirituale are conotația chinului, a supunerii dincolo de axiologic. La limită, este vorba de umilirea paroxistică, din dorința de integrare (gregarism) sau ascensiune socială. Pentru muritorii de rând, la care nu a sosit încă vremea moralității sau a eroismului, lucrurile par scuzabile până la un anumit nivel. A doua pervertire se produce însă când
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
lipsa totală a referirilor la dictator. Mă surprinde fiindcă de obicei îl ponegream împreună la cele mai înalte cote. Nu poate concepe, "...totuși, orice ar fi, așa se obișnuiește. Nu va merge...". A mers. Parte din discurs a fost televizată. Vorbele lui Patapievici spuse odată la Chestiunea Zilei, par adevărate: "Ei... ne dădeau mult mai mult voie să îndrăznim, decât am făcut-o noi". Am un document emanat de la fostul CNST cu mențiunea "secret de serviciu", și semnat de un om
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
unghi chiar există și mulți se laudă că îl cunosc: este semiotica. Am să pornesc de la una din definițiile ei fondatoare, formulate la sfârșitul secolului XIX și care și după o sută de ani e considerată încă destul de nebuloasă. E vorba de interpretantul final, proiectat de Charles S. Peirce să se refere "la maniera în care semnul tinde să se reprezinte pe sine ca fiind în relație cu obiectul său". Eco traduce finalitatea interpretantului în spiritul filosofiei pragmatice, ca pe o
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
e Ursul, cine e Vulpea? (După ce am publicat Sărbători itinerante - poezii de dragoste - redactorul de carte M. Ciobanu m-a întrebat speriat: Domnule, e unul care mă înnebunește de câteva zile cu cartea dumitale. Cică a descoperit cifrul, că e vorba de ceva foarte grav acolo. Acum i-am dat drumul, cartea a apărut. Spune-mi și mie ca să nu rămân prost: Așa e? Ce-ai vrut să spui?"). Pentru că am debutat cu un volum de parodii, lumea mă citește mereu
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
și femei savant...". Piesa fusese scrisă în 1964, când nici nu se pomenea de așa ceva (voi reveni mai încolo și voi arăta că, în ce privește iepurii, povestea e totuși mai complicată), dar se "actualiza" continuu, pe măsură ce realitatea începea să semene cu vorbe gratuite ale personajelor. Aducerea la zi însemna, de fapt, fărâmițarea proiectului auctorial în noi și noi ocazii punctiforme de defulare, de care nu știu ce nevoie mai era, dacă se înțelegea de fiecare dată același lucru. Ce putea să rezulte de aici
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
tocmai critica șopârlei, în niște structuri de roman analitic care vor trebui discutate pe larg. Aluzia literară Trecerea de la semnificarea diadică la semnificarea triadică mi se pare a fi adevărul major al operei de rezistență. Îl găsim pretutindeni unde vine vorba despre descoperirea, din înfruntarea limitărilor, a ceea ce se numește cu o frumoasă vorbă (pe care putem încerca să o facem să fie și adevărată) "măreția condiției omului". Voi prezenta pe scurt trei modele de semnificare din opera lui Marin Sorescu
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
pe larg. Aluzia literară Trecerea de la semnificarea diadică la semnificarea triadică mi se pare a fi adevărul major al operei de rezistență. Îl găsim pretutindeni unde vine vorba despre descoperirea, din înfruntarea limitărilor, a ceea ce se numește cu o frumoasă vorbă (pe care putem încerca să o facem să fie și adevărată) "măreția condiției omului". Voi prezenta pe scurt trei modele de semnificare din opera lui Marin Sorescu. Primul este chiar structura aluziei din teatru, unde asemănările rele sunt reinterpretate de
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
alt fel de asemănare? În încheiere, voi numi cel de-al treilea mod al semnificării triadice, cel mai important. E codul palimpsestic, codul hermeneuticii canonice, care vine și el cu sperieturile lui, încă și mai intense decât teroarea politicului. E vorba de uimirea sensului, de uimirea în fața cuvântului viu, care ține de condiția însăși a scriitorului. Așa vede el adevărul lumii, în undire arhetipală (de aici, nevoia construcției, în interpretarea operei de rezistență, unor echilibre metodologice între pragmatică și metafizică): "Spaima
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
domnia lui Carol", "domnia ei plină de teroare", "domnia sa a durat între anii..."). Diferențele statistice nu sînt totuși lipsite de semnificație: domnia ei apare doar de 6 ori, domnia lui de 577 de ori (dar în majoritatea cazurilor nu e vorba de pronume de politețe), domnia sa are 5.440 de atestări (o verificare prin sondaj dovedind că majoritatea aparițiilor sînt chiar pronume de politețe). în concluzie, persoana despre care vorbim poate fi desemnată ca el - dînsul - dumnealui - dumneasa - domnia lui - domnia sa
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
deceniu, cu loc rezervat în manualele de atunci, Mihail Davidoglu. Considerată, la vremea ei un model al realismului socialist în teatru, piesa n-a avut o carieră scenică memorabilă, se relua la Teatrul radiofonic, de câte ori împrejurările festive o impuneau. E vorba despre eroismul în muncă de la un combinat siderurgic (unul din acelea care astăzi nu-și găsește cumpărător) și în scena aleasă acum pentru lectură, soțul și soția discutau despre calitatea șamotei 1, reproșându-și unul altuia lipsa de preocupare, dacă
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
proces la capătul căruia se aflau ani lungi de pușcărie. E un adevăr pierdut, chiar dacă prost scris, în scena citită în cheie comică de studenți. Discuția despre șamotă era un efect pervers al modernizării, așa cum discuția despre nimic, asezonată cu vorbe buruienoase, este un efect colateral al desprinderii de utopia comunistă. Adevărul, atunci la fel ca și acum, e dincolo de vorbe. S-au modificat standardele lingvistice, susțin cei care legitimează existența piesei Ziua futută a lui Nils, susținând că nimeni nu
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
în cheie comică de studenți. Discuția despre șamotă era un efect pervers al modernizării, așa cum discuția despre nimic, asezonată cu vorbe buruienoase, este un efect colateral al desprinderii de utopia comunistă. Adevărul, atunci la fel ca și acum, e dincolo de vorbe. S-au modificat standardele lingvistice, susțin cei care legitimează existența piesei Ziua futută a lui Nils, susținând că nimeni nu mai vorbește, pe stradă, ca în Nora de Ibsen sau ca în Trei surori de Cehov. (Oare pe vremea lor
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
C. Rogozanu În aprilie 2002, la Presses Universitaires de France (PUF), a apărut o carte care a animat neașteptat intelectualitatea românească. Este vorba despre cartea Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco. L'oubli du fascisme. Cartea propune, pe lîngă documente inedite (pentru lectorul francez, mai ales), o interpretare dură a "tăcerii" celor trei. Nu această carte va fi discutată aici. Voi spune doar că
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
foarte tăioase, în Agora lui Dorin Tudoran, în Lumea liberă de la New York... ș...ț Cui prodest? Evident nu Guvernului român (care vrea respectabilitate internațională), dar da Securității ceaușisto-fasciste, care vrea să semene confuzie și spaimă". Matei Călinescu nu-și retrage vorbele de atunci - doar le moderează, face suportabilă atmosfera plină de enigme îngrozitoare, plină de scenarii halucinante. Autorul nostru nu lucrează decît cu certitudini și cu un discurs moderat, frustrant poate petru cei care ar fi vrut violență jurnalistică într-un
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
Întrebările vieții - adică la 78 de ani, medicul Francisc Ion Dworschak merită a fi luat În seamă pentru cauza nobilă ce vrea s-o slujească - apărarea lui Mircea Eliade. Pentru indivizii - indiferent de ce nivel cultural afișează - care zâmbesc a râde, vorba cronicarului, cartea semnată de medicul român canadian rămâne o lecție splendidă de ceea ce Înseamnă profesionalism științific, acomodat cu acribia citatului și a trimiterii la surse demne de luat În seamă, ca la judecata de apoi. În fond, toată cartea se
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]