2,533 matches
-
este evocat prin clitic. În cea de a doua secvență, nominalul este focalizat prin izolare intonațională și reluat prin clitic în propoziția imediat următoare. Dacă astfel de structuri, rezultate din mecanisme de autocorecție și focalizare, sunt justificate discursiv în limba vorbită, în limba scrisă, neafectată de astfel de fenomene discursive, ele sunt considerate greșite (o veți primi cartea, el i se va adresa instanței sunt considerate greșite în Avram 1986: 159), deși sunt din ce în ce mai răspîndite în presă și în unele texte
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sunt foarte clar circumscrise pragmatic; opozițiile discursive nu sunt încă fixate în uz, ceea ce determină inconsecvențe și fluctuații de la un vorbitor la altul sau chiar în exprimarea aceluiași vorbitor. Fluctuații în privința dublărilor opționale apar și în limba scrisă. Spre deosebire de limba vorbită, sensibilă la variația parametrilor contextuali și care tinde, în consecință, să creeze o opoziție discursivă, limba scrisă tinde să generalizeze una dintre posibilitățile de expresie, cea cu dublare clitică, în timp ce structurile fără dublare clitică sunt simțite ca ușor învechite (Avram
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a unui adjectiv constă în inserția demonstrativului aferezat cel între adjectiv și substantiv. Acest procedeu arhaic (Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic), considerat în regres (Avram 1986: 105; observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru a marca individualizarea prin focalizare obligatorie (fratele cel mare - emisiunea "Big Brother"; față de fratele (mai) mare a plecat de acasă), alteori pentru a atrage prin focalizare "arhaizată" valori expresive: albumul cel nou (Magic FM, 6.VI.2008); vestea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
2, 4.VIII.2008); emisiunea cea frumoasă (Mircea Badea, Antena 3, 2.VII.2008), fata cea rea (spot publicitar, Europa FM, 12,VIII, 2008). Construcțiile scindate, specializate ca procedeu sintactic de emfază în textele scrise, tind să pătrundă în limba vorbită, fiind folosite de vorbitori cu diferite grade de instrucție și în diverse contexte de comunicare, mai mult sau mai puțin formale (Mihaela Rădulescu într-o emisiune de televiziune, o asistentă medicală într-o conversație privată cu o colegă de serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
se observă o diferență de focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4. CONSOLIDAREA OPOZIȚIEI FORMAL/INFORMAL În lucrările de cultivare a limbii dinainte de 1990, norma limbii literare scrise era prezentată ca model dezirabil pentru limba vorbită, din care lucrările de cultivare a limbii extrăgeau greșeli de exprimare și le criticau prin raportare la standardele comunicării scrise planificate. Deși unele dintre faptele de "literaritate" sunt comune celor două registre, limba vorbită are norme proprii de organizare, care
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
prezentată ca model dezirabil pentru limba vorbită, din care lucrările de cultivare a limbii extrăgeau greșeli de exprimare și le criticau prin raportare la standardele comunicării scrise planificate. Deși unele dintre faptele de "literaritate" sunt comune celor două registre, limba vorbită are norme proprii de organizare, care se îndepărtează de standardele limbii scrise datorită particularităților intrinseci ale oralității în raport cu literalitatea (pentru aspecte specifice ale comunicării orale în raport cu comunicarea scrisă, vezi, de pildă, Ionescu Ruxăndoiu 1999: 7 - 12). În același timp, în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronominale negative, au fost înregistrate următoarele ocurențe: nimeni - 19; nimic - 56; niciunul - 3. Numărul relativ mare al negativelor, alături de numărul mare al ocurențelor lui tot, indică preferința uzului actual spre strategiile aproximării semnificației prin globalizare. Interesantă este absența din limba vorbită a unor nehotărâte frecvente în limbajul presei actuale, care, mimând colocvialitatea, fructifică expresiv unități ale sistemului marginalizate de limba vorbită (vezi alde - Zafiu, în acest volum, p. ; oarece, oarișcare, cevașilea, niscaiva, oareșce - Zafiu, 2002b: 363 ș.u.). În foarte multe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mare al ocurențelor lui tot, indică preferința uzului actual spre strategiile aproximării semnificației prin globalizare. Interesantă este absența din limba vorbită a unor nehotărâte frecvente în limbajul presei actuale, care, mimând colocvialitatea, fructifică expresiv unități ale sistemului marginalizate de limba vorbită (vezi alde - Zafiu, în acest volum, p. ; oarece, oarișcare, cevașilea, niscaiva, oareșce - Zafiu, 2002b: 363 ș.u.). În foarte multe utilizări din limba vorbită însă, rolul de cuantificare trece în plan secundar, iar trăsătura inerentă [+ indefinit] se asociază cu valori
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
frecvente în limbajul presei actuale, care, mimând colocvialitatea, fructifică expresiv unități ale sistemului marginalizate de limba vorbită (vezi alde - Zafiu, în acest volum, p. ; oarece, oarișcare, cevașilea, niscaiva, oareșce - Zafiu, 2002b: 363 ș.u.). În foarte multe utilizări din limba vorbită însă, rolul de cuantificare trece în plan secundar, iar trăsătura inerentă [+ indefinit] se asociază cu valori discursive diverse, având un numitor comun: tatonarea prudentă a relației dintre interlocutori, printr-o strategie a vagului, indefinitului, aproximării. Tendința spre aproximare și vag
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
parte - întreg, ci sunt folosiți superfluu. Uzul actual demonstrează însă ca există diferențe între folosirea nehotărâtelor și a negativelor în presă (vezi Zafiu 2002) sau în alte texte scrise (de pildă, științifice - vezi Stan, în acest volum, p. ) față de limba vorbită, unde ocurențele parazite îndeplinesc funcții discursive importante, pe care le voi prezenta în continuare. 5.1. Negocierea cantității de informație partajate cu interlocutorul În negocierea cantității de informație partajate cu interlocutorii, vorbitorii folosesc adesea pronume nehotărâte: și era un# bătrîn
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sub preș", "gura bate fundul", "tăcerea e ca mierea", "să lași de la tine" etc. Cu toate acestea, pătrunderea la noi, după 1990, a unor modele comunicative anglo-saxone (proprii unor culturi cu grad ridicat de asertivitate), adoptate de presa scrisă și vorbită, aplicate în stilul managerial al companiilor multinaționale (în strategiile de interviu, de comunicare internă, de negociere) sau prezentate ca dezirabile în cărți de dezvoltare personală traduse din cultura americană, a determinat modificarea raportului dintre pasivitate, asertivitate și agresivitate în stilul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
simplificatoare literar/nonliterar, corect/greșit: sistemul limbii literare, confundându-se, până la un punct, cu norma literară însăși, are caracter static, rezultat din actualizarea monologică a unor locuții în texte (de obicei, scrise), cu grad ridicat de planificare; dimpotrivă, sistemul limbii vorbite, spontane, puțin planificate, are caracter dinamic, deoarece rezultă prin actualizarea dialogică a unor ilocuții ancorate contextual. Diferențele care apar între prescripțiile normative și discurs rezultă din mecanismele pragmatice subiacente proceselor de semnificare în cadrul interacțiunii verbale și sunt posibile doar în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
semnificației; grad scăzut de coerență și coeziune textuală; redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației; colectivizarea experienței individuale prin tendința autoincluderii în grup, prin impersonalizare și indeterminare. 1 Cercetarea s-a bazat pe următoarele corpusuri de limbă română vorbită: IVLRA: IV, CORV; pentru simplitatea și unitatea sistemului de transcriere, toate citatele din text sunt din IVLRA și urmează cu fidelitate transcrierea originală. Cifrele trimit la paginile la care se află secvențele respective în corpus. 2 Pentru această cercetare au
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
numeroase și nepermise concesii teritoriale chiar din trupul României Vechi. 3. Soarta nedreaptă și tragică a acestor teritorii nu au scăpat și nu scapă neobservată și a intrat în atenția a numeroase organisme naționale și internaționale, a presei scrise sau vorbite și a intrat în obiectivul a zeci și sute de lucrări științifice, documentare sau de sinteză a acestora (monografii). 4. Pentru respectarea adevărului și a dreptății, care în această problemă sunt total de partea noastră, printre multe altele, astăzi mai
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în zonele din Austria locuite astăzi de români s-au înregistrat 2400 valahi iar statistica din 1957 a înregistrat doar 1400. Ei se află răspândiți în 14 localități grupate în partea de sud a Burgenlandelui unele fiind parțial valahe. Idiomul vorbit este un amestec de cuvinte române, germane, croate și maghiare constituit deja ca vorbire specifică. Nu se cunoaște un dialect asemănător pentru a se face o comparație lingvistică. Privitor la originea vlahilor din Austria exită trei ipoteze. Teoria română susține
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cât și cele melodice vor fi reluate, continuate și adâncite, pe linia acumulărilor cantitative - dar mai ales calitative - ca elemente de scris - cititul muzical, cu care copiii trebuie să poată opera tot atât de firesc cum operează cu graiul și scris - cititul - vorbit. Lecțiile de scris - citit muzical ritmic sunt puncte indispensabile de plecare în rezolvarea problemelor de natură ritmică, prevăzute în programă, în planificarea orientativă și în manualul de muzică al clasei a III-a. Adăugirile și aprofundările muzicale ca și formarea
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
forma mitică și deschide registrul modelelor cel mai bogat reprezentate în istoriografie, și nu numai. Ceea ce compunea primul sistem (scheme, structuri și forme), în modelul imaginarului medieval generează fondul, materia imaginativă, tot așa cum o gramatică se regăsește în dicționarele limbii vorbite. De aceea, orice particularizare a sistemului general, în funcție de perioade, de culturi sau credințe, nu presupune o simplă adaptare a schemei lui; dimpotrivă, ea este cea care generează alte scheme, specifice, pentru că se revarsă în gândirea unei comunități, precum într-o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
informare, prin care "se exprimă sau se cer informații", sau ca subordonate ale verbelor dubitandi, valori actualizate și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele contexte verbul fiind chiar coocurent cu a analiza (62): (59) bietu emil s-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a Innei sună așa pițigăiat și enervant. (www.blogfierbinte.ro) (b) doar adverbul: (255) Muzica suna interesant/*interesantă. (c) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativă sau categorizantă: (256) Vocea lui sună ca a ta. /Limba vorbită de ei sună a chineză. (d) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Wulf Oesterreicher, Wolfang Raible (eds.), Language Typology and Language Universals, vol. 2, Walter de Gruyter, Berlin, New York, p. 1294-1309. Vendler 1974 = Zeno Vendler, Linguistics in Philosophy, Ithaca, London, Cornell University Press. Vulpe 1980 = M. Vulpe, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Willems 1983 = Dominique Willems, "Regarde voir. Les verbes de perception visuelle et la complémentation verbale", în E. Roegiest și Liliane Tasmowski (éds.), Verbe et phrase dans les langues romanes. Mélanges offerts a Louis Mourin, Gent
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
CLRA = Corpus de limbă română actuală. Cupride varianta electronică a unor publicații (cotidiene, săptămânale sau lunare) și a unor canale de televiziune. La acestea se adaugă varianta electronică a unor lucrări literare, științifice și juridice, precum și un material de limbă vorbită (corpusuri, forumuri, discursuri parlamentare). DLR = Academia Română, Dicționarul limbii române. Serie nouă. Redactori responsabili: acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Graur și acad. Ion Coteanu. Din anul 2000, redactori responsabili: acad. Marius Sala și acad. Gheorghe Mihăilă. București, Editura Academiei, Tomul XIII
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din primul. Astfel, termenul de lógos exprimă nu o parte a gramaticii, ci o parte a vorbirii și, astfel, funcționează asemănător cu ideea de mythos. De aceea Dumitru vorbește doar de un singur lógos adevărat care este identificat cu lógos-ul vorbit. Interpretarea lui Dumitru aduce ideea de lógos aproape de semnificațiile termenului de muthos 35. Această idee se bazează pe interpretarea lui Platon din Teaitetos 200b, unde spune că o "înlănțuire a cuvintelor constituie esența lógos-ului" ,adică prin lógos se denumesc evenimentele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lingvistic. Cu alte cuvinte, ontologia prezenței oferă posibilitatea ca ceva să fie prezent prin absența sa, și posibilitatea absenței a ceva prin lipsa prezenței sale. Pentru clarificarea rolului ontologic al prezenței în cadrul operei de artă recurgem la raportul dintre cuvântul vorbit și cuvântul rostit. La nivel transcendental cele două moduri de existență a cuvântului presupun diferența prezenței însă, la nivel fenomenal termenii rămân neschimbați iar înțelegerea lor necesită o întoarcere la istoricitatea lor. Astfel, prezența unui obiect de artă înseamnă prezența
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a ceea ce este constituient fiecărui obiect de artă în parte. Mai mult, apariția unui astfel de obiect ține tot de modul în care este constituit. Un rol aparte în înțelegerea modului de expresie a obiectului de artă ține de limbajul vorbit și limbajul scris, ceea ce Merleau-Ponty numește le langage parlé și le langage parlant. Cheia descifrării ambelor tipuri de limbaj se află în relația dintre semn și semnificație. Apariția lor diferă de la un limbaj la altul prin obiectul fizic, dar și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]