7,219 matches
-
simplă la parizieni. Dreapta merge la biserică, stânga pe Câmpul lui Marte, la grevă / greve. Pe sub ferestrele hotelului trec, rânduri-rânduri, sute, mii de greviști. E plin, uriașul parc, de sunete stridente și lozinci scandate. Tehnologia face ca sunetele emise de vorbitori să fie foarte clare, la fel ca la filmele proiectate în prag de noapte. La problème ? Pensionarea la 60 sau la ... 62 de ani ! Scandalul e monstruos ! Însă dacă treci linia zonei de grevă iei niște bastoane de nu te
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
steagul, armata, guvernul, aparatul ei punitiv și electoral. Aduc acestea ceva în viața ta? Poate numai belele! Să știți de la mine: Nu există NEAM în afară de rudele de sânge. Poate și cele de cumătrie. Dar NEAM în înțeles de ȚARĂ, totalitatea vorbitorilor de aceeași limbă, este o himeră politică hidoasă. Referință Bibliografică: Iubita noastră țară / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
adresate. Un pedagog la catedră, un conferențiar în general, înșiră vorbe de valoare destinate a deschide mintea auditorului. Este oare ascultat? La scoală, chiar de rang universitar, este o obișnuință, o cutumă chiar, ca auditoriu să noteze cunoștințele comunicate de vorbitor. Numai că se face o mare confuzie. Nu spusele vorbitorului, cuvintele înșirate după reguli gramaticale sunt importante. Acele vorbe ascund, este corect spus ascund deoarece nu apare întotdeauna evident, o idee principală care, în fapt, este mesajul transmis. Cine are
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
vorbe de valoare destinate a deschide mintea auditorului. Este oare ascultat? La scoală, chiar de rang universitar, este o obișnuință, o cutumă chiar, ca auditoriu să noteze cunoștințele comunicate de vorbitor. Numai că se face o mare confuzie. Nu spusele vorbitorului, cuvintele înșirate după reguli gramaticale sunt importante. Acele vorbe ascund, este corect spus ascund deoarece nu apare întotdeauna evident, o idee principală care, în fapt, este mesajul transmis. Cine are capacitatea de a extrage din noianul de cuvinte ideea principală
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
subiectului. Involuntar, din străfundurile memoriei, apar termeni similar, apropiați sau în legătură cu cuvintele tocmai auzite. Corelarea lor se face „cu viteza gândului” oricum în timp mult mai scurt decât scrierea sau chiar pronunțare cuvântului. Închegând astfel ce a vrut să spună vorbitorul, nu ce a spus, ideea principală se gravează definitiv în memoria de durată. Este totuși indicat a o nota, eventual în corelare cu anterioarele idei extrase sau drept început de paranteză dacă sunt de așteptat idei colaterale. Un elev (student
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
memoria de durată. Este totuși indicat a o nota, eventual în corelare cu anterioarele idei extrase sau drept început de paranteză dacă sunt de așteptat idei colaterale. Un elev (student) versat în ascultare poate extrage ideea la care se referă vorbitorul de la primele cuvinte apoi, după ce pierde puțin timp pentru notare, compară explicațiile vorbitorului cu cele pe care el le-ar fi exprimat. Este un model clasic de meditație și fixează cunoștințele noi. Elevul pare absent de la oră. În fond și
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
anterioarele idei extrase sau drept început de paranteză dacă sunt de așteptat idei colaterale. Un elev (student) versat în ascultare poate extrage ideea la care se referă vorbitorul de la primele cuvinte apoi, după ce pierde puțin timp pentru notare, compară explicațiile vorbitorului cu cele pe care el le-ar fi exprimat. Este un model clasic de meditație și fixează cunoștințele noi. Elevul pare absent de la oră. În fond și este. Pentru el nu există decât cele expuse de vorbitor, repet, în esența
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
notare, compară explicațiile vorbitorului cu cele pe care el le-ar fi exprimat. Este un model clasic de meditație și fixează cunoștințele noi. Elevul pare absent de la oră. În fond și este. Pentru el nu există decât cele expuse de vorbitor, repet, în esența lor nu în cuvinte și pleacă cu lecția pe veci învățată. Meditația în acest sens nu este un dar al naturii. Cu atât mai mult unul relevat de Dumnezeire. Elevul trebuie învățat să asculte. Din fragedă copilărie
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
învățământ preșcolare dar educatoarele TREBUIE să fie bune povestitoare, să aibă talentul necesar de a capta atenția copilului. Joaca dă dexteritate degetelor iar poveștile exersează mintea copilului. Ele trebuie corect îmbinate astfel, ca la intrarea în școală elevul să respecte vorbitorul și să-i asculte vorbele, Școala s-a separat în final de biserică și predă nu numai cunoștințele dezvăluite de Dumnezeu ci toate cele pe care istețimea omului le-a smuls naturii. și acestea din urmă nu sunt deloc puține
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
cu cuvinte alese. Isidor Pelusiotul - Unde nu este răbdare, acolo nu este nici iubire. Sf. Grigorie cel Mare - Fiecare om întâlnit este pentru noi o chemare, o întrebare și o încercare, venite din partea lui Dumnezeu. Costion Nicolescu - Știutorul nu vorbește, vorbitorul nu știe. Lao Zi - Mistica e arta de a trăi sănătos într-o lume bolnavă. Henri van Pragg - Moartea să fie învățătorul vostru. Sfântul Augustin - Tora: timpul este distanța de la cauză la efect. Sfântul Augustin - Invidia separă, sfințenia unește. Fericitul
CITATE MEMORABILE (45) de ION UNTARU în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344533_a_345862]
-
ritual primește cu vizibilă și justificată bucurie excesul cuvintelor noastre de laudă. Descoperim cu acest prilej că vorbim cu toții un fel de italiană. Una desigur nerecunoscuta de lingviști dar suficient de elastică pentru a ne înțelege chiar și între noi vorbitorii de română. Următoarele două soiuri de vin se înscriu în același traseu glorios, bine armonizat cu gustul feluritelor bucate, din ce in ce mai putine de pe platouri. Cert este că am reușit totuși, la un moment dat, să remarcam și sigla fermei deși ea
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
cu binecuvântarea Dumnezeului părinților noștri, să serbăm marea sărbătoare: învierea României” Theodor Aman: Unirea Principatelor Consulul austriac Elder consemna contextul în care s-a pronunțat votul de la București: „Prezența mulțimii adunate în curtea Mitropoliei a contribuit mai mult decât elocvența vorbitorilor minorității să facă majoritatea înțelegătoare”. Menționăm Procesul Verbal al Adunării Elective din București, despre alegerea lui Al.I.Cuza ca Domn al Țării Românești. 1859, Ianuarie 24 / București, februarie 5. !”(acad. Ștefan Pascu, lect. univ.Liviu Maior „CULEGERE DE TEXTE
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
o dată la 4 ani veniți și CERȘIȚI voate. Da VOATE, că de, BOATE meritați! https://www.youtube.com/watch?v=iV7frxT4nUU Dă ce să te votez io, dacă tu ai ajuns să mă întrebi freate, dacă IO am diplomă de VORBITOR DE LIMBA ȚIGĂNEASCĂ? Dacă MIJI-KARea romă e așa eficientă de ce avem probleme de integrare? Și apropo de integrare, romii au trăit în simbioză cu țăranii, deci eram integrați. Cum am devenit dezintegrați? Păi ne ajutarăți voi să pricepem că suntem
IO NU VOTEZ CU ROMII, CĂ AȘA O ZIS MARK TWAIN! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350019_a_351348]
-
Se poate vorbi despre căpătarea unei educații la copii preșcolari. Școala nu mai este capabilă să educe. Ea învață elevii ceea ce nu este tot una. Principiile de bază ale educației sunt: ascultarea, ordinea și disciplina. Prin ascultare înțeleg acordarea atenției vorbitorului. Ascultarea antrenează la lucru întreaga memorie deoarece fiecare noțiune auzită este instantaneu căutată iar dacă este găsită are loc o verificare prin comparare. Dacă diferența este mare apare o reacție funcție de tipul EU-lui, adică proprie individului. De regulă este memorată
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
remember, cu tabloul sunetului muzicii ei. Ambele cărți pot fi „răsfoite” și în biblioteca virtuală a României. Spectacolul mirific și galant cultivat de „arhitectul cuvintelor” În răstimpul a patru decenii de carieră artistică, Octavian Ursulescu a fost și este un vorbitor cu șarm, întotdeauna inepuizabil, gentil și în vervă. El a ipostaziat reprezentabilul în cultura spectacolului artistic. Încercarea activării nimicului prin cuvintele „artistul care nu mai are nevoie de nici o prezentare” nu este decât un substituent ceremonios dar injust al artei
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
-l, reîmpăturindu-l, să nu contenescă a vorbi frumos cu oamenii și despre oameni. Și atunci, cum să nu se vorbească înzecit mai frumos despre Florin Piersic, despre cel care știe cel mai bine să vorbească frumos?! Florin Piersic e un vorbitor care a matematizat discursul. Învcepe un șir lung de cuvinte și îl sfârșește fără eroare sau omisiuni, neuitând, nepierzând nimic din rânduială, ajungând la capăt, fix, cu rezultatul exact și cu zecimală în perioadă. Puțini vorbesc atât de bine, în
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
Institutul de Cercetări Juridice și Politice, AȘM). „Săptămâna Roșie” a Basarabiei - din 1940 până azi” este intitulată sugestiv incursiunea scriitorului Vlad Pohilă. Pornind de la eseul-document al scriitorului Paul Goma, martor al refugiului basarabean și al dramei provocate de pierderea Basarabiei, vorbitorul se referă la comportamentul dedublat al evreilor în acest spațiu românesc, atunci, în 1940, dar și mai târziu. Toate comunicările la conferință vor fi publicate într-un volum aparte în toamna acestui an. În cadrul conferinței a fost vernisată și o
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre, Legănat de cărărui, E lovit mereu cu pietre Ca un pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umble prin istorii Și să muște din cuvânt! Neamul Românesc nu piere; Dacii încă mai trăiesc! Scoateți steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj! Faceți imnul
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
preocupări care să-i distragă atenția de la înțelegerea celor auzite. De aceea par mai receptiv copii mici. Ascultarea este însă mijlocul de a afla cunoștințe noi la orice vârstă. Este păcat că, în afara copilăriei precoce, nu mai ascultăm ce spun vorbitorii deși le auzim vorbele. Vorbele nu trec pe lângă ureche, cum uneori se zice, ci suntem preocupați de cu totul altceva. De exemplu de a le „nota în caietul de notițe” când doar ai manualul care le descrie uneori mai bine
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
nu este preocupată de altceva. Să nu vă mire însă că, la redarea celor citite, atașați o notă personală. Povestiți ce ați înțeles nu ce tocmai ați citit. La fel se petrece și cu ascultarea. Niciodată nu poți repeta exprimările vorbitorului, ceea ce ar fi de fapt un plagiat. Redați ce ați înțeles din vorbele lui. Dar ce are munca cu școala sau cel puțin cu acumularea cunoștințelor? Mult mai mult decât vă închipuiți. Vă dau un mic exemplu. Un copilaș zglobiu
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
folosit în toate dialectele pentru a articula substantivele masculine la singular, iar articolul I/ E este adăugat în fața substantivelor feminine iarăși pentru a le articula: Mursh- bărbat/ O murș- bărbatul. Jiuvli-femeie/ E jiuvli - femeia. În cazul dialectelor de tip Arli, vorbitorii moderni îi induc în eroare pe romii Căldărari aplicând varianta prescurtată a articolului OL, adică în loc de OL, ei spun O, și pt. masculin, și pt feminin! Am ales să pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
devine art. hotărât feminin, deși el ar trebui să fie masculin. L-ul lipsește bată-l vina! Următoarea greșeală de acord a doamnei Delia Grigore, profesoară la catedra de romani a Universității București, este explicabilă , pt. că dumneaei nu este vorbitoare nativă. Iat-o: "sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE"-" cum se spune EA țigănesc limbă la." Este traducerea FIDELĂ a construcției doamnei profesoare Delia Grigore. Corect ar fi fost: "Sar phenel pe ande e romani chib." - "Cum se spune în
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
să primească inflexiune feminină, nu masculină, așa cum eronat a procedat doamna profesoară Delia Grigore. Corect ar fi: "Romania chibiate." Sperăm ca doamna doctor Delia Grigore să nu înțeleagă greșit scopul articolului nostru. Este scuzabilă eroarea dânsei, din moment ce dumneaei nu este vorbitoare nativă. Concluzie finală: Supriza domnului Courthiade este tocmai folosirea acestui articol "OL" la căldărarii din Caraș-Severin. În acest moment, tot eșafodajul elegant al domnului Marcel Courthaide este destrămat. De ce? Pentru că dumnealui consideră că doar dialectele declarate de domnia sa mai vechi
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
iar unii din conducerea alogenă de la București au admis, denumirea de romi, situație care a adus grave prejudicii denumirii limbii române, aceasta fiind confundată cu limba romani astfel ca ea a devenit limba țiganilor, iar in străinătate datorită acestei aberații vorbitorii de limbă română sunt considerați țigani, deși sunt dacoromâni; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă respectul limbii române, cea mai veche limbă europeană, muma tuturor limbilor Europei și nu numai; g) considerînd că denumirea de daci
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
și celui care alcătuiește această consemnare, reprezentând Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, Aurel V. Zgheran. Referințele și descripțiile nu au ocolit mărturiile afective față de Casa Regală a României, mărturii cu un sens sufletesc special, pentru Majestatea Sa, Regina Ana. Niciun vorbitor nu a fost precursionist al niciunei expuneri în individualitate. Toate expozeurile au fost proporțional, pe aceeași expresie de afecțiune și respect față de Regina aniversată. S-a proiectat un film despre viața Reginei, dăruit de realizatoarea tv Marilena Rotaru, autoare a
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]