2,375 matches
-
Van de Walle, op. cit., pp. 199-212. 485 Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit., pp. 14-16. vezi și Erol Kulahci, op. cit. (2002b). 486 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit. (1981), p. 179. 487 Jean-François Vallin, "L'Europe vue du PSE", în Les Notes de la Fondation Jean-Jaurès, nr. 11, Paris, aprilie 1999, pp. 16-17. 488 Robert Ladrech, op. cit. (2000), pp. 112-115. 489 Bernard Brunhes, Eurothérapies de l'Emploi, Presses de la Fondation Nationale de Sciences Politiques, Paris, 1997, p. 21
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pe chiuvetă, cu o seringă În braț, abia respirând. Neștiind dacă savura beneficiile morfinei sau era victima supradozajului, am alarmat recepția, după care m-am baricadat În cameră și, privind pe geam ziarele și gunoaiele care zburau În vântul tomnatec vuind În noapte peste strada 23, m-am Întrebat ce caut eu acolo. Spre deosebire de Paris, care la fiecare colț Îți solicita atenția cu un detaliu cald și primitor, New York-ul Îmi dădea sentimentul opus: „Pleacă“, părea să spună, „nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
prestigioase nume, așa-ziși "cercetători indisciplinați". Printre ei, desigur, în primul rând, Theodor Codreanu și N. Georgescu, apoi Călin L. Cernăianu deschizând o anchetă juridică de ecou, I. Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus de documente Codul invers, negreșit Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu, cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației". Adrian Dinu Rachieru detaliază și nuanțează aceste opinii, alături de care, sau ca un îndreptar pentru cititori, își exprimă și propriul punct de vedere, obiectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
oportun pe G. Călinescu, T. Vianu, Petru Creția, D. Vatamaniuc, Augustin Z. N. Pop, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mihail Straje, Petru Rezuș, N. Densusianu, G. Ibrăileanu, Titu Maiorescu, Rosa del Conte, D. Popovici, D. Murărașu, Petru Caraman, Ion Rotaru, Ovidiu Vuia, Gh. Bulgăr, Ștefan Badea, I. Negoițescu, C.G. Ursu, Fănică N. Gheorghe etc., deopotrivă critici și istorici literari din Moldova, asupra cărora se impune a lua aminte în mod aparte: Mihai Cimpoi, Pavel Balmuș, C. Popovici (e adevărat, cu studii mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
VIII , 125 Vlad, Mihail I., VII, 115 122; X, 189 199 Voia, Vasile, VII, 131 138 Voica, Adrian : III, 167 171; VI, 202-206; VII, 194 198; 198 203; VIII, 193 199 Voncu, Răzvan : VII, 162, 167 Vrănău, Vasile: VII, 119 Vuia, Ovidiu : II, 61 66 ; III, 30 35 ; V, 21 Z Zamfir, Mihai, V. 71 Zarifopol-Illias, Christina : IV, 9 13 Zava, Horia : VI, 224 229 Zisu, Aurelian : III, 59 63; VII, 110 111 Zub, Al. : III, 57 59 Zugun, Petru : II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer, chestionarul întocmit de revista „Șezătoarea” după cel al lui P. Sébillot, „chestionarul folcloristic” întocmit de Gh.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
hărăzit să-ți fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult?... Oare n-ai păcătuit printr-o nemăsurată trufie? Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit Europa. Clopotele! Tămâierea! Osanalele! "Sabia lui Hristos"! Toate aistea te îmbată, ușor-ușor te fac să-ți pierzi capul. Trufia e un păcat ce bântuie în multe capete încoronate și le face să piardă măsura puterii, asemuindu-se unor mici dumnezei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de necaz. Am ajuns la luncă și când trebuia să trecem Suceava cu picioarele, o mare de apă tulbure ne-a înspăimântat. Cele trei crăci ale râului se uniseră formând un colos de apă, care venind de sus, dinspre munte, vuiau și gemeau sub încărcătura crengilor și buștenilor cărați. Ce era de făcut? Să mergem pe la podul din Frătăuții Noi, ne prindea noaptea. Înconjurând astfel, drumul se lungea, ajungând la vreo 16 km. Așa că ne-am hotărât: trecem râul prin vadul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le Pacte, il y en avaient encore d`autres, où la Roumanie devait prendre en considération les nouvelles prévisions stipulées dans le Pacte pour toute son activité de légifération, tout comme au plan institutionnel, pour créer le mécanisme approprié en vue d'atteindre les buts poursuivis. Depuis le premier Rapport présenté en 1979, on a obtenu en Roumanie des réalisations importantes quant à la garantie des droits fondamentaux des citoyens, notamment le droit de travail, à l`éducation et à la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
viteza medie de 55Km/h, parcurgând o distanță de 180m la înălțimea de aproape 4 m [1], [7], [8]. În ziua de 18 martie 1906 lângă Paris, pentru prima dată în lume o mașină de zburat condusă de românul Traian Vuia, propulsata de un motor cu elice a reușit să se desprindă de sol prin mijloace proprii, zburând pe o distanță de 12 m la o înălțime de aproximativ 1 m, cu o viteză de 40Km/h [1], [2], [3], [9
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ăla jucăuș. „Piff !“ Așa !... Mamă, ce presiune ! Pe de o parte berea, pe de alta barosanul. „Piff ! Piff ! Piff !“ - chelnerița se oprise în fața lui și își făcea meseria. El se lăsase pe spate, pe tejghea, și capul începuse să-i vuiască, de parcă s-ar fi culcat pe ape. Așa, nu te opri ! „Piff ! Piff ! Piff !“ în curînd, zăgazurile aveau să fie spulberate și șuvoaiele vor mătura totul în cale. Curînd, foarte curînd. Simți o arsură puternică, de parcă barosul se trans for
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ÎNNOIREA, revista de cultură apărută la Arad, bilunar, din 15 septembrie 1937 până la 1 iunie 1940, director fiind Tiberiu Vuia. În articolul-program, Semn, de unde pornim, se afirma: „Vrem să fim interpretul unui colț de țară... Spiritual, vrem să fim și ai zilei de mâine, ai generației care se ridică”, iar acest țel poate fi atins prin promovarea unei literaturi care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
convingere, să ne transportăm, cum se zice, farmecul, dacă nu și prestigiul, pe „scândurile puterii”, sub lumina reflectoarelor ce ard zi și noapte și la care cască gura sute și mii de fețe nevăzute, ale căror voci se aud uneori vuind așa cum se aude vântul uneori lovind de muchiile ascuțite, de piatră, ale vreunui chei Înalt. La vreo lună de la primul congres liber al scriitorilor, s-a ținut o plenară care a adunat toată crema literară din țară și a Bucureștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
după mulți ani, acel episod din "Memorialul durerii" închinat lui Tudor Greceanu, unul dintre cei mai buni piloți de vânătoare români și singurul supraviețuitor al singurei evadări de la Aiud. La ora când scriu textul acesta, suntem în preajma alegerilor și mass-media vuiește de aceleași refrene ale pustiului, ale neputinței sforăitoare, ale relei-credințe și minciunii crase. Cuvintele lui Greceanu îmi sună straniu. Evadarea de la Aiud... un eșec, dar un gest simbolic. Dintre cei trei participanți, Greceanu este prins imediat și călcat în picioare
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
din România la efortul general al forțelor antifasciste, depus pentru eliberarea Franței, Belgiei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și a altor țări de sub ocupație germană. În Franța s-a constituit în primăvara anului 1944, din inițiativa Frontului Național Român (sub președinția lui Traian Vuia, 1943), Asociația Femeilor Române din Franța. În fruntea acesteia s-a aflat Elena Vaschide (văduva cunoscutului psiholog Nicolae Vaschide) și apoi, ca urmare a arestării sale de hitleriști, Elena Alexandrescu, pictoriță, care, împreună cu soțul și cu fiul ei, sprijinea Rezistența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
attention of the members of the PES working party on tax matters, Bruxelles, 25 noiembrie 1997. Jean-François Vallin, Lettre à Jacques Poos, Bruxelles, 2 februarie 1999. Jean-François Vallin, Lettre à Frank Vandenbroucke, Bruxelles, 11 februarie 1999. Jean-François Vallin, "L'Europe vue du PSE", în Les Notes de la Fondation Jean-Jaurès, nr. 11, Paris, aprilie 1999. Frank Vandenbroucke, Guterres Employment Initiative: Contribution from the SP, 12 februarie 1999. Documente publice Joaquin Almunia, Secretario General del PSOE, Europa Ante El Crecimiento Y El Empleo
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
Van de Walle, op. cit., pp. 199-212. 485 Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit., pp. 14-16. vezi și Erol Kulahci, op. cit. (2002b). 486 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit. (1981), p. 179. 487 Jean-François Vallin, "L'Europe vue du PSE", în Les Notes de la Fondation Jean-Jaurès, nr. 11, Paris, aprilie 1999, pp. 16-17. 488 Robert Ladrech, op. cit. (2000), pp. 112-115. 489 Bernard Brunhes, Eurothérapies de l'Emploi, Presses de la Fondation Nationale de Sciences Politiques, Paris, 1997, p. 21
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
al Ardealului. În 1939, la Cluj, și-a susținut doctoratul în etnografie și sociologie, cu teza: Tovărășii de feciori și fete în viața poporului român, conducător științific fiind cel dintâi profesor de etnografie și folclor din învățământul superior românesc, Romulus Vuia. După răpirea Ardealului de Nord, se refugiază la București, unde, începând cu anul 1940, lucrează timp de un an în calitate de cercetător la Institutul de Cercetări Sociale al României, sub direcția lui Dimitrie Gusti. După desființarea acestei unități a funcționat ca
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de Științe a Universității din Iași, Conferința de etnografie, pe lângă catedra de Geografie generală, eveniment de seamă la o facultate de științe din România. Comisia creată pentru a alege persoana potrivită, aflată sub președinția lui Gh. Năstase, alături de prof. Romulus Vuia, Tiberiu Morariu și I.G. Botez decide chemarea lui Ion Chelcea ca titular la această conferință. Între anii 1943-1951 a fost conferențiar de etnografie la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, unde a ținut cursurile: Etnografie - obiect, concepție, metodă și Evoluția
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Mecanică Competițională (IACM); Societatea Internațională pentru metoda elementelor de frontieră(IABEM); Academia Oamenilor de Știință din România; Societatea de Inginerie asistată de calculator din România. Pentru cercetări fundamentale și aplicative în domeniul aeronauticii a fost distins cu Premiul Academiei Române Traian Vuia în 1993. Ca om de știință a fost nominalizat în Who's Who in the World, 1997; Who's Who in Science and Engineering, 1997; Dictionary of International of Biography, Cambridge, England, 1998; Who's Who în știința și tehnica
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
se dilate sau să se oprească în loc? Oare câți oameni primesc ceea ce primim noi câteodată, ca acum, când ochii străpung perdeaua foșnitoare a copacilor ce ne umbresc (făcând să fim feriți de căldura care ne moleșește), spre marea albastră, văluroasă, vuind calm, constant și liniștitor? În ultima vreme românii, în mod special cei din lumea artistică, mai precis pictorii, criticii de artă și iubitorii de frumos, au fost cuprinși de febra „revenirii” pe meleagurile care au aparținut cândva României, pe aceste
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
picioarele, dar ultima ei dorință este de a lăsa fratelui mai mare locul și casa dinspre răsărit, celui mijlociu pe cea dinspre apus , iar perechii mezine casa părintească. Baba muri chiar în acea zi, și nurorile, despletite, o boceau de vuia satul. Apoi, peste două zile, o îngropară cu cinste mare, și toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori și ziceau: „Ferice de dânsa c-a murit, că știu că are cine-o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Jurnalul unui dac, „Destin”, 1968, 16; Radu Enescu, Apocalips sau revelația lui Vintilă Horia, „Destin”, 1969, 19-20; Miron Kiropol, Întâlnire cu Vintilă Horia, „Buna Vestire” (Roma), 1970, 3; Radu Enescu, Pe aripile spiritului, „Limite”, 1971, 7; Micu, „Gândirea”, 823-824; Ovidiu Vuia, „Dumnezeu s-a născut în exil”, „Cuvântul românesc”, 1978, 29; Mihai Cismărescu, Din activitatea scriitorului Vintilă Horia, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Ovidiu Vuia, „La Septième lettre”, „Cuvântul românesc”, 1980, 47; Ovidiu Vuia, „Une Femme pour l’Apocalypse”, „Cuvântul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
Vestire” (Roma), 1970, 3; Radu Enescu, Pe aripile spiritului, „Limite”, 1971, 7; Micu, „Gândirea”, 823-824; Ovidiu Vuia, „Dumnezeu s-a născut în exil”, „Cuvântul românesc”, 1978, 29; Mihai Cismărescu, Din activitatea scriitorului Vintilă Horia, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Ovidiu Vuia, „La Septième lettre”, „Cuvântul românesc”, 1980, 47; Ovidiu Vuia, „Une Femme pour l’Apocalypse”, „Cuvântul românesc”, 1980, 48; Ovidiu Vuia, Vintilă Horia. Artă și gândire, „Cuvântul românesc”, 1980, 50; Horia Stamatu, „Introducción a la literatura del siglo XX”, „Limite”, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
Limite”, 1971, 7; Micu, „Gândirea”, 823-824; Ovidiu Vuia, „Dumnezeu s-a născut în exil”, „Cuvântul românesc”, 1978, 29; Mihai Cismărescu, Din activitatea scriitorului Vintilă Horia, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Ovidiu Vuia, „La Septième lettre”, „Cuvântul românesc”, 1980, 47; Ovidiu Vuia, „Une Femme pour l’Apocalypse”, „Cuvântul românesc”, 1980, 48; Ovidiu Vuia, Vintilă Horia. Artă și gândire, „Cuvântul românesc”, 1980, 50; Horia Stamatu, „Introducción a la literatura del siglo XX”, „Limite”, 1980, 30-31; Sanda Stolojan, „Dumnezeu s-a născut în exil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]