3,365 matches
-
privește aiurea, surîde nimănui și-abia într-un tîrziu, cînd Vlad s-a cufundat și el în tăcere, murmură: Amîndoi facem noviciat în ale vieții. Și eu, sincer să fiu, ți-o spun pentru că nu te cred suflet meschin ori vulgar, am crezut că am șanse la..., la o femeie frumoasă. Mi-a bănuit intenția și mă tratează cu un sictir fin, așa de fin, deghizat în ironie sau indiferență, că uneori mi-i milă de mine, alteori mi-i ciudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a turnat cu pocherul. E un cap de acuzare care ține în cazul oricărui student. Ca și chestia cu studentele care iau ore sau dau examene acasă la profesor. Nu înțeleg comparația, dar îmi dau seama că, din agasant, devii vulgar. Devin?! rîde Lazăr, făcînd un pas spre profesor, atingîndu-i încet gulerul paltonului cu vîrful arătătorului, într-un gest de intimitate. Am fost întotdeauna, iubite maestre; am dovedit-o, cum spuneați dumneavoastră cînd am fost discutat, prin însăși metafora celor cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
minte, deschide ochii plini de setea contemplării: fusta e în dezordine, iar de la fustă în jos, pînă sub genunchi, la cizmulițe, ciorapii stau perfect întinși. "Să nu-mi agăți ciorapii..." Rece, ca o găleată de apă turnată în creștet, mai vulgară acum decît orice vulgaritate în oricare clipă a vieții, vocea femeii îl mai împresoară încă, născînd în el sentimentul umil al culpabilității, făcîndu-l să-și plimbe iarăși privirea de la genunchi în sus, printre coapsele lungi, să fie sigur că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai degrabă, poate fi considerată soră cu propria-i fiică... Ia te rog mîna de pe mine! tremură Maria furioasă. În fața tonului aspru, Mihai, dezumflat, se retrage. Ai impresia că am venit la tine ca să... să... să fiu ținta gesturilor tale vulgare?! Surîsul lui Mihai, calm, senin, înmoaie furia femeii: Gesturile, judecate în context, n-au fost vulgare, doamnă. Vulgare pot fi intenția cu care sînt făcute și modul de receptare a lor. Mintea noastră vulgarizează gesturile din jocul dragostei; ele, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tremură Maria furioasă. În fața tonului aspru, Mihai, dezumflat, se retrage. Ai impresia că am venit la tine ca să... să... să fiu ținta gesturilor tale vulgare?! Surîsul lui Mihai, calm, senin, înmoaie furia femeii: Gesturile, judecate în context, n-au fost vulgare, doamnă. Vulgare pot fi intenția cu care sînt făcute și modul de receptare a lor. Mintea noastră vulgarizează gesturile din jocul dragostei; ele, în sine, nu au nimic vulgar, ba dimpotrivă! exclamă Mihai furios. Vă rog, să vă dau haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
furioasă. În fața tonului aspru, Mihai, dezumflat, se retrage. Ai impresia că am venit la tine ca să... să... să fiu ținta gesturilor tale vulgare?! Surîsul lui Mihai, calm, senin, înmoaie furia femeii: Gesturile, judecate în context, n-au fost vulgare, doamnă. Vulgare pot fi intenția cu care sînt făcute și modul de receptare a lor. Mintea noastră vulgarizează gesturile din jocul dragostei; ele, în sine, nu au nimic vulgar, ba dimpotrivă! exclamă Mihai furios. Vă rog, să vă dau haina adaugă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
senin, înmoaie furia femeii: Gesturile, judecate în context, n-au fost vulgare, doamnă. Vulgare pot fi intenția cu care sînt făcute și modul de receptare a lor. Mintea noastră vulgarizează gesturile din jocul dragostei; ele, în sine, nu au nimic vulgar, ba dimpotrivă! exclamă Mihai furios. Vă rog, să vă dau haina adaugă pe un ton calm, întinzînd mîna spre blană. Nu! hotărăște Maria. Nici măcar nu ți-am spus pentru ce am venit. M-ai văzut făcînd ochi dulci unei vînzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la dosar, nu numai la pat; era clasă muncitoare. Iar acum... Ha-ha-ha!... Rîsul Mariei, sonor, umple camera. Vreau să te prezint lui mîine seară, poate-o să te placă, cine mai știe! continuă să rîdă Maria, un rîs forțat, strident, vulgar. Maria! îi șoptește Mihai, prinzînd-o de umeri, scuturînd-o puternic. Te rog, am atîția vecini; aud... Bine, încuviințează femeia, privindu-1 fix, cu ură stăpînită. Dacă știam că-ți pasă de zgomot, n-ai mai fi ajuns să mă atingi, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
magazin, mi-a mai spus și altele. Nu cred că soțul meu s-ar bucura aflînd că aseară, după ce ai plecat de la noi, i-ai dat telefon... prietenei lui nu folosesc cuvîntul amantă, să nu-mi zici cumva că-s vulgară și te-ai întîlnit cu ea. Prostii! rîde Mihai. Aseară am fost la uzină. Imediat ce-ai plecat de la noi? Da. Adică... Vezi?... surîde Maria. Am dat un telefon din holul hotelului, e drept, dar i-am dat lui Arbore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vrea să mă îmbrac. Mihai încearcă să o cuprindă în brațe: Chiar vrei să pleci? Te rog! îl respinge Cristina, înfruntîndu-i privirea surîzătoare cu ochii ei calmi, toropiți de umbra unui surîs amar. Nu încerca... E ca și cum am da contur vulgar unui gînd frumos. Mihai se retrage puțin iar Cristina se ridică în capul oaselor, goală, acoperită de cearșaf abia de la mijloc în jos: Îți face plăcere să privești cum mă îmbrac? Dacă-mi dai voie. Nu. Întinde mîna și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-a ți-o lăsa scoasă la iveală. Unde am greșit, Cristina? Fata îi ocolește privirea și rămîne cu ochii în jos, clătinînd ușor din cap: Mă simt îngrozitor, înțelege-mă! Cu atît mai îngrozitor cu cît, pătrunzînd în conturul vulgar al gîndurilor, știu că te-am frustrat de..., de ultima picătură a paharului plăcerii în doi, cînd, ca un prost ce ești, chiar dacă eu te-am asigurat că nu-i nici un pricol, te-ai retras... E oribil, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
s-a prăbușit, parcă topindu-se, lîngă calorifer, înfigîndu-și cu sălbăticie coatele în burtă. E un miracol că n-am făcut o criză de inimă! Dar și mai miracol e că mi-a scăpat își surîde el. O, nu, sînt vulgar de-a binelea se înfioară, amintindu-și privirea Mariei, goală, seacă. Formidabil! Seacă ăsta-i cuvîntul. Pe o femeie poți s-o cunoști chiar și numai analizîndu-i privirea. Oricît s-ar preface afară doar de marele interprete, care nu-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mă tem c-ar scădea din luciditate. Nu crede că-s pus pe taclale acum; sînt doar trist, i-am spus-o și președintelui; sîntem un oraș de munte, frumos, ospitalier; dar nota bene! riscăm să rămînem mereu la condiția vulgară de provincie. Tu ești novice; eu îs mai bătrîn în astea: pentru ce-a venit regizorul care ți-a montat piesa? A făcut un ciubuc, atît! Facem diverse manifestări culturale cu invitați de la centru, din metropolă. Vin, se simt bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ăsta zic, îi doream, abstracție făcînd de tăticu', un gram de fericire. Ori, la vîrsta ei, o femeie nu poate face pasiune decît pentru cineva mai tînăr cu zece-cincisprezece ani, unul așa, ca tine... Iartă-mă!, cred că mă găsești vulgară. Nu. Mai matură decît te credeam. Nu-i o măgulire, să știi. La vîrsta mea, altele... Poate tocmai de aceea doream s-o cucerești pe mama, adică ea să-și dezvăluie latura aceea a sufletului..., să n-o mai consider
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lui de furie. Doar n-o să stau toată noaptea să înnebunesc gîndindu-mă la ninsoarea altor ierni. Où sont les neiges d'antan ? oftează Lazăr, desfăcînd larg brațele, privind tavanul. Și-avea niște coapse lungi și-o gură senzuală, dar nu vulgară, ci așa, de mare doamnă; rostea vorbele cu oarecare voal, parcă le-ar fi acoperit într-un parfum exotic... "Ești novice, am impresia, tinere" imită el vorbele femeii. Tot noroiul șantierului de hidroameliorații Canalul meu l-am frămîntat chinuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
iubit-o pe doamna? Cu puțină violență, e drept, dar... Tot nașu-și are naș. Jură! Hai că devenim lubrici. Spune ce dinte ai împotriva tipului. Dă-mi hainele, mor de frig. Eu, de curiozitate, ți-am mai zis. O chestie vulgară. Ce mai poate fi vulgar la masa asta? saltă dintr-un umăr Lazăr, vrînd să pară indiferent. De curînd, la un pahar, mi-a povestit cum în tinerețe l-a solicitat o... fostă prietenă a mea..., el fiind mamoș... I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
puțină violență, e drept, dar... Tot nașu-și are naș. Jură! Hai că devenim lubrici. Spune ce dinte ai împotriva tipului. Dă-mi hainele, mor de frig. Eu, de curiozitate, ți-am mai zis. O chestie vulgară. Ce mai poate fi vulgar la masa asta? saltă dintr-un umăr Lazăr, vrînd să pară indiferent. De curînd, la un pahar, mi-a povestit cum în tinerețe l-a solicitat o... fostă prietenă a mea..., el fiind mamoș... I-a plătit cu o brățară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dimineață, Teona Trifon, aseară, Cristina; ieri, Maria..., ba chiar, mai demult, și Doinița, la care mă gîndeam ca la o posibilă legătură matrimonială, născută dintr-un crîmpei de gînd parșiv de parvenire rapidă. Cred că eu, ca bărbat, dincolo de caracterizarea vulgară că tot ce zboară se mănîncă întrunesc una din condițiile aristotelice necesare eroului tragic: consecvent în inconsecvență. Dar e vorba de inconsecvență? Pentru fiecare din aceste femei am nutrit intenții sincere, născute din speranța întîlnirii pe niște coordonate superioare, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vreau acest lucru! -, trebuie să caut coordonatele superioare ale iubirii. Secretarul literar al teatrului avea dreptate: cum hîrtia trebuie să se răzvrătească în fața prostiilor mărunte, la fel de bine și patul, mai bine-zis timpul afectat dragostei, trebuie să se opună oricărei experiențe vulgare. Poate că fiecare din femeile cunoscute de mine pînă acum, inclusiv Simona, de la Sinaia, formează cîte una din fețele poliedrului iubirii. Nici una însă ce trist e să constat asta! nu a avut, ea însăși, sclipirea diamantului... ca femeia aceea, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de jos, ca un copil prins la dulapul cu dulceață, ai cărui ochi însă știu să scapere drăgăstos, obținînd iertarea, fata clipește și ea, făcînd un gest de neputință: Iartă-mă! Precum vezi, ți-am dovedit că pot fi și vulgară. Ți se pare surîde Mihai. Tu nu poți fi vulgară, cum la fel de bine altele sînt cu prisosință, chiar și cînd șoptesc "te iubesc!" Voiam să spun că tu m-ai chinuit născînd în mine întrebarea: de ce? Și o repet: de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ai cărui ochi însă știu să scapere drăgăstos, obținînd iertarea, fata clipește și ea, făcînd un gest de neputință: Iartă-mă! Precum vezi, ți-am dovedit că pot fi și vulgară. Ți se pare surîde Mihai. Tu nu poți fi vulgară, cum la fel de bine altele sînt cu prisosință, chiar și cînd șoptesc "te iubesc!" Voiam să spun că tu m-ai chinuit născînd în mine întrebarea: de ce? Și o repet: de ce? Cristina face un gest furios, aproape violent, trădîndu-și începutul durerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în comerțul cu vinuri, unde problema este introdusă în discuție într-o manieră lejeră, fără a i se da prea multă importanță, iar tranzacția se încheie aproape pe nesimțite, într-atât de puțin par a fi fost abordate aspectele comerciale vulgare. Totuși, asemenea metode cer timp, iar Mytten nu se grăbea niciodată. Absența lui nu mă supăra. Din când în când domnișoara Seelhaft ridica ochii și se asigura că sunt bine. Atât ea cât și domnișoara Hernshaw, care și de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ai decât jumătate de normă aici, spuse Rachel, agitând spre mine unul dintre degetele ei lungi și elegante. Așa că nu-ți lua nasul la purtare cu mine, fătuco. Nu eram În nici un fel obligată să mă supun la asemenea insulte vulgare. — De ce muzica ta de fond sună mereu la fel? am Întrebat dulce. N-ai vrea să-ți Împrumut niște casete cu melodii? Ochii lui Rachel se Îngustară. — Gata, până aici ți-a fost. Poți să te recompensezi cumpărându-mi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nici cea mai vagă idee ce le place bărbaților, așa-i? replică ea. Sunt foarte fericită că fundul meu nu e plat ca o scândură! — Știu doar că nu le plac târfele! strigă Lesley, coborându-se iute la un limbaj vulgar. — Jigodie nenorocită... — Bătaie Între gagici! i-am spus lui Rachel entuziasmată. Naomi sărise pe lângă colțul cabinei, În direcția ușii, probabil ca s-o târască pe Lesley de păr până afară și să-i tragă o ciomăgeală zdravănă. Din păcate, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
vadă. — George e diabolic, ca și Alex. I se pare, probabil, de bun-gust să nu se arate, și după aceea o să i se pară inevitabil. Tu spui mereu că-i un neghiob. — Da, e un tip comun, un individ absolut vulgar, un Iago. — Ca și... Dar Alex nu-i diabolică, în ultima vreme a devenit extrem de retrasă, o pustnică. Uneori mă îngrijorează. Pentru că-ți place să fii îngrijorată. Alex pur și simplu refuză să vadă cât de mult au îmbătrânit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]