1,562 matches
-
poveste" sau "legendă") și "logos" ("cuvânt"). În general, miturile sunt opere literare narative tradiționale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului și a animalelor, etc. De obicei, miturile implică prezența unui element sacru, a unor zeități, a unor forțe fabuloase, supraomenești. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferențele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
religioase sau sunt legate de un templu sau de un sanctuar. "Miturile originii" explică începerea unui obicei sau apariția unui obiect sau a unui nume. "Miturile unui cult" sunt cele ce redau importanța și semnificațiile unui ritual dedicat unei anumite zeități. "Miturile de prestigiu" sunt asociate adesea unui erou, unui oraș sau unor oameni, aleși și sprijiniți de o divinitate. "Miturile escatologice" descriu un eveniment catastrofal care de obicei pune capăt lumii oamenilor, sau chiar întregului univers. "Miturile sociale" întăresc, justifică
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
scripturilor, după Cicero) fie din ("religio" - a lega , a reconecta, a reface legătura cu Dumnezeu). "Religia" poate fi definită ca un sistem bazat pe încercările oamenilor de a explica universul și fenomenele lui naturale, adesea implicând una sau mai multe zeități sau alte forțe supranaturale, sau ca un sistem de căutare a scopului sau înțelesului vieții. În mod obișnuit, religiile evoluează din/către mitologie și au drept caracteristici necesitatea credinței și un mod specific de a gândi și a acționa pe
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
homosexualilor și femeilor). Prin sita aceluiași raționament e trecută și contribuția divinității, indiferent de religia din care provine, la dezvoltarea socială, mulți fiind de părere că a devenit irelevantă în contextul actual, cu atât mai mult cu cât pleiada de zeități pe care o oferă diversitatea religioasă e extrem de vastă și inconsecventă.
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
demult. Prezența apei pe Lună este importantă nu atât pentru căutarea vieții extraterestre, care rămâne foarte improbabilă pe Lună, cât pentru simplificarea logisticii unei stațiuni permanente a omului pe Lună, preconizată în jurul anului 2040. În mitologia greco-romană existau mai multe zeități asociate cu Luna. Cele grecești erau Artemis, zeița castității, a Lunii și a vânătorii, Hecate, zeița Lunii și a lumii de dincolo, și Selena. Zeița Diana era corespondentul roman pentru Artemis. Luna, altă zeiță locală a Lunii, era descrisă călătorind
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
primește foarte puțină căldură. Cu un diametru de 52.000 km, Uranus este de 2 ori mai mic decât Saturn, dar de 5 ori mai mare decât Terra (Pământul). Este înconjurat de inele întunecate și are 27 sateliți. Uranus este zeitatea greacă ancestrală a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu. Uranus a fost fiul și partenerul Gaiei tatăl lui Cronos (Saturn) și al ciclopilor și titanilor (predecesorii zeilor olimpici). Uranus, prima planetă descoperită în vremurile moderne, a fost descoperită de William Herschel
Uranus () [Corola-website/Science/298439_a_299768]
-
zi, în sănătate și boală, abundență naturală și dezastre. După o serie de motive - simboluri repetate care se referă la soare și mișcarea lui: svastică, șerpi, cercuri, cai, păsări, au avut un cult solar. În perioada romană, au fost asimilate zeitățile romane și interpretate cele indigene. În partea nordică a Balcanilor, a existat și o lungă tradiție a incinerării și înmormântării în morminte puțin adânci, în timp ce în părțile sudice, cei decedați erau depuși tumulii de piatră sau pământ (numiți "gromile").
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
pe care o avea prin "degradarea sacrului" și transformarea lui în profan, zeii și eroii mitici fiind înlocuiți cu personaje umane, cu puteri însă supranaturale, în basmul fantastic, sau cu personaje comune, în cel nuvelistic. Pe această pantă a desacralizării, zeitatea supremă a pădurii devine Strâmbă-Lemne, adică un personaj cu puteri specifice mediului în care trăiește; foarte băutor, devine Setilă, în timp ce zeul ubicuu, uriașul care pășește de pe un munte pe altul, devine Munte Vânat, avînd capacitatea de a fi peste tot
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
În mitologia romană, Jupiter sau Iupiter deținea același rol precum cel al lui Zeus în panteonul grecesc. El era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Înalt, Cel mai Mare), fiind zeitatea supremă a statului roman, având în grijă legile și ordinea socială. "Jupiter" este o derivare a lui "Jove" și "pater" (latină: "tată"). Numele zeului a fost adoptat drept numele planetei Jupiter și a fost punctul de plecare pentru numele zilei
Jupiter (zeu) () [Corola-website/Science/298535_a_299864]
-
și inocentă. Până să-i spună Joey, ea încă credea în Moș Crăciun. Deși aparține curentului "New Age", orientarea religioasă a lui Phoebe este incertă. Crede în reîncarnare - ceea ce ar apropia-o de religiile orientale; face referire la mai multe zeități, cum ar fi Lucifer, Thor și Odin - ceea ce ar încadra-o ca păgână sau chiar satanistă; dar face și multe referiri care ar încadra-o ca fiind creștină. Este de asemenea deschisă în a crede în orice fel de superstiții
Phoebe Buffay () [Corola-website/Science/307254_a_308583]
-
(în sanscrită: ऋग्वेद ṛgveda) este o colecție de imnuri vedice din India antică, dedicată zeităților rigvedice. Este considerat cel mai important dintre cele patru texte canonice hinduse ("shruti") cunoscute drept "Vede". Conform dovezilor interne (filologice și lingvistice), a fost compusă aproximativ între 1700 și 1100 î.Hr. (perioada vedică timpurie), în Punjab (Sapta Sindhu), ceea ce o
Rig Veda () [Corola-website/Science/308490_a_309819]
-
dezvoltat treptat ca parte integrantă a teatrului no. Toamna se țin festivaluri cu ocazia recoltelor, iar primele fructe ale pământului sunt oferite zeilor. La sate, întreaga comunitate sărbătorește festivalul toamnei, iar în multe zone ale Japoniei, care de procesiune purtând zeități simbolice sunt expuse pe străzi. La Palatul Imperial, împăratul aduce ofrande în grâne și produse zeilor. În timp ce multe festivaluri de primăvară sunt ținute cu scopul de a îmbuna zeii și a avea o recoltă bună, iar festivalurile de toamnă, pentru
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
1960, odată cu creșterea rapidă a econimiei și influența dramelor TV Americane, Crăciunul a devenit popular printre Japonezi, însă fără conotație religioasă. Pentru mulți Japonezi celebrarea Crăciunului este similară participării la un matsuri, unde participanții, de multe ori, nu dau importantă zeității (kami) celebrate. Începând cu 1970 multe cântece și filme TV prezintă Crăciunul că o sărbătoare pentru îndrăgostiți. Mulți japonezi consideră Anul Nou una din cele mai importante festivități ale anului. Din 1873, după adoptarea calendarului gregorian în Japonia, anul nou
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
aparține înțeleptului mitic Vedavyasa. Samhita Rig-Veda este cel mai vechi dintre textele indiene care au supraviețuit. Este o colecție de 1028 imnuri vedice în sanscrită, cu 10.600 versuri în total, organizate în zece cărți (sanscrită : „mandale”). Imnurile sunt dedicate zeităților Rigvedice. Cărțile au fost scrise de către înțelepți și poeți aparținând unor grupuri sacerdotale diferite, de-a lungul unei perioade de 500 de ani, pe care Avari o consideră de la 1400 î.e.n. până la 900 î.e.n., dacă nu mai devreme. Conform lui
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
japoneze. Acest mit propagandistic a fost preluat de istoricii din secolul al XIX-lea și a devenit un pilon fundamental al ideologiei naționaliste japoneze Kokutai. Izvoare chineze mai credibile descriu o țară Wa condusă de mai multe familii - fiecare având zeități proprii. Studii recente de antropologie arată că strămoșii japonezilor par să fi emigrat din Siberia ori Polinezia. Perioada Yayoi (cca. 300 î.Hr. - cca. 300 d.Hr.) desemnează momentul în care agricultura ia o amploare deosebită, culminând cu apariția primelor forme
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
Isus, a fost renumit pentru puterile sale spirituale de vindecător și exorcist. Discipolii săi l-au proclamat "noul Isus" și l-au încredințat cu atributul unei nașteri imaculate - aceasta fiind o condiție care în acea epocă, trebuia neapărat îndeplinită de zeități. A fost cunoscut drept "Mântuitorul", "Apostolul", "Iluminatorul", "Domnul", "Cel ce învie morții", "Cârmuitorul" și "Timonierul". Ultimele două apelative sunt semnificative ca echivalente ale cuvântului francez "Nautonnier" titlul atribuit unui mare maestru mason. Limba utilizată în Babilon în secolul III d.
Maniheism () [Corola-website/Science/306512_a_307841]
-
de sute de ani și el o consoartă, numită Așera (celebra Astarte biblică), până când într-un final a fost desăvârșită trecerea de la politeism la monoteism, trecând prin monolatrie, așa cum ne atestă arheologia; aceeași situație cu Baal, zeul canaaneean.), al unor zeități masculine asociate unora feminine. În lucrările sale de istoria religiei, Mircea Eliade, ca și alți istorici ai religiei, explică cum faptul că unele erau socotite zeități ale fertilității iar altele zeități creatoare, a provocat la un moment dat prin preferința
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
prin monolatrie, așa cum ne atestă arheologia; aceeași situație cu Baal, zeul canaaneean.), al unor zeități masculine asociate unora feminine. În lucrările sale de istoria religiei, Mircea Eliade, ca și alți istorici ai religiei, explică cum faptul că unele erau socotite zeități ale fertilității iar altele zeități creatoare, a provocat la un moment dat prin preferința spre cele din urmă, trecerea la monoteism. Astfel se explică de ce atunci când Mohamed a intrat în conflict cu elitele de la Meca, unchiul său Abu Lahab, care
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
arheologia; aceeași situație cu Baal, zeul canaaneean.), al unor zeități masculine asociate unora feminine. În lucrările sale de istoria religiei, Mircea Eliade, ca și alți istorici ai religiei, explică cum faptul că unele erau socotite zeități ale fertilității iar altele zeități creatoare, a provocat la un moment dat prin preferința spre cele din urmă, trecerea la monoteism. Astfel se explică de ce atunci când Mohamed a intrat în conflict cu elitele de la Meca, unchiul său Abu Lahab, care îi era ostil, a creat
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
Această "contopire" într-o singură divinitate poartă numele de sincretism religios. Sincretismul trebuie să fie deosebit de grupările simple de zei, numite uneori și "familii", ca în cazul zeilor Amon, Mut și Khonsu (Teba), care nu s-au unit. Peste timp, zeitățile au luat parte în multipe relații sincretice, de exemplu, Ra s-a unit cu Heru pentru a deveni Ra-Heruakhety. Cu toate acestea, chiar dacă au luat parte la aceste relații sincretice divinitățile originale nu au fost complet absorbite în divinitatea combinată
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
a fost cu mult redusă. Relațiile sincretice pot include și mai mult de doi zei. De exemplu, Ptah, Sokar și Wesir au devenit "Ptah-Sokar-Wesir". Zeițele au urmat un model asemănător. De asemenea, important de știut este că uneori caracteristicile unei zeități sunt asociate cu cele ale altei zeități, fără să aibă loc un sincretism. De exemplu, asocierea zeiței Hethert cu Aset. Un aspect interesant al mitologiei egiptene este că zeitățile joacă uneori roluri de-a dreptul antagonice. Ca exemplu, leoaica Sekhmet
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
pot include și mai mult de doi zei. De exemplu, Ptah, Sokar și Wesir au devenit "Ptah-Sokar-Wesir". Zeițele au urmat un model asemănător. De asemenea, important de știut este că uneori caracteristicile unei zeități sunt asociate cu cele ale altei zeități, fără să aibă loc un sincretism. De exemplu, asocierea zeiței Hethert cu Aset. Un aspect interesant al mitologiei egiptene este că zeitățile joacă uneori roluri de-a dreptul antagonice. Ca exemplu, leoaica Sekhmet a fost trimisă de Ra ca să îi
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
asemănător. De asemenea, important de știut este că uneori caracteristicile unei zeități sunt asociate cu cele ale altei zeități, fără să aibă loc un sincretism. De exemplu, asocierea zeiței Hethert cu Aset. Un aspect interesant al mitologiei egiptene este că zeitățile joacă uneori roluri de-a dreptul antagonice. Ca exemplu, leoaica Sekhmet a fost trimisă de Ra ca să îi devoreze pe oamenii care s-au revoltat împotriva zeului, iar mai târziu a devenit o îndârjită protectoare a regatului și a vieții
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
urme de artă rupestră datată paleolitic și neolitic. Peștera Veterani este situată în rezervația naturală Cazanele Mari la 25 de km distanță de Orșova. De-a lungul timpului peștera a fost folosită ca altar de sacrificiu sau de venerare a zeităților, dar și ca adăpost în cadrul luptelor turco-austriece. În centrul peșterii se află un altar de piatră pe care erau sacrifcate păsări. Dacii foloseau această peșteră pentru a-l venera pe Zamolxis, aici fiind descoperite resturi fosile de "Ursus spelaeus" și
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Caspian este jumătate pitic și bătrâna guvernantă a lui Cornelius este descrisă ca"o femeie bătrână micuță care arată ca și cum ar avea sânge de pitic". Piticii ca și faunii, satirii, zeul răului și fiicele lui Naiad împreuna cu oamenii copaci(zeități ale pădurii)au susținut pe Aslan când în "Nepotul Magicianului" a strigat ca Narnia " Să se scoale,să iubească,să gândească,să vorbească". Numele"fii ai pământului" presupune ca ei s-au născut din copaci, ca și Driadele din copaci
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]