3,317 matches
-
Fură chiar și-n zi de vot...Dar urâți-i cu măsura!Pasiune, scârba, urași dispreț... dar cu măsura!... IX. SOLSTIȚIUL, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014. Anul ăsta, solstițiul de vară A căzut zgomotos într-o seară Pe-un pământ supraaglomerat Ce-a icnit, a gemut, a oftat Declarând unor oameni de bine: "E solstițiul prea greu pentru mine, Aș vrea ziua și noaptea egale Să le văd în amurg la taclale, Permanent echinocțiu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
echinocțiu să fie, Doar așa e în democrație." Dar cu toții vedem, din păcate, Ca dreptate și egalitate Le găsești într-un an - două zile. ...Iar în rest ai nevoie de pile. Citește mai mult Anul ăsta, solstițiul de varăA căzut zgomotos într-o searăPe-un pământ supraaglomeratCe-a icnit, a gemut, a oftatDeclarând unor oameni de bine:"E solstițiul prea greu pentru mine,Aș vrea ziua și noaptea egaleSă le văd în amurg la taclale,Permanent echinocțiu să fie,Doar așa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
după Alexandru Donici „Un poloboc cu vin Mergea în car pe drum, încet și foarte lin; Iar altul cu deșert, las' că venea mai tare, Dar și hodorogea, Făcând un vuiet mare” Pe seară, poloboacele-au intrat mai liniștit sau zgomotos în sat și-aici, văzând poporul agitat, au întrebat și au aflat în primul bar ca-n sat vor fi alegeri de primar. S-au implicat și fiecare și-a ales câte un candidat. Polobocul cel hodorogit cu glas puternic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
burlac și nu prea se îndura să-l părăsească. Pleca atunci când voia, făcea ce vroia, nu trebuia să spună nimănui ce face, așa însurat nu mai avea atâta libertate ca până acum. Ajuns la Vamă, Valentin s-a manifestat tare zgomotos că i-a făcut o vizită ne anunțată. Tocmai avea de gând să plece spre județ cu niște acte, dar nu intrau zilele în sac și nici nu era o mare urgență. Putea duce oricine din firmă actele în locul său
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
mâine Ghiță, că altul nu mai aveau în curte cu numele acesta. - Lasă, că te întorci mâine, îi șopti Buna aplecată peste umărul lui. Poți să dormi cu Cosmin, în patul pe care îl împărțeați pe când erați prunci. O pupă zgomotos pe obrazul șifonat de ani, apoi se lăsă târât de Jean și de Cosmin în odaia din față, martoră a năzbâtiilor lui din copilărie. Toate se clătinau. Ușa, masa, patul, vărul Cosmin și unchiul Jean se înclinau până la pământ. Se
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
acoperiți de pătură și de întunericul ușor destrămat de lampa de noapte, fără ca săruturile, împrăștiate cu generozitate peste tot, să înceteze. Palmele lor fierbinți dezmierdau fără încetare trupul celuilalt într-o plăcută neorânduială și își simțeau răsuflările din ce în ce mai adânci, mai zgomotoase, gâtuite de emoție... - Eugen, te doresc atât de mult! Nu-mi este teamă, dar... să mă ierți că nu știu ce să fac și... - Să fii liniștită, iubito! Eu sunt fericit că te am în brațe... Sunt fericit că trupurile noastre s-
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
Aruncă-n luptă toate armele ce numai o femeie le posedă, știe ce vrea și știe și cum să obțină. Iar rezultatul nu întârzie s-apară. Un icnet scurt de început,apoi un șir de țipete din ce ce mai zgomotoase și prelungi. Sunt strigăte de imensă plăcere, de peste-un an n-a mai simțit așa ceva și-un an e foarte mult,chiar și pentru o femeie. Se mișcă sacadat în poala lui de bărbat tânăr și viril,îi aude gemetele
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
de la oală”, de „brușul” de mămăligă și de „căpățâna” de ceapă, pe care mama le învelea într-un ștergar și mi le așeza cu drag într-o trăistuță pe care apoi mi-o punea după gât, după care mă pupa zgomotos pe amândoi obrajii și-mi spunea (a câta oară, Doamne?): - Ai grijă să nu pierzi iară oile, copile! Da, așa au fost ani tinereții mele... Și cred că așa a fost în primii ani și viața tuturor acelora care s-
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
genelor mele, umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții, sămânța de lumină desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubee ce strivesc versul nescris între-ale mele buze, cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții alee clinchetul zgomotos, de lume să se amuze... Cred că...murmurul de ape reflectă bulgări de lumină, dansul trist al toamnei croiește drum către ruină, tremurătoarea pădure, uscată, acum frântă, întinderilor cerești vrea să li se plângă... Cred că...izvorul înserării va oglindi
CREZUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/372777_a_374106]
-
cunosc în amănunt ce se servește la orice eveniment cultural al săptămânii și nu scapă nici o pomană chiar dacă este vorba doar de covrigei și apă chioară. Au un sistem special de comunicare, comportament de muște verzi și manifestă un devotament zgomotos față de maestrul în jurul căruia bâzâie. Cristian i-a ieșit în întâmpinare și a dat să spună fraza de bun venit, aia la care lucrase o săptămână. Marele Poet s-a uitat cu mirare, sau poate chiar cu scârbă la el
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
împlini poruncile sfântului. Peste două secunde în fața criticului se aflau sticla de whisky, paharul de cristal, castronașul cu linguriță pentru cuburile de gheață și limbile adulatorilor de serviciu puse cu generozitate la discreție. Marele Critic oficie sorbitul primului pahar, râgâi zgomotos și spuse plin de încântare: - Flit! Gașca dispăru, chirăind încântată de bunăvoința arătată și era gata-gata să-l omoare pe un tâmpit ce se lăuda cu stropii de salivă de pe obraz, susținând nemernicul că sunt chiar ai Inegalabilului. După mai
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc: --Ia uitați-vă la Dan cum s-a înverzit de bucurie când i-am pus pe masă un sac de castraveți! Cei trei izbucniră în hohote zgomotoase. Pleșcan îl luă în balon și el: --Ia, Zamfirescule, ia, cornișon autentic din grădina Olguței. Culeși de mânuța ei. Auu! --Ce vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe masă un tir. Să mâncați
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
se liniștească, a pregătit baia. Pentru cea mică, dar și pentru Emanuela, a fost o adevărată distracție. Daniela și-a revenit total, molipsind-o și pe Emanuela cu veselia ei. Lovea apa cu palmele și dădea veselă din piciorușe. Râdea zgomotos și totul în jur era stropit cu apă, inclusiv Emanuela și Cristina, care, îi stătea aproape în tot acest timp. Când a venit Simona, în casa Emanuelei veselia era în toi, iar aceasta părea să fi uitat de toată supărarea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
Cred că era un vagon de pe timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa nu se închidea, era sărită de pe șină, culoarul era aglomerat cu tot felul de pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
ultima răsuflare, ultimul strop de seva. Așa mă simt și eu, spectator nefericit... E ziua în care camarile sufletului se deschid larg Și, din sertare întunecoase, reci, Țâșnesc violent Amintiri, tristeți și dureri grele, Prinse cu cătușe grele, ruginițe și zgomotoase. Se lovesc de pereții camerei Și se sparg în fărâme de cioburi negre și ascuțite, Ce pot să mă rănească la o nouă atingere. Le adun cu grijă și le îngrop în labirintul uitării, Trag capacul greu, ce scârție înspăimântător
RENASTERE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373255_a_374584]
-
un avans încurajator pentru viitor. Deja, după această observație, începusem să-mi pun la lucru imaginația masculină, care nu s-a lăsat mult așteptată. În jurul mănăstirii, „vedeam multe mașini, nici un loc de parcare, că valea-i îngustă, lume multă și zgomotoasă, campingul supraaglomerat, motiv pentru a propune urcarea pe drumul forestier, către poiana unde se află Schitul, loc ideal de odihnă și oferitor de intimitate desăvârșită. ” - Ce facem Pușa, dacă nu găsim loc de parcare? spusei eu cu o îngrijorare în
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
a discului fiindcă cercul e foarte gol pe dinăuntru. Dar era bine și așa ! Blonduțul a stat cuminte ce a stat ,dar acum dă semne de plictiseală mare. El e la vârsta acțiunii și dacă n-are acțiune,soarbe destul de zgomotos o înghețată la cornet. Dar gustul leșinat tot nu-i alungă plictiseala așa că lasă înghețata pe măsuța de la geam și se ridică cu mingea în mână, îndreptându-se în viteză către coridor. Constată că terenul este liber și-ncepe o
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
Cred că era un vagon de pe timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa nu se închidea, era sărită de pe șină, culoarul era aglomerat cu tot felul de pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
actuale, publicând, într-un ritm amețitor, zeci de articole, studii, volume, fără a aștepta laude, premii, recompense, ci pur și simplu din interes față de opera acestora, dublat de un sentiment de prietenie literară sinceră - și acesta rara avis azi în zgomotoasa și orgolioasa noastră societate literară. În plus, și-a cosacrat ani buni abordării dintr-o inedită perspectivă - sociologico-axiologică constructivă - recuperării critice a scriitorilor clasici, interbelici, moderni și postmoderni, consacrându-le volume de referință, cât și cercetării fenomenului cultural și literar
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
de ploaie îmi căzu pe mână, dar nu mai mult. Alt tunet bubui. Mai întâi încet, Cu un mic foșnet în copaci, și atât de măruntă, că nici n-o vedeam, ploaia a început să cadă. Mai repede și mai zgomotoasă ca un șuvoi pieziș, din cerul plumburiu cădea ca apa unei cataracte. Trăgeam în piept aerul proaspăt și curat. Ploaia îmi stropea fața și mâinile. Nu vedeam din fereastra larg deschisă Mai departe de rondul cu flori Ce se unduiau
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
strânse, ca și când în fața ei ar fi apărut cea mai mare mizerie umană care trebuia curățată de urgență din acel loc. Mădălina ieși repede din casă, înainte de a-i da gazdei satisfacția de a o vedea plângând. Se plimbă pe străzile zgomotoase ore bune până când se hotărî să îl sune pe Cătălin Damian și să programeze o întâlnire. Poate că așa fusese să fie, să scape de Tanti Anisia și să aibă parte de o libertate dulce, alături de un bărbat frumos și
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
multe baloane în aer Sau doar admirăm cerul Poate mi-ai pus multe flori în păr Sau doar l-ai mângâiat tandru Poate pluteam deasupra dealurilor înverzite Sau doar ne plimbăm prin parc Poate ne rostogoleam prin iarbă și rădeam zgomotos Sau doar gustam o înghețată Poate urcăm munți și ne răcoream în izvoare line Sau doar mă țineai de mână Poate făceam multe magii Sau doar ne sărutam pe buze Poate am eliberat mulți fluturi colorați Sau doar ne-am
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
care să-mi regăsesc pacea interioară. Fusese o înlănțuire de imagini ciudată, încă din start mă încercase o neliniște tulburătoare, deoarece eram singură într-un loc necunoscut, într-o noapte ca de Halloween, iar străzile erau ticsite de personaje ciudate, zgomotoase, cu fizionomii hilare, de parcă asistam la o paradă intergalactică. Îmi simțeam pupilele dilatate de groază, iar inima îmi bătea năpraznic, în timp ce valuri de căldură mă năvăleau sistematic, epuizându-mă psihic. Auzeam tot ce se vorbea, dar fără posibilitatea de a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
sus”. Viața socială, asemeni celei profesionale, suferise daune serioase în ultima vreme, deci nu se putea plânge de lipsă de ocupație. Doar nopțile, în imensitatea patului de burlac, anumite amintiri îi mai tulburau somnul întârziat pe undeva, asemeni unor bondari zgomotoși și insistenți, dar se opunea cu vehemență acelor ,, atentate” mârșave la liniștea lui, care sfârșeau înghițite lacom de tihna somnului venit în ajutor. Astfel Lea devenea istorie, cu fiecare zi ce trecea, în timp ce Carlos redevenea stăpân absolut pe viața și
DILEME ( FRAGMENT 28) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375648_a_376977]