KorAP: Find »[drukola/base=zgură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...97 >

2,421 matches

Corola-website/Law/166464_a_167793

de cupru 7401.20 - Cupru cementat (precipitat de cupru) A) Mate de cupru. Mata de cupru este produsul topirii minereurilor sulfurate ale cuprului, prăjite în prealabil, în vederea separării sulfurii de cupru de ganga și de celelalte metale care, formând o zgură, plutesc la suprafață matei. Matele sunt, deci, constituite, în principal, din sulfuri de cupru și de fier și se prezintă, în general, sub formă de granule negre sau brune (obținute prin turnarea matei topite în apă) sau sub formă de

ANEXĂ nr. 74 din 5 ianuarie 2000 CUPRU ŞI ARTICOLE DIN CUPRU. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166464_a_167793]
Corola-website/Law/166466_a_167795

o nouă electroliza, se poate obține un aluminiu practic pur. Aluminiul se obține, de asemenea, prin tratamentul altor minereuri, precum leucitul (silicat dublu de aluminiu și de potasiu), precum și prin retopirea deșeurilor și resturilor de aluminiu sau prin tratarea reziduurilor (zguri, etc.). Aluminiul este un metal alb-albastriu, a cărui proprietate esențială este densitatea mică. În afară de aceasta, aluminiul este foarte ductil, poate fi ușor laminat, etirat, forjat, ambutisat, de exemplu, sau turnat. Că multe alte metale și în special metalele moi, el

ANEXĂ nr. 76 din 5 ianuarie 2000 ALUMINIU ŞI ARTICOLE DIN ALUMINIU. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166466_a_167795]
deșeurile și resturile din aluminiu. Deșeurile și resturile din aluminiu formează o sursă importantă de materii prime pentru industria aluminiului. Ele se folosesc, de asemenea, pentru dezoxidarea și decarburarea băilor de oțel. Sunt excluse de la această poziție: a) Scoriile și zgură provenind de la fabricarea metalelor feroase și conținând, sub formă de silicați, aluminiu recuperabil (pozițiile nr. 26.18 sau 26.19). ... b) Cenușă și reziduurile de la fabricarea aluminiului (poziția nr. 26.20). ... c) Lingourile sau formele brute similare, turnate pornind de la

ANEXĂ nr. 76 din 5 ianuarie 2000 ALUMINIU ŞI ARTICOLE DIN ALUMINIU. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166466_a_167795]
Corola-website/Law/166099_a_167428

Arzătoare auxiliare 1.4.4.2. Unitatea de incinerare pentru deșeuri periculoase 1.2.4.2.1. Cameră de incinerare 1.4.4.2.2. Zona de amestec/cameră de combustie 1.4.4.2.3. Sistemul de extragere al zgurii 1.4.4.2.4. Zona de postcombustie 1.4.4.3. Unitatea de incinerare pentru nămolurile municipale 1.4.5. Principii fundamentale 1.4.6. Evacuări de siguranță 1.4.7. Răcirea gazelor reziduale și recuperarea căldurii 1.5

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
4.4. Particularități la măsurătorile aerului rezidual în instalații de coincinerare 4.5. Controlul condițiilor minime de incinerare 4.6. Măsurarea emisiilor din apele uzate 5. VALORIFICAREA ȘI ELIMINAREA REZIDUURILOR PROVENITE DIN INCINERAREA DEȘEURILOR 5.1. Elemente generale 5.2. Zgură/Cenușă 5.2.1. Cerințe de la arderea cenușii reziduale și a cenușii 5.2.2. Cenușă reziduala și cenușă din instalațiile de incinerare a deșeurilor municipale 5.2.3. Zgură și cenușă din instalațiile de incinerare a deșeurilor periculoase 5

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
PROVENITE DIN INCINERAREA DEȘEURILOR 5.1. Elemente generale 5.2. Zgură/Cenușă 5.2.1. Cerințe de la arderea cenușii reziduale și a cenușii 5.2.2. Cenușă reziduala și cenușă din instalațiile de incinerare a deșeurilor municipale 5.2.3. Zgură și cenușă din instalațiile de incinerare a deșeurilor periculoase 5.3. Pulberile de la incinerarea deșeurilor 5.4. Apă reziduala și produse de reacție din purificarea umedă a gazului rezidual 5.5. Adsorbanți, catalizatori 5.6. Alte reziduuri 6. AUTORIZAREA Lista

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
termică a substanțelor organice la temperaturi ridicate, în mare măsură în absență oxigenului. - Raportul de aer - raportul între cantitatea de aer de combustie folosită practic și cea stabilită teoretic. - Reziduu - orice material lichid sau solid, inclusiv cenușă de vatra și zgură; cenuși volante și praf de cazan; produși solizi de reacție de la tratarea gazelor; nămol de la tratarea apelor uzate; catalizatori consumați și cărbune activ epuizat, definit că deșeu în anexa nr. 1 A la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 78

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
de grăsimi, site și reziduuri de la curățarea conductelor și drenurilor. - Valori limită de emisie - masă exprimată în termenii parametrilor specifici, concentrația ��i/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depășit în cursul uneia sau mai multor perioade de timp. - Zgură / Cenușă - termen folosit pentru reziduuri de combustie topite sau sinterizate rezultate din ardere. 1. TEHNOLOGIA 1.1. Scopul general al incinerării deșeurilor Procesele de tratare termică a deșeurilor reprezintă o opțiune fezabilă după variantele de valorificare (colectare, sortare, reciclare) și

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
specifică de referință, de exemplu în cazul deșeurilor menajere, are în general o tendință de scădere, datorită creșterii continue a procentului deșeurilor cu greutate specifică mică (hârtie, cartoane, ambalaje diverse, plastice etc.) și scăderea procentajului de materiale biodegradabile și inerte (zgură, cenușă, pămînt, moloz etc.) ca urmare a creșterii nivelului de calitate al vieții. Deșeurile menajere au greutatea specifică relativ mare, în special datorită procentului ridicat de deșeuri fermentabile (vegetale și animale), cât și a umidității ridicate a acestora. Această variază

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
cu ajutorul de profile generatoare de turbulenta sau/și introducerea de aer secundar. Câmpul de temperatură din cuptor poate fi modificat prin proiectarea pereților cuptorului. Există structuri ale pereților cu sau fără răcire. Materialele folosite trebuie să fie refractare la aderarea zgurii pe suprafața lor și suficient de rezistente la eroziune, iar dacă este posibil să prevină difuzia compușilor sublimabili din gazele reziduale. Răcirea pereților cuptorului este redusă într-o asemenea măsură, încât să prevină formarea turtelor de zgură, cu scopul de

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
refractare la aderarea zgurii pe suprafața lor și suficient de rezistente la eroziune, iar dacă este posibil să prevină difuzia compușilor sublimabili din gazele reziduale. Răcirea pereților cuptorului este redusă într-o asemenea măsură, încât să prevină formarea turtelor de zgură, cu scopul de a permite temperaturi ridicate ca mijloc de a optimiza arderea. 1.4.4.1.4. Zona de postcombustie Cuptorul este unit cu zona de postcombustie. Pentru a asigura la maxim arderea completă a gazelor reziduale cu amestecarea

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
ridicarea temperaturii. 1.4.4.2.1. Cameră de incinerare În camera cuptorului rotativ, compușii organici ai deșeurilor alimentați prin peretele din spate sunt oxidați la temperaturi de cca. 850° C. Timpul de staționare pentru deșeuri periculoase solide și pentru zgură rezultată este determinat de către pasul și viteza de rotație a cuptorului rotativ. Timpul de staționare, în mod normal, depășește 30 de minute. Zgură se scurge în stare uscată topită, în funcție de compoziție și temperaturile de lucru. Temperaturile în camera de incinerare

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
sunt oxidați la temperaturi de cca. 850° C. Timpul de staționare pentru deșeuri periculoase solide și pentru zgură rezultată este determinat de către pasul și viteza de rotație a cuptorului rotativ. Timpul de staționare, în mod normal, depășește 30 de minute. Zgură se scurge în stare uscată topită, în funcție de compoziție și temperaturile de lucru. Temperaturile în camera de incinerare, în mod normal, variază de la 850° C la 1200° C. Valoarea temperaturii influențează arderea completă a gazelor reziduale și zgurii. Din punctul de

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
30 de minute. Zgură se scurge în stare uscată topită, în funcție de compoziție și temperaturile de lucru. Temperaturile în camera de incinerare, în mod normal, variază de la 850° C la 1200° C. Valoarea temperaturii influențează arderea completă a gazelor reziduale și zgurii. Din punctul de vedere al gazelor reziduale, procesele din camera de incinerare trebuie să fie considerate cuplate cu cele din zona de postcombustie. În camera de incinerare, temperaturi de functionare sub 850° C și fluctuații marcabile ale temperaturii pot fi

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
combustie, condițiile de functionare impuse în camera de postcombustie variază ținând cont de tipul deșeurilor incinerate. Fiecare cameră de combustie este echipată cu arzătoare amplasate tangențial sau poligonal unele față de altele. 1.4.4.2.3. Sistemul de extragere al zgurii Scopul sistemului de extragere al zgurii este să îndepărteze și să răcească reziduurile solide rezultate în cuptorul rotativ și de a asigura o închidere ermetica între cuptorul rotativ și camera de incinerare. În mod obișnuit sunt folosite instalații cu extragerea

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
camera de postcombustie variază ținând cont de tipul deșeurilor incinerate. Fiecare cameră de combustie este echipată cu arzătoare amplasate tangențial sau poligonal unele față de altele. 1.4.4.2.3. Sistemul de extragere al zgurii Scopul sistemului de extragere al zgurii este să îndepărteze și să răcească reziduurile solide rezultate în cuptorul rotativ și de a asigura o închidere ermetica între cuptorul rotativ și camera de incinerare. În mod obișnuit sunt folosite instalații cu extragerea umedă a cenușii. Instalația trebuie să

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
să răcească reziduurile solide rezultate în cuptorul rotativ și de a asigura o închidere ermetica între cuptorul rotativ și camera de incinerare. În mod obișnuit sunt folosite instalații cu extragerea umedă a cenușii. Instalația trebuie să fie corespunzătoare atât pentru zgură fin granulata, aglomerări de bulgari de zgură, cât și obiecte voluminoase. De asemenea, ea trebuie să asigure suficient aer pentru cameră de incinerare, o răcire și amestecare a zgurei și o separare adecvată a apei folosite pentru răcirea zgurei din

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
rotativ și de a asigura o închidere ermetica între cuptorul rotativ și camera de incinerare. În mod obișnuit sunt folosite instalații cu extragerea umedă a cenușii. Instalația trebuie să fie corespunzătoare atât pentru zgură fin granulata, aglomerări de bulgari de zgură, cât și obiecte voluminoase. De asemenea, ea trebuie să asigure suficient aer pentru cameră de incinerare, o răcire și amestecare a zgurei și o separare adecvată a apei folosite pentru răcirea zgurei din materialul extras. 1.4.4.2.4

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
o importanță deosebită este conținutul de metale grele din deșeuri, în special, elementele volatile, cum ar fi mercurul, care nu pot fi fixate-inglobate în reziduurile finale din centralele termice (cenușă). Pentru evitarea poluării aerului și pentru o eventuală valorificare a zgurii și cenușei din termocentrale este necesară o limitare a concentrațiilor de metale grele din combustibilii alternativi (vezi proiect "Ghid pentru coincinerarea deșeurilor în fabricile de ciment"). 1.6.2. Fabrici de ciment Un aspect esențial în fabricarea cimentului îl reprezintă

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
puternic al deșeurilor cu aerul de combustie, temperatura adecvată și un timp de postcombustie corespunzător. Anumite deșeuri necesită un surplus mare de aer pentru a arde uniform. Cand carbonul fixat depășește 150-200 kg/h, carbonul elementar poate fi extras cu zgură. În cazul unei alimentari discontinue precum și în cazul aprinderii spontane a deșeurilor periculoase, mărimea camerei de incinerare impune nivelul de alimentare cu deșeuri. În tipul incinerării cea mai mare parte a oxigenului din camera de ardere este folosit pentru oxidarea

NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/166099_a_167428]
Corola-website/Law/166813_a_168142

atmosferă inerta: MIG (Metal Inert Gaz) sudarea cu arc în atmosferă activă; MAG (Metal Active Gas); sudarea cu arc în atmosferă inerta cu electrod de tungsten: TIG (Tungsten Inert Gas); sudarea cu arc sub flux solid; sudarea cu arc sub zgură; sudarea cu arc vertical sub gaz (electrogaz) etc. 2) Sudarea cu jet de plasma. Sursă de căldură este furnizată printr-un arc focalizat care, prin ionizare și disociere, transformă un gaz auxiliar în stare de plasma (jet de plasma). Gazul

ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166813_a_168142]
Corola-website/Law/166827_a_168156

și hidroxizii clasificați la capitolul 25, în particular magnezia (oxidul de magneziu), chiar pură, vărul nestins și vărul hidratat (oxidul și hidroxidul de calciu impuri). ... b) Oxizii și hidroxizii care constituie minereuri (poziția nr. 26.01 până la 26.17), cenuși, zguri sau alte reziduuri metalice (poziția nr. 26.18 până la 26.20). ... c) Oxizii metalelor prețioase (poziția nr. 28.43), ai elementelor radioactive (poziția nr. 28.44), ai scandiului, ytriului sau ai metalelor din pământuri rare (poziția nr. 28.46). ... d

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
apă, utilizat în medicină sub numele de ektogan (peroxid pur sau conținând oxid de zinc); servește și la prepararea cosmeticelor. Poziția nu cuprinde: a) Oxidul natural de zinc sau zincitul (poziția nr. 26.08). ... b) Reziduurile de la metalurgia zincului, zise zgură de zinc, care conțin și oxizi impuri (poziția nr. 26.20). ... c) Hidroxidul de zinc [Zn(OH)(2)] sau alb gelatinos și hidratul de peroxid (poziția nr. 28.25). ... d) Oxidul de zinc impur, denumit uneori gri de zinc (poziția

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
25.30). ... b) Oxizii de fier ce conțin minereuri de la poziția nr. 26.01: hematitele roșii (minereu de oxizi de fier, martita etc.), hematitele brune (minetele sau oxizii hidratați conținând carbonați), limonitul (oxid hidratat), magnetitul (oxizi magnetici de fier). ... c) Zgură de fier, oxizii impuri care se desprind de pe suprafață fierului încălzit la roșu sau forjat (poziția nr. 26.19). ... d) Oxizii de fier alcalinizați utilizați pentru epurarea gazelor (poziția nr. 38.24). ... e) Oxizii de fier naturali (hematitele) constituind pietre

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
în apă. Utilizat drept culoare opacizanta în industria ceramică sau că abraziv în sticlărie. ... Stanații de la poziția nr. 28.41 derivă de la acești acizi stanici. Poziția nu cuprinde: a) Acidul stanic natural (casiteritul), minereu de la poziția nr. 26.09 ... b) Zgurile de staniu, adică amestecurile de staniu și de oxizi de staniu, obținute în cursul topirii acestui metal (poziția nr. 26.20). ... 16) Oxizi și hidroxizi de wolfram. Oxidul cel mai important este anhidrida tungstenica (trioxidul de wolfram) [WO(3)], obținut

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]