2,112 matches
-
conservă, în deceniile de după 1944, în poziția de dramaturg laureat 1. Efigia ultimă a lui Baranga, aceea de scriitor abil și descendent al unei tradiții ce urcă până la Mihail Sebastian, împinge în plan secund profilul artistului angajat din anii de zidire democrat-populară. Mesajul comunist, de la care textele sale se revendică programatic, este (aparent) diluat de inventivitatea dramatică. Generațiilor de spectatori ce revin pentru a urmări Mielul turbat, retorica stalinistă le apare ca un fapt de istorie îndepărtată. Montările salvează teatralitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Trenul, ca un șarpe lung și negru, gonea pe sub dealul Cetățuiei, parcă fugărit din urmă... Sus pe culme, printre vârfurile copacilor se iveau turlele Mănăstirii Cetățuia - ctitorie a vestitului Domn Duca-Vodă Gheorghe - străpungând parcă, cerul azuriu. Pe crestele dealului din stânga, Zidirea lui Petru Șchiopu-Vodă, Mănăstirea Galata, se înalța spre cer măreața, sclipind în razele asfințitului... Sfintele lăcașuri au fost, nu numai loc de retragere și închinăciune, dar și cetăți de pază și de ocrotire în zile de restriște. „Mănăstirea este Tinda
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
năvalnice, și cutremure năpraznice, dar fără să le clintească, urmând demolarea și „sistematizarea” comunistă, să le înlocuiască cu niște blocuri greoaie într-un peisaj romantic plin de amintiri și înobilat de pașii marilor înaintași. N-au scăpat furiei „sistematizarii” comuniste, zidiri cu arhitecturi deosebite ca, Azuga, Luther, Teatrul-circ Sidoli, Hotel Astoria.. dar mai ales, Coloseul Bragadiru , cu o arhitectură fără asemănare în oraș și în țara întreagă,.. ș. a. fără de care Piața Unirii, Centrul fostului oraș Iași nu este decât un cvartal
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
rugăciune, au fost înălțate în acel loc sfânt. Palatul și biserica, scăldate în razele roșiatice ale soarelui, la ora aceea, stăteau față în față ca doi martori muți, înfipți adânc în trecut... sub povara tainelor. „Dac’ar putea vorbi aceste zidiri... dac’ar putea..!”, a fost primul gând care-mi trecu prin minte. Era o zi frumoasă și caldă, cerul avea o limpezime cum rar s-au mai văzut. Sus, sus pe cer, doar câteva scame de nori, pluteau încet ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trecere la Istanbul), A. îl tratează cu ambiguă îngăduință, la concurență - neștiută - cu Eftimie, ce motivase fără echivoc și aprobase, în letopisețul paralel, complotul ce-l va suprima pe Ștefăniță. Exagerarea dispoziției pioase și dărniciei ctitorului Lăpușneanu față cu propria zidire de la Slatina (e invocată și faimoasa convertire ca Pahomie monah, răstălmăcită cinic, în alt veac, drept joc duplicitar, al histrionicului personaj, cu „masca” morții în final) anticipă, retoric, nota subsecventă, în care A. dezavua pe Despot (Iacob Heraclid): un apostat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
din această modernă cutie a Pandorei - revoluția în știință și tehnică - sunt ambivalente: ele pot genera progres, dar pot aduce și distrugeri; pot deschide omenirii zări luminoase, dar pot fi și instrumente cinice ale dominației, terorii, sufocării; pot contribui la zidirea unei noi civilizații, dar pot totodată să o ruineze pe cea veche. Pentru prima dată în istorie, omul a dobândit puterea de a săvârși acte de o asemenea natură și dimensiune, încât să pună în cauză însăși supraviețuirea speciei umane
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
identitate. Lângă locuința noastră se afla calcanul altei case în care erau repartizate două familii, un inginer de la CFR și un profesor universitar. Nefiind proprietari, aceștia cârpeau doar din când în când acoperișul prin care țârâiau ploile. Cu timpul, din zidirea lor rămase doar un spate orb de cărămidă, cu tencuiala căzută. O casă urâtă, cu coasta către stradă și care, după sistematizare, rămase cu peretele pe trotuar. O înveselea doar un decor de iederă urcată până la acoperiș. Deasupra stăpânea un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și a prieteniei”. Întrebarea este ce facem cu aceste repere idei morale? Ce facem cu sacralitatea maternității, când mamele noastre pleacă și se jertfesc precum Ana lui Manole, în străinătate și ignoră faptul că “zidesc” fără fundament deoarece propria lor zidire, propria lor zămislire - copilul rămâne singur în țară privat de iubirea transgenică pe care o transmite mama către copil, privat de legătura sacră cu Dumnezeu prin lipsa streamerilor dintre Dumnezeu -mamă- copil. Cum rămâne cu simbolul sacru al maternității pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
îți atrăgeau atenția ca un magnet. Preotul și dascălul își făceau din nou datoria. Odată cu "Dumnezeu să le ierte", au început să sune înfundat lopețile de pământ pe sicriele celor care au fost bapțea și Silvia. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-Și-a aminte că țărână suntem. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; așa va înflori. Că duh a trecut printr-însul și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște încă locul său. (Psalm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tezist-romantic contrastul între micimea contemporaneității și magnificența vremurilor trecute, evocată prin mărturia depusă de "ale turnurilor umbre". Moda "ruinurilor" a răposat de mult; la mijlocul veacului trecut se putea vorbi chiar de opusul ei, doar se cânta monocord, entuziast și calp, zidirea, șantierul, construcția nouă, barajul, Bumbești-Livezenii, compresorul proptit cu piciorul ș.a.m.d. Dacă onor scriitorul român ar catadixi să mai și coboare din turnul de hârtie al gâlcevilor eterne, ar putea constata că, în anno domini 2009, avem belșug de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Zilieru era apreciat ca fiind "rămas în urma vieții", iar slavistul Zacordoneț era "vechi reacționar" (fiindcă nu-i cita pe Lenin și Stalin)... * T oate orașele moldave, și în special cele două capitale, Iașii și Suceava, dețin informații amănunțite cu privire la vechile zidiri, mai cu seamă cele religioase: ani de fundare, ctitori, încărcătură istorică, incendii, reconstruiri ș.a.m.d. Mult mai puține se cunosc despre viața de zi cu zi a cutărei urbe, despre existența cotidiană a străbunicilor noștri. Altfel spus, mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai cretină demolare din perioada dejistă. Întâi și-ntâi, s-a distrus un simbol: clădirea în care Mihail Kogălniceanu a ținut întâiul curs de istorie a românilor, fostă reședință domnească, apoi sediu al Academiei Mihăilene. Pe alte meleaguri, astfel de zidiri sunt proteguite cu clopote de sticlă; la noi, a doborât-o târnăcopul inculturii suverane. Apoi, fiindcă prin demolare nu s-a obținut mare lucru, strada rămânând la fel de îngustă (câtă vreme arcul de zidărie ce lega clădirea de aceea a Liceului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cale ferată și, la nevoie, ataca la baionetă și simboluri capabile să evoce România de altă dată. Așa că era oarecum în firea lucrurilor să șarjăm (cu târnăcopul) cioturile rămase în vechea incintă a Academiei. Erau teribil de zdravene acele vechi zidiri, unele groase de peste un metru! Numărându-mă printre demolatorii propriu ziși, am rămas și cu o anume nedefinită jenă, și cu mult interes față de destinul zidirii înlăuntrul căreia au ținut cursuri Eftimie Murgu, Ion Ghica, August Treboniu Laurian, Simeon Bărnuțiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
târnăcopul) cioturile rămase în vechea incintă a Academiei. Erau teribil de zdravene acele vechi zidiri, unele groase de peste un metru! Numărându-mă printre demolatorii propriu ziși, am rămas și cu o anume nedefinită jenă, și cu mult interes față de destinul zidirii înlăuntrul căreia au ținut cursuri Eftimie Murgu, Ion Ghica, August Treboniu Laurian, Simeon Bărnuțiu, V.A. Urechea și atâția alți începători într-ale învățământului românesc. A fost casa spătarului Petrache Cazimir. Documentar, e atestată încă din 1799. A scăpat ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea - țăranii din Zacint [Grecia] cred că, spre a Întări podurile sau cetățile, e bine a se tăia la fața locului un om, mai cu seamă un turc sau ovrei, și a-l Îngropa În zidire” <endnote id="(46, p. 50)"/>. Urme ale unor practici și credințe similare au supraviețuit până În zilele noastre și În folclorul ciobanilor din sud-estul Poloniei (deci la nord de Bucovina și de Maramureș - zone În care păstorii evrei au coabitat cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bătrâni, călători, străini (țigani, de exemplu) <endnote id="(596)"/>. Ovidiu Papadima a arătat că această practică arhaică este atestată În România de la jumătatea secolului al XIX-lea și acoperă toate zonele țării, dar a făcut greșeala să creadă că „obiceiul zidirii umbrei” este specific doar arealului românesc <endnote id="(167, pp. 613-615)"/>. Acest tip de sacrificiu simbolic este atestat practic În tot spațiul sud-est-european (Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria și, bineînțeles, România). În Ungaria am dat peste un caz straniu de răsturnare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 40)"/>. Câteodată se specifică În mod expres că turcii omoară și Încastrează În zidurile unor construcții corpuri (sau cranii) de creștini, anume de rit ortodox <endnote id="(168, pp. 83 și 87)"/>. Analizând nenumărate variante ale legendei privind „jertfa zidirii” În Europa și Asia, etnologul român Adrian Fochi a ajuns la concluzia că, uneori, „alegerea [sacrificatului] este abil Îndreptată către persoane susceptibile a fi victimele fanatismului religios, de gintă, pseudo-patriotic. Precum se vede, se alege Întotdeauna prețul cel mai mic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el, că un asemenea pact este între noi; adică, dacă va fi nevoie, să-l răscumpăr. Pr. Circhi, Prefectul Misiunii, deși era foarte mâhnit de decizia misionarilor noștri, i-a recomandat călduros Sf. Congregații: Părinții au adus aici o specială zidire sufletească și să binevoiască Dumnezeu să trimită totdeauna asemenea misionari pe aceste meleaguri. De-acum el nu mai putea să-l ceară pe nici unul dintre ei ca succesor, întrucât din iulie 1633 a primit înștiințarea că i-a fost destinat
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ascundem această moarte, iar ostenelile pe care alții le-ar face din răzbunare, să le convertim în trudiri de rugăciuni acumulate pentru acel suflet; altminteri, prin resentiment, l-am expune pe Pr. Giovenale Falco misionar acolo, care slujește spre măreața zidire și mulțumire cu încuviințarea acelui domnitor, căruia i s-a recomandat cu insistență pentru recuperarea, instrumentelor unuia dintre acele convente, celălalt fiind distrus cu tot cu biserică. Este vorba despre biserica și conventul din Târgoviște incendiate de tătari. Întorși la Roma cei
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de către tot omul cinstit, cel ce nu dorește decât împlinirea glasului dreptății dinlăuntrul lui, făcând voia Creatorului Universului”. Siu Karta („Cercetări în lumea nevăzută”, George Văsîi, vol. III, p. 243, Editura „Solteris”, Piatra Neamț, 2002) „Pe dărămăturile tale vechi vor fi zidiri din nou, vei pune temelia cea străveche și te vei chema tocmitor de spărturi și înnoitor de drumuri, ca țara să se poată locui...” Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca, „Omul, zidire de mare preț”, pag. 135/12). „Omul ordinii, omul
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Solteris”, Piatra Neamț, 2002) „Pe dărămăturile tale vechi vor fi zidiri din nou, vei pune temelia cea străveche și te vei chema tocmitor de spărturi și înnoitor de drumuri, ca țara să se poată locui...” Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca, „Omul, zidire de mare preț”, pag. 135/12). „Omul ordinii, omul iubirii de oameni, omul iubirii și credinței în Dumnezeu”, în neam și țară, „omul smereniei, concret și totuși spiritual” (idem, pag. 111), acesta este ÎNVĂȚĂTORUL despre care povestesc eu. Dedic această
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
George Căbaș Descriere: Cartea de față este alcătuită din darul duhovnicesc a douăzeci și doi de părinți, maici și dascăli ai Bisericii. Sunt convorbiri consemnate pe o perioadă de timp mai îndelungată, la începutul anilor ‚90. Ele vor rămâne spre zidire sufletească, spre mângâiere și întărire în lupta vieții. Și totuși, întrebările stăruie între noi tot atât de vii. Multe din ele ar putea fi puse și azi, problemele au rămas aproape neschimbate. Convorbirile redate sunt călăuză bună în urcușul duhovnicesc și conduc
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
lecții de armonie și echilibru existențial, de punere În rost și compunere a unei vieți cu noimă. Ea ne oferă o altfel de metafizică. Ne ajută să alungăm singurătatea și tot felul de egoisme pentru a ne Împlini Într-o zidire Împreună. Ne face să depășim materialitatea Îngustă și să ne mișcăm spre altitudinea spiritului. Să experimentăm pe cont propriu stări pure și să Întrupăm frumusețea, bunătatea și autenticitatea. Să-l simțim pe Dumnezeu chiar și atunci când cântăm o melodie În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
corespunzător, s-au făcut unele modificări: "...am poroncit alcătuirea planului pentru un ospițiu îndemânatic și chibzuit în potrivire cu regulile ospitalicești. Acest plan, săvârșindu-se acum de către arhitectul Kugler, după indicații și povățuiri Protomedicului țării, am poroncit a se începe zidirea cea nouă și a se clădi treptat, conform mijloacelor și cu o combinație să se cuprindă și să se înlocuiască cu vreme încăperile cele vechi, câtu va urma lucrul, ospițiul însă nu va înceta a primi infirmi, după închipuirile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
așa de bun Domn den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care Țară alt Domn ca Măriia ta n-au avut până în zioa de astăzi den dăscălecătoarea ei. Laude alții ceale vreadnice de vedearea ale besearecilor și ale mănăstirilor zidiri, și cealealalte ale Măriei tale minunate lucrări, iară smereniia noastră, și de acealia să minunează și aceastea le prea laudă, adecă cea desăvârșit podoabă, care Măriia ta ai făcut la besearecile lui Dumnezău, îmbogățindu-le cu tipărirea, mai înnainte a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]