1,218 matches
-
de dorinți, pământul, noroiul menit să putrezească în propria lui nuntă. "Curând se face ziuă, senin din nou e pliscul ciorii/ Senine gheare, senin și iepurele mort/ Sticlos aproape totul, astfel încât mă port/ și eu la fel de fals, precum ne-mbracă zorii./ Sunt iarăși în picioare, mă bucur că le am,/ Mă curăț de nămolul ce parcă mă-nveșmântă./ Ce fericit eram când o priveam, cum putrezește nobil în propria sa nuntă." De fapt, ideea poemului, dualitatea insului, se extinde și în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nou și prevestea încă o criză majoră. A doua zi dimineață a mușcat de două ori din sendviș, apoi l-a lăsat în farfurie; seara - secetă. Următoarea dimineață l-am găsit pe șantier, lângă baracă. Îi trezea pe muncitori, îi zorea să-și încălzească mâncarea și să vină, că are o urgență acasă. Inventase o prostie cusută cu ață albă, că ar fi apărut nu știu ce fisuri în tencuiala de pe garaj... Nu mi-a trebuit mai mult: dacă nu era în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lângă fereastră. Între timp, femeia naște un "fecioraș frumos și sănătos". Boierul aude hotărârile ursitoarelor (prima se referă la necazurile prin care va trece copilul, dar de "fata din par" și, în cele din urmă, îi destăinuie soției sale că zorise însurătoarea numai pentru a schimba scrisa ursitoarelor. ("- De, bărbate, cică așa se întâmplă omului, cum e ursit el de mic [...]. Ai fost om bun la Dumnezeu, d-ai auzit tu glasul ursitorilor, cum nu-l aude nimeni. D-aia ai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii de altfel și cu boierul Miron, care la lăudat că sa purtat vrednic la oștire. Pe drum, din vorbăn vorbă, Petre se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
precum se retrase, vru, dădu, i se păru, se oferi, se răcori au rolul de a plasa cele două personaje întrun primplan al evenimentelor derulate întrun trecut recent, apropiat de timpul narării, contrastiv cu celelalte personaje - toate fetele alergau și zoreau - și cu planul unui trecut mai îndepărtat, rememorat ( Își amintea el; își adusese aminte de Ion)./Fiind o marcă a narativității, perfectul simplu al verbelor are rolul de a accentua dinamismul narațiunii, de a exprima acțiuni trecute, terminate. 8. O
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în ruptură cu nedreptățile lumii, ea le întărește. Opresiunea cotidiană a violenței este tot o formă de dominare și de nedreptate, dacă nu cumva credem, ca bătrânul Engels, că violența pregătește vechea societate pentru nu se știe prea bine ce zori luminoși sau pentru un model social alternativ. Rămâne așadar mult de lucru pentru a interpreta corect aceste fapte și paradoxuri. Nu este sigur că acest lucru infirmă modelele globale, dar ne arată cel puțin necesitatea unei abordări contextuale a violenței
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1958), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Colaborează la întocmirea unor enciclopedii și culegeri de folclor din Basarabia și Ucraina. A scris și câteva romane, excesiv politizate: Nistru în flăcări (1977, în limba rusă), Zori în freamăt (1980, în limba rusă), Destine vitrege (1985), în care înfățișează conform comenzii politice soarta românilor din Bucovina și Basarabia în perioada bolșevică. Volumul Memoria anilor (1986) conține amintiri din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
1944. Reușește să se întoarcă în țară pe jos, fără acte și fără resurse materiale, ajutat de omenia unor militari din armata română aflată în retragere. Ajuns la București, trăiește în clandestinitate până în august 1944. Din septembrie lucrează la ziarul „Zori noi” din Deva, în 1945-1949 se află la Cluj, unde are diferite funcții în conducerea județeană de partid, ulterior la prefectura județului. În 1949 devine cursant la Institutul de Relații Internaționale din București, iar din toamna aceluiași an până în 1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
Suceava; devine din 1971 muzeograf și documentarist la Muzeul din Fălticeni, unde ctitorește „Galeria oamenilor de seamă” în casa Lovineștilor, muzeograf la Muzeul Județean Suceava, din 1978 conducând și organizând Fondul memorial-documentar „S. Fl. Marian”. Debutează cu un articol în „Zori noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
e drept, într-o topică greoaie și livrescă. A nu se trece cu vederea însă că scrierea este prima încercare reușită, primul roman românesc și că de la apariția romanului până în decembrie 2005 este o distanță de exact 300 de ani. * Zori de ziuă Zori de Ziuă, revistă politică și literară născută din entuziasmul „studenților universitari” V.Gv. Buțureanu și Gheorghe D. Rânzescu, care‐și asumă direcția publicației, în condițiile când publicul cititor devine tot mai exigent iar cărțile, ziarele și revistele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o topică greoaie și livrescă. A nu se trece cu vederea însă că scrierea este prima încercare reușită, primul roman românesc și că de la apariția romanului până în decembrie 2005 este o distanță de exact 300 de ani. * Zori de ziuă Zori de Ziuă, revistă politică și literară născută din entuziasmul „studenților universitari” V.Gv. Buțureanu și Gheorghe D. Rânzescu, care‐și asumă direcția publicației, în condițiile când publicul cititor devine tot mai exigent iar cărțile, ziarele și revistele nu‐ s îndestulătoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aflate în raport de coordonare conclusivă. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul care să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile de omografe: zori zori, cântă cântă; c) perechile de paronime: eminent iminent; (d) apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Și, nici una, nici două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
câteva expoziții personale la Dorohoi și București. 20. Mihai Cărăușu (1896-1979), absolvent al Liceului "Laurian" din Botoșani și licențiat în științe la Iași, este publicist și profesor la liceele din Suceava și Fălticeni, colaborând și la Suceava - Anuarul Muzeului Județean, Zori noi, ș.a. 21. Leon Cehovschi (1872-1960), învățător, folclorist, sprijină activitatea lui Alexandru Voevidca de culegere a cântecelor bucovinene, colaborând și cu Dimitrie Gusti în cercetările privind Câmpulung Moldovenesc. 22. Remus Cehovschi (1901-1976), profesor la școli din Botoșani, publică articole științifice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole despre viața muzicală a Bucovinei în Junimea literară, Făt-Frumos, Zori noi, Muzica ș.a. 84. George Voevidca (1893-1962), poet, publicist, dramaturg, cu studii liceale la Siret, Suceava și Cernăuți, licențiat în Litere și Filozofie la Cernăuți, membru corespondent al Academiei Române din 1937. Este profesor de limbă română la Suceava și Câmpulung
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
opera lui Constantin Dumitrescu și este realizată în anul 1993. GEORGE EMIL PALADE Trecătorii care urcă strada Lascăr Catargiu din Iași vor observa, la jumătatea pantei, pe clădirea Școlii Generale „Mihail Kogălniceanu”, o placă de marmură. Dacă timpul nu-i zorește, așa cum se întâmplă adesea, vor citi și inscripția: „ÎN ACEASTĂ ȘCOALĂ ÎNTRE 1919 1922 ȘI-A ÎNCEPUT DRUMUL SPRE ȘTIINȚĂ GEORGE EMIL PALADE MEDIC DE ORIGINE ROMANĂ, NĂSCUT LA IAȘI PE STRADA SĂRĂRIEI, LA 19.XI.1912”. DESCOPERIRILE SALE REPREZINTĂ
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
opera lui Constantin Dumitrescu și este realizată în anul 1993. GEORGE EMIL PALADE Trecătorii care urcă stradă Lascăr Catargiu din Iași vor observa, la jumatatea pantei, pe clădirea Școlii Generale „Mihail Kogălniceanu”, o placă de marmură. Dacă timpul nu-i zorește, așa cum se întâmplă adesea, vor citi și inscripția: „ÎN ACEASTĂ ȘCOALĂ ÎNTRE 1919 - 1922 ȘI-A ÎNCEPUT DRUMUL SPRE ȘTIINȚĂ GEORGE EMIL PALADE MEDIC DE ORIGINE ROMÂNĂ, NĂSCUT LA IAȘI PE STRADA SĂRĂRIEI, LA 19.XI.1912”. DESCOPERIRILE SALE REPREZINTĂ
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dintr-un vis că mănăstirea nu poate fi înălțată decât cu prețul vieții uneia dintre soțiile sau surorile meșterilor. Toți se leagă cu jurământ să împlinească jertfa, dar singurul care nu trădează taina este Manole. În ziua sortită soția sa zorește spre locul blestemat. Deznădăjduit, Manole imploră sprijinul puterii cerești. Piedici de tot felul o fac pe Caplea să întârzie, dar nu reușesc s-o întoarcă din drum. Și, astfel, zidarii dau curs jurământului. Meșterul însuși participă la săvârșirea crudului ritual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Hunedoara, Alba Iulia și Lupeni, iar liceul la Petroșani. Va absolvi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1954) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970). Își face debutul în 1951, cu un reportaj, la „Scânteia tineretului” și tot acum cu proză la ziarul „Zori noi” din Petroșani. Lucrează ca redactor la diverse publicații din Petroșani și Deva, ca redactor și șef de secție la revistele pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” ( 1962 - 1989 ). După 1990 pune bazele revistelor „Bucuria copiilor” și „Licurici”. Scrie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
atribut care se atașează ușor de obiect, indiferent de natura lui. Zorile, pasiunile, formele de relief sînt tinere Într-o bună parte din poemele lui Bolintineanu; femeia din seraiurile Bosforului are, totdeauna, „un farmec virginal” (Rabie), zorii sînt tineri („tinerile zori”), tînără este și mustrarea („cu tînără mustrare”), ochiul se desfată pe „vergine sînuri”, visele se nasc „dulci și tinerele”, legiverul (azurul) este fraged. Dumbrava, de asemenea, e fragedă și umbroasă, inima Înamorată este legănată de „tinere plăceri”. În singurătate, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este mai ales noaptea. Zorile Îl prind, În orice caz, cu ochii deschiși, arși de plîns: „Zori răsar și Încă-s treaz, Ah, nici somn nu-i la năcaz! .............................................. Zori răsar și voi tot plîngeți Ochilor, Îi să vă stingeți... ............................................. Zori de zîuă să răvarsă Și ochi Încă n-am Închis...” Petrecerile sînt scurte (și, mai ales, trecute), așteptările sînt lungi. Existența erotică a lui Conachi este, În fond, o interminabilă „noapte[a] privegherii”. 20. N-a trecut neobservată implicarea biografiei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
darnici, Căci ei știu că lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un discurs omagial ci un poem al Întrebărilor cu care ziua revoluției a fost Întâmpinată la noi. Și aici oamenii vin În poem foarte aproape de noi: «Și o fetișcană, ca sute și mii din multele țării țesătorii, Îi spune vecinei:zorește mătușe, șapte noiembrie bate la ușe! Ne-o iau „confecțiile” Înainte!» Că poeții aceștia au găsit fiecare mijloace proprii de a exprima aceleași realități - aducând astfel acorduri noi În orchestră În care am putut semnala În ultimul timp și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]