1,937 matches
-
Kurt Hahn care a obținut succese în vindecarea ,,blazării și a plictiselii" prin implcarea pacienților în salvarea celor aflați în pericol de înec în zonele de coastă; ori pe cel al lui Helmut Schulze care a ajuns la aceleași rezultate punând în scenă o serie de ,,situații-limită". Provocarea se dovedește prin urmare indispensabilă sănătății. Revolta, ca revitalizare a reacției individuale: un sport de echipă ce trebuie practicat aproape voluntar, nu daor din cosntrângere. Revolta devine la propriu ,,o problemă de igienă fizică și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Petronela Grigorescu sau Doru Aftanasiu, cum se joacă comedie. Și, deloc secundar, ce scrie Caragiale, cum vede el lumea, cum defilează personajele prin mahala, cum trăiesc acolo, ce-i arde, ce nu, ce suspine, lacrimi, afurisenii au. „O noapte furtunoasă” pusă în scenă de Alexandru Dabija pulsează de acțiune, de miză, de autentic, de visceralitate, de gesturi colorate pe care le-am întîlnit, de atîtea ori, mai toți, prin margini de orașe, prin mahalaua de altădată, prin cartierele cu băieți de băieți unde
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
week-end, îmi ajunge o sîmbătă și o duminică; cînd mă saluți, nu încerca să-mi intri sub piele, zi-mi bună ziua! Atît!" învățătoarea, doamna Popa, ar putea fi un simbol al felului în care scriitoarea Irina Nicolau optează să-și pună în scenă judecățile și analizele. Există un permanent efort de personalizare, de biografism în textele ei. De cele mai multe ori judecățile pleacă de la un fapt de viață, de la o întîlnire sau de la o întîmplare pe care autoarea le-a trăit nemijlocit. Una dintre
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
care o operă vastă, care oricând poate exploda într-o polisemie derutantă, este utilizată determinist pentru a explica universul lăuntric al persoanei empirice a creatorului ei. Psihanaliza este instrumentul critic privilegiat, transpunerea ei într-o narațiune edificatoare conduce la psihodrama pusă în scenă de către Gervasi. Rezultatul frumos cartonat este modest și convențional, impulsul explicativ face din film o lecție pentru școlari astuțioși. Remarcabil însă efortul lui Anthony Hopkins, care-l interpretează pe Hitchcock, de a da viață unui personaj prin gesticulație, ticuri, manieră
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
nu a fost festivă. Cei cinci inițiatori - profesorul Nicu Mandea, studenții Andreea Vălean, Alexandru Berceanu, Gianina Cărbunaru și Radu Apostol - au reușit să ne convingă că sunt sinceri și disponibili, că deși unii dintre ei scriu, ei toți vor să pună în scenă și scrierile altora, că talentul și generozitatea pot conviețui, măcar în speranța succesului.
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
album de la care va fi pornit autoarea cîndva (urmele adolescentine i se mai văd precum florile uscate între filele unei cărți), e înlăturată cu metodă, repudiată cu voința dobîndirii unui orizont "matur", a unei libertăți de mișcare ostentative, care să pună în scenă o dezinvoltură a feminității în floare. Masculinul și femininul nu mai alcătuiesc reperele unei relații sentimentale, ci ale uneia meditate "la rece". Postura cogitabundă înlocuiește fiorul idilic, banalul suspin obștesc, în favoarea unei intenții de afirmare personală, pe "un drum scris
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
Ungureanu a descoperit în Arhivele Statului Iași documente îngrozitoare, amintind de paginile ce descriu felul în care erau chinuiți țăranii în Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, roman despre care, ca elev de liceu bucureștean, nu mă îndoiam că pune în scenă simple născociri. Astfel, în jalba din 9 iulie 1849 (anul în care David Creangă îl duce pe viitorul scriitor la Broșteni) adresată starețului mănăstirilor Neamț și Secu, pipirigenii, alături de sătenii din Băboești și Plotun, își dau drumul la gură plângându
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
care se sustrage canonului bunei soții, dar care îi evocă libertăți și dreptul de a dispune de propriul ei corp. Erosul informat cultural este încă un pas în desprinderea de cratiță a femeii arabe, în plus, seminarizarea pe care o pune în scenă Radu Mihăileanu are în vedere accesul la cultură, la educație a celor defavorizați în societatea tradițională arabă, și anume femeile. Resursa revoluționară așa cum o înțelege nu numai femeia emancipată, dar și opresorul său, bărbatul, respectiv autoritățile, bărbații, este educația. Într-
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
dificultăți reale ori de câte ori începeam să-mi scriu cronica. Simțeam, în ceea ce-l privește, că e ceva care îmi scapă, ce nu se lasă prins în cuvinte ca doi nasturi într-o ață. În 1986 sau 1987, de exemplu, Tocilescu a pus în scenă la "Bulandra" cu o distribuție de excepție piesa lui Dan Tărchilă Io, Mircea Voievod, cu un accent apăsat, aș zice, pe ideea de autosacrificiu a domnitorului. Citez câteva rânduri din comentariul publicat după premieră: "În spațiul unui spectacol de tensiune
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
cărții o oarecare redundanță, nu foarte supărătoare însă, atît timp cît discursul e o pendulare între povestire și tonul obișnuit al istoriilor de acest fel. Literatura, înaltă sau complet uitată, e un domeniu de analiză privilegiat pentru autor, din moment ce aceasta pune în scenă, și încă din belșug, sinucideri. Semnificativ e faptul că Minois alege drept graniță simbolică între atitudinea medievală, predominant blamantă asupra sinuciderii, și atitudinea interogativă asupra problemei, nu un text ecleziastic sau unul judiciar, ci unul literar, pe care îl declară
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
după terminarea Școlii de balet „Floria Capsali”, primul nostru angajament, al soțului meu, Ioan Tugearu, și al meu, a fost la Opera din Timișoara. Abia apoi am putut reveni la timpul prezent și m-am bucurat deplin de spectacolul Cabaret, pus în scenă de Răzvan Mazilu. Și pentru că și trecutul și prezentul dansului timișorean sunt încărcate de semnificații pentru mine, voi urmări acest arc peste timp, ca punct de sprijin și mărturie pentru valori trecute și prezente ale dansului locului. Am dansat la
De la Trixy Checais la Răzvan Mazilu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2738_a_4063]
-
ficțional al regizorului britanic Paul Greengrass, cunoscut pînă acum și pentru alte proiecte cinematografice de analiză a unor evenimente istorice sau politice - de exemplu, pentru pelicula "Bloody Sunday" în care e vorba despre conflictul din Irlanda de Nord. în United 93 este pusă în scenă, cu lux de amănunte, povestea celui de-al patrulea avion deturnat în dimineața zilei de 11 septembrie și care s-a prăbușit într-un cîmp din Pennsylvania, fiind singurul care nu și-a atins ținta - probabil Casa Albă sau Congresul
11 septembrie: de la sol și din aer by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10206_a_11531]
-
Iordache, fostul director al Teatrului, și Călin Mocanu, actualul manager, au stimulat și au sprijinit diferite voci artistice care să se exprime aici, să imprime dinamism și anvergură noilor tendințe ale mișcării de teatru pentru păpuși și marionete. Aici au pus în scenă Silviu Purcărete și Ion Caramitru, de pildă, spectacole cu succes de public, remarcate de critica de specialitate, spectacole invitate la multe festivaluri internaționale. Spectacolul-emblemă, totuși, în acești doisprezece ani care au trecut din 1990 rămîne Adunarea păsărilor a lui Cristian
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
loc, însă, un spectacol-lectură cu „Livada de vișini“ de A.P. Cehov, în regia artistică a lui Laurian Oniga, la sala Studio. O provocare pentru spectatori o va constitui, de asemenea, un spectacol cu un text al actorului arădean Ioan Peter, pus în scenă de actorii Teatrului Imposibil din Cluj, spectacol care va fi susținut în 14 ianuarie la sala Studio de la ora 21. Imediat după premiera spectacolului „Livada de vișini“, vor începe repetițiile la un spectacol destinat copiilor și tinerilor, „Harap Alb“, regizat
Agenda2006-02-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284609_a_285938]
-
la Paris, unde a înțeles, de la început, că singura lui șansă de afirmare este renunțarea la propria identitate națională și acceptarea voită a alteia. Așa se face că, în numai câțiva ani, talentul său ieșit din comun îi permite să pună în scenă piesă după piesă la Comedia Franceză. Prin urmare, Occidentul devine un spațiu benefic, care conferă individului ceea ce propria lui țară nu-i putea da la vremea respectivă: recunoașterea profesională. Decizia de a se întoarce în țară vine din dorința de
Pierdut în tranziție by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7129_a_8454]
-
totdeauna își exercitase forța fizică asupra lui Vasile, este cel care îl confruntă pe acesta cu homosexualitatea lui și tot el este cel care vrea să se culce cu Lica. Acesta e momentul în care piesa încetează să mai fie pusă în scenă doar la teatru, momentul în care Vasile se decide să își regizeze și răzbunarea. A lui, dar și a tuturor celor care au avut de suferit de pe urma sistemului represiv. Simptomatic este că victima, transformată în călău, poate recurge la gestul
Pierdut în tranziție by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7129_a_8454]
-
teatrul a participat la festivaluri, a organizat numeroase turnee în București pentru a-și face cunoscută activitatea și cota valorica la care se află. Repetabila scenă a balconului de Dumitru Solomon, în regia lui Tocilescu, Încercarea de Marivaux, o bijuterie pusă în scenă de Alexandru Colpaci a care și-a prelungit șederea la Brașov, atasîndu-se de trupă valoroasă, ultimul său spectacol din stagiunea încheiată fiind Cum vă place? de Shakespeare a Cui e frică de Virginia Woolf? montare a regizorului Cornisteanu, cu care
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
atît de mult cu Teilhard de Chardin, gînditorul foarte actual, fiu al aceleiași eclezii, care vedea și el în materie elementul vital de care «nu putem suferi să fim despuiați»!". Un anume umanism agreabil "forurilor" ideologiei totalitare e de asemenea pus în scenă cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
București, Editura Humanitas, 2012, 252 p. ...ale sufletului nostru se intitulează un poem al lui Mircea Ivănescu din primul său volum de Versuri (1968). Dedicat lui Nichita Stănescu și alcătuit din mai multe părți (șase, fiecare funcționând aproape independent), acesta pune în scenă un ritual, în esența lui, parodic. Este una dintre puținele ocazii când Ivănescu renunță temporar la propria voce, împrumutând, postiș, o alta, aparținând, totuși, unui concurent direct. A doua secvență capătă chiar inflexiuni vag sentimentale: „dar când coboară în fața noastră
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
incoerență ascunde de fapt numeroase chei de lectură și maniere de interpretare. De la bun început cititorul va fi conștient că are în fața ochilor o farsă (în genul renghiului jucat de Umberto Eco în Pendulul lui Foucault), dar una extrem de abil pusă în scenă, cu nenumărate jocuri de cuvinte. Memorabile sunt mai cu seamă acelea născocite de Tatarski drept sloganuri publicitare. Miza cărții trebuie căutată însă dincolo de poveste, și constă întro satiră fără margini a societății de consum. Avem în fața ochilor o lume a
Generația Pepsi by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5340_a_6665]
-
un alt obicei la modă, un act de loisir, care trebuie practicat de oamenii cu rang din toată Europa, "fie din Londra sau din Focșeni". Costache Negruzzi dramaturg Costache Negruzzi tratează și el duelul în registru comic în piesa Duelurile, pusă în scenă de Matei Millo pe la 1873. În manuscrisul lui Millo (BAR nr. 5855) se consemnează faptul că nu este vorba de o lucrare originală, ci de o "comedie-vodevil în 2 acte, prelucrată de D-nu C. Negruzzi". Avem, deci, de-a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
veacului trecut. În 1922, când Einstein câștiga premiul Nobel, James Joyce publica Ulysses și T. S. Eliot The Waste Land. În mai al aceluiași an avea loc faimoasa petrecere în cinstea primei reprezentări a baletului Renard, compus de Stravinsky și pus în scenă de Diaghilev. Pe lângă cei doi, erau prezenți Picasso, care proiectase decorurile, Proust (considerat ulterior un fel de ,Einstein al literaturii") și Joyce. ,Canonizarea" lui Einstein începuse încă din timpul vieții, popularitatea lui depășindu-i cu mult reputația științifică; chiar și
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
carte pe care o avusese cîndva fusese pusă în practică aproape simultan de un alt mare autor: Borges - "n-am încecat decît sentimentul contemporaneității mele cu cineva care trăiește la mii de kilometri depărtare". Falsa ubicuitate corporală pe care o pune în scenă Mircea Horia Simionescu nu este decît o dramatizare a acestei stări de "contemporaneitate" în ciuda distanțelor și diferențelor de orice fel. O sincronizare cu mai marii ultimei jumătăți de secol pe care o simțim în fiecare rînd al acestui scriitor. Mircea
Fals tratat de călătorie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16661_a_17986]
-
viciu, să fie puși pînă la sfîrșitul mileniului să lingă clorura de sodiu, cu limba lor pe care n-o folosesc cum trebuie. Vă reamintesc că vorbesc de netrebnicii care pronunță Pescariu, Cojocariu, Grădinariu, Fusariu, Olariu"). Regizorul și actorul Pruteanu punea în scenă un permanent dialog cu telespectatorii, cu mirări și întrebări retorice, mimînd orice: limba de lemn, dialogul din Căldură mare, lecția pedantă, titlurile presei de senzație ("Jurnalul de la 8 fără 5. Record mondial la pleonasm. Bucureștiul schimbă latina. Captură de adjective
Doar o vorbă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8606_a_9931]
-
Mona Chirilă și Miriam Cuibus, iar luminile și coloana sonoră sunt realizate de Tudor Chirilă. Miriam Cuibus se află la apogeul artei sale interpretative. Neuitata Charlotte Corday pe care am admirat-o în Marat-Sade de Peter Weiss (spectacol din 1991 pus în scenă de Victor Ioan Frunză), actriță de un profesionalism aproape maniacal, ea demonstrează în MEMO, nebănuite resurse comice. Abandonează aici tonalitățile grave, dramatice cu care ne obișnuise, și în aceeași excepțională condiție fizică reîncarnează femeia tuturor vîrstelor. E acompaniată cu eleganță
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]