13,494 matches
-
în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului. În anul 1774 la inițiativa Mariei Tereza s-a hotărât reglementarea urbarială - în speță s-a efectuat o împărțire a pământurilor după calitatea lor,stabilindu-se 4 categorii,pământurile din Șepreuș au fost declarate de categoria a II-a. În anul 1821 comună Șepreuș a intrat în stăpânirea deplină a fraților Czaran (Antal, Janos,Istvan și Kristof),în schimbul unei
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
cu județele Suceava și Baia, la nord cu județul Dorohoi, la est cu județul Bălți, iar la sud cu județul Iași. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în
Județul Botoșani (interbelic) () [Corola-website/Science/301547_a_302876]
-
desfășurării răscoalei lui Pugaciov, Ecaterina a reușit să poarte un război victorios împotriva Imperiului Otoman și a cucerit teritoriile din nordul Mării Negre. Apoi, în înțelegere cu Prusia și Imperiul Austriac, a ocupat jumate din Uniunea statală polono-lituaniană în timpul celor trei împărțiri ale Poloniei. La moartea împărătesei în 1796, politica expansionistă a Ecaterinei transformase Rusia într-o mare putere Europeană. Expansiunea rusă a continuat și în vremea țarului Alexandru I care a anexat în 1809 Finlanda, cedată de o Suedie mult prea
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
vieții lor, bani din care guvernul i-a răsplătit generos pe moșierii care-și pierduseră proprietățile. În multe situații, țăranii au căpătat terenurile mai puțin fertile. Toate pământurile oferite țăranilor au devenit proprietatea obștilor sătești, care a a vegheat la împărțirea echitabilă a proprietății între membrii comunităților rurale. Deși iobăgia a fost desființată, tensiunile revoluționare nu au scăzut, în ciuda bunelor intenții ale țarului. La sfârșitul deceniului al optulea al secolului al XIX-lea, Rusia și Imperiul Otoman s-au înfruntat în
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
au răsturnat țarismul. Elementele liberale dintre capitaliștii industriali și din nobilimea progresistă credeau în reformele sociale pașnice și în monarhia constituțională, înrolându-se în partide precum cel Constituțional Democratic (Kadeții). Socialiștii Revoluționari (Eserii), inspirându-se din tradițiile narodniciste, luptau pentru împărțirea pământului celor care îl lucrau de fapt —țăranii. Alt partid radical era cel al Social-Democraților, exponenți ai marxismului în Rusia. Bucurându-se de sprijinul intelectualilor radicali și al clasei muncitoare orășenești, social-democrații luptau pentru reforme sociale și economice radicale. În
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
autocrată rusă. Cât timp Rusia a fost implicată în războiul civil, frontiera dintre Rusia și Polonia a rămas nedesenată de tratatele de pace. În 1919 a izbucnit războiul polono-sovietic care s-a încheiat în 1921 cu înfrângerea armatelor bolsevice și împărțirea între cei doi beligeranți a Ucrainei și Belarusului. între 1922 și 1991 s-a confundat practic cu istoria Uniunii Sovietice. Această uniune bazată pe ideologie, înființată în decembrie 1922 de liderii partidului comunist, corespundea în mare cu teritoriile fostului imperiu
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
sovietice pentru un atac german, ceea ce a făcut ca, în cele din urmă, URSS să ia inițiativa diplomatică. În 1939, a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, în mod oficial un tratat de neagresiune, în fapt o înțelegere între două puteri pentru împărțirea sferelor de influență. Pe 17 septembrie 1939, în timp ce armatele germane erau la 150 de kilometri de granițele sovietice, Armata Roșie a invadat Plonia de răsărit populată de etnici ucrainieni și belaruși. Sovieticii au atacat mai târziu Finlanda, într-o agrsiune
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
subunitar de 30 de biți precedat de semnul pe un bit, fie două instrucțiuni de 15 biți (intercalate, întâi cele două părți de comandă, apoi cele două adrese), fie 6 caractere, fiecare pe 5 biți. Pentru operațiile de înmulțire și împărțire era nevoie ca acesta să fie extins (&) cu încă un registru, I, de 30 de biți. Al doilea operand al operațiilor aritmetice și logice era stocat în registrul M ("memorie"), de 31 de biți. Tot M conținea și valoarea citită
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
memorie"), de 31 de biți. Tot M conținea și valoarea citită din memorie, sau care urma să fie scrisă în memorie conform adresei din instrucțiune. Calculatorul putea efectua în mod cablat doar operația de adunare. Operațiile de scădere, înmulțire și împărțire erau , procedeu inspirat din lucrările lui Maurice Wilkes de la Universitatea Cambridge și aplicat la calculatorul EDSAC. Reprezentarea numerelor se făcea în ("cod invers"). La adunarea operanzilor cu același semn se verifica semnul rezultatului, iar dacă acesta nu corespundea cu semnul
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
S prin aprinderea indicatorului DCR, după care mașina se oprea. Depășirea capacității registrului nu putea avea loc dacă semnele celor doi operanzi erau diferite. Scăderea se reducea la adunare prin schimbarea semnului celui de al doilea operand. La înmulțire și împărțire se opera cu modulele operanzilor, iar la rezultate se atașau semnele corespunzătoare. Deînmulțitul se plasa în registrul I, înmulțitorul în registrul M, iar registrul S era inițializat cu 0. Dacă ultimul bit din registrul I era 1, conținutul registrului M
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
iar dacă era 0, nu se aduna. Apoi registrele S & I erau deplasate la dreapta cu o poziție. După 30 de pași în registrele S & I se obținea produsul. La operația de înmulțire nu putea apărea depășirea capacității registrului. La împărțire deîmpărțitul se afla în registrele S & I (ultimul inițializat de obicei cu 0), iar împărțitorul în M. Împărțitorul era scăzut din S & I. Inversul semnului rezultatului era adăugat la registrul I, iar dacă rezultatul era negativ împărțitorul era readunat la
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
rezultatului era adăugat la registrul I, iar dacă rezultatul era negativ împărțitorul era readunat la S. Apoi S & I erau deplasate la stânga cu o poziție. După 30 de pași registrul I conținea câtul, iar registrul S restul. La operația de împărțire, dacă deîmpărțitul era mai mare decât împărțitorul apărea depășirea capacității registrului, fapt semnalat încă de la prima cifră a câtului. Pupitrul de comandă avea trei părți. Partea din stânga permitea efectuarea programelor pas cu pas, inclusiv pașii microprogramați, în vederea depanării. Partea centrală
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
potrivit pentru afumat ca mărime și gust, și probabil de la Batog - Batoci - Batoți a rămas numele de Batoți. O altă părere este legată de desele încăierări dintre locuitorii acestui sat, locuitorii satului vechi, cer (Devesel) încăierării provocate de lupte pentru împărțirea pășunilor de unde "„bat pe toți”" - Batoți. Harta austriacului Hr. Schwantz datată în 1723 este primul document cartografic care menționează numele satelor Batoți - Tismana și Scăpău, satul Dunărea Mică purtând inițial numele de Batoți - Moșneni și datând aproximativ din aceeași perioadă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
iar surplusul e proprietatea obștii ce a creat-o prin legi, și prin urmare, poate să dispună de ea atunci când bunăstarea obștii este necesară. Gruparea democratică nega pretențiile coroanei asupra pământurilor neocupate, respingând drepturile invocate de lorzii proprietari și favorizând împărțirea marilor domenii în mici ferme. Dar în cadrul republicanilor există o grupare conservatoare a marilor proprietari de pământ, industriași, negustori, aristocrați care doreau să stoarcă plusvaloarea de pe urma exploatării maselor largi, pornind de la concepția total opusă în care omul din popor e
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Padova"”. Perioada construirii primei mănăstirii de către neamul Kaplony poate fi presupusă încă în secolul al XI-lea, însă data exactă rămâne necunoscută. Biserica mănăstirii închinată Sf. Martin a fost patronată în comun de familiile din neamul Kaplony chiar și după împărțirea proprietății, și a constituit locul de înmormântare a descendenților acestui neam. Dintre puținele informații scrise păstrate despre biserică din perioada medievală, cea mai importantă este diploma din 1444, care enumeră bunurile mobile aflate în proprietatea edificiului de cult. În ultimul
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,45%). Pentru 2,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Slobozia din județul Argeș se prezintă sub actuala formă încă de la ultima împărțire administrativ-teritorială a țării noastre ce s-a realizat în anul 1968. În componența ei intră satele Slobozia și Negrișoara. Comuna Slobozia apare pentru prima dată sub această denumire în harta rusă (1828-1832) . Actul său de naștere este mult mai vechi
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
aparținea celor 100 de familii, întâi vatra satului cu măsura ei, fânețele cu măsura lor date în folosință fiecăruia pe baza „cărții funduare” (1890), urmând ca teritoriul în afară de vatra satului și de fânețe să fie administrat de un consiliu până la împărțirea lui de către cei 100 de moșneni. În anul 1888, un gospodar din comuna Poiana Sărată cu numele de Gheorghe Negoescu zis Duțu s-a oferit sătenilor că el vrea să plătească cei 12000 de florini comunei Brețcu, dacă sătenii îi
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
Epitrachil de mătase roșu, cu flori de argint” iar George Pop dona aceleiași parohii cărțile: „Pedică” (Buda, 1810), „Cazanie” (București, 1776), 2 Ceasloave (Iaș, 1806 și Râmnic, 1784), Catavasier (Râmnic, 1784). În anul 1905, luna februarie, s-a procedat la împărțirea pământului, în afara celor 100 de moșneni, în proporție cu vatra de sat pe care o aveau în stăpânire. Până în 1905 se vindea pământul și simplu, și cu dreptul din terenul neîmpărțit încă și care lucrare s-a amânat până acum
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
și Roman, iar la est cu județul Iași. A fost dezmembrat odată cu reforma administrativă comunistă din 1950. Județul cuprindea orașele Fălticeni și Pașcani și era organizat inițial în trei plăși: Ulterior, numărul plășilor județului a devenit patru, ca urmare a împărțirii plășii Moldova în două: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 157.501 locuitori, dintre care 91,8% români, 4,8% evrei, 1,2% țigani, 0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
În ianuarie 1948, șeful CAE, popularul actor Solomon Mihoels a murit într-un suspect accident auto care a părut mai degrabă un asasinat. Au urmat arestările membrilor Comitetului antifascist evreiesc și desființarea organizației. URSS a votat pentru Planul ONU de împărțire a Palestinei din 1947 și, în mai 1948, a recunoscut constituirea Statului Israel în acest teritoriu, sprijinindu-l mai apoi cu arme (prin intermediul Cehoslovaciei, sfidând embargoul impus de ONU), în primul război arabo-israelian. Mulți evrei sovietici s-au simțit înaripați
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
în Uniunea Sovietică, de unde o parte dintre supraviețuitori au revenit după vreo cinci ani. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desființate județele și înființate regiunile și raioanele. În 17 februarie 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială pe județe, însă județul Făgăraș nu a fost reînființat. Teritoriul Țării Făgărașului a fost împărțit între județele Brașov și Sibiu. Teritoriul județului era împărțit în trei plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 86.039 de
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
țărm, legate de sursele de țiței și gaz natural și de resursele biologice. Negocierile între statele de pe țărm au ținut o lungă perioadă de timp. Azerbaijan, Turkmenistan și Kazahstan insistau asupra divizării Caspicii după linia de mijloc, dar Iran - pe împărțirea Caspicii în cinci teritorii egale pentru fiecare stat. În 2003 Rusia, Azerbaijan și Kazahstan au semnat un acord ce prevedea totuși divizarea Caspicii după linia de mijloc.
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
are loc îmbinarea acțiunii a doi agenți principali - fluviul și marea - la care se adaugă vântul și chiar omul. Micșorarea bruscă a vitezei apei la gura de vărsare determină acumularea de materiale, în urma căreia se realizează o micșorare a pantei, împărțirea ulterioară în brațe, apoi micșorarea ritmului înaintării frontale, paralel cu creșterea în înălțime. O parte din materialele ce ulterior ajungeau în largul mării, sunt depuse în bancuri în imediata apropiere a gurilor și în lungul brațelor, formând grinduri longitudinale. Deltele
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
a avut loc colonizarea acestor locuri cu coloniști originari din Flandra, Lotigen și Luxemburg. Odată cu venirea sașilor în ținutul Bistriței, locuitorii autohtoni români au fost împinși fie spre munți, fie spre marginea de sud și est a ținutului săsesc. În urma împărțirii ținutului în districte, satul Chintelnic este amintit în documentele scrise începând cu anul 1279. În anul 1264 este amintit ca făcând parte din districtul Khiralier și satul Crainimăt, iar din anul 1453 sunt amintite și localitățile Șieu-Măgheruș și Arcalia. Urmele
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
datele registrelor de dijmă pentru secolul al XVII-lea situația demografică a satului nu poate fi apreciată decât foarte aproximativ. De asemenea, pentru anii 1696, 1697, 1698, 1699, Bălnaca este conscrisă împreună cu alte localități. În consecință am procedat la o împărțire a contribuabililor în funcție de numărul satelor cu care este menționată și după metodologia anterioarei situații ar rezulta, ipotetic, următorul tabel: Locuitorii satului se ocupau cu creșterea animalelor mici (oi, capre) și a albinelor, cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]