12,621 matches
-
Nicolau, Ministerul Culturii Lor, in: Fahrenheit 451, I, 2 iulie august 1995. 7 Adrian Marino, După Salonul Național de carte, in: Tribuna Ardealului, II, 107, 2 iunie 1993. 8 Expres Magazin, 44, 1994. 9 G. Călinescu, Scrieri despre artă. Ediție îngrijită de George Muntean (București, Meridiane, 1968), I, p. 108. 10 Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995), pp. 89-90. 11 De ex., George Pruteanu, Poticnelile căderii în prezent, in: Dilema, III, 153, 15-21 decembrie 1995. 12
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Drimba, in: România liberă, 1559, 11 iunie 1995. 15 Constantin Noica, Meditații introductive asupra lui Heidegger, in: Martin Heidegger, Originea operei de artă, tr. rom. (București, Editura Univers, 1982), p. 7. 16 M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii. Ed. îngrijită de M. Ciurdaru (București, Humanitas, 1995), p. 396. 17 Stelian Tănase, Lecția pașoptiștilor, in: Sfera Politicii, IV, 33, 1995, pp. 2-4. 18 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ed. a II a revăzută și adăugită (București, Editura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o carte care depune mărturie despre o conștiință morală exemplară, o carte care demonstrează încă o dată că, fără a altera memoria justițiară, suferința îndurată de firile nobile și alese nu înrăiește, nu secretă ură.” Cu devotament și competență, C. a îngrijit editarea memoriilor și a corespondenței tatălui său, pentru volumul al treilea al corespondenței fiind distinsă de Academia Română cu Premiul „Vasile Pârvan”. SCRIERI: Mama, generatoare de viață românească, Sibiu, 1942; Exercițiu de suferință, pref. Călin Căliman, București, 2000. Ediții: Omagiu lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
10 ani de la diagnosticarea ei, de obicei ca rezultat al declinului fizic sau alte boli independente, precum bolile de inimă. Boala Alzheimer presupune sume foarte mari de bani pe care trebuie să le plătească familia sau chiar pacienții. Persoana care îngrijește de obicei un pacient care suferă de Alzheimer este o femeie fiica, nora sau soția pacientului. Aceasta persoana își va crește în același timp și copiii și va încerca să-și păstreze slujba. Aceasta este generația de femei care trebuie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un pacient care suferă de Alzheimer este o femeie fiica, nora sau soția pacientului. Aceasta persoana își va crește în același timp și copiii și va încerca să-și păstreze slujba. Aceasta este generația de femei care trebuie să-și îngrijească și copiii și părinții. Această persoană va prezenta stări de depresie, anxietate și boli fizice. Unii dintre ei devin atât de frustrați față de cei bolnavi din familie încât recurg la violență și abuz a membrilor familiei. (Boczkowski, J. & Zeichner, A
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresie, anxietate și boli fizice. Unii dintre ei devin atât de frustrați față de cei bolnavi din familie încât recurg la violență și abuz a membrilor familiei. (Boczkowski, J. & Zeichner, A., 1985)99. De exemplu: grupurile de sprijin pentru cei care îngrijesc acasă un pacient cu boala Alzheimer și terapie bazată pe rezolvarea de probleme care s-ar putea ivi, s-au dovedit eficiente în reducerea problemelor emoționale și sentimentul de greutate pe care acești pacienți le pot insufla. De exemplu, sunt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
închid în ele trăirile unui suflet încercat de vămile existenței, rostite cu discreție, fără patetism edulcorat, în versuri de o cuceritoare expresivitate lirică. Sentimentul dominant este cel al singurătății, în care I. își decantează impresiile, interogând netulburată adâncimile. I. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu- Voinești și Zaharia Stancu. SCRIERI: Artă și aspirație, Cluj-Napoca, 1977; Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Exerciții de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
lecturi lejere, distractive, și mai ales pentru poezii denotă interesul slab al păturii rurale pentru cultivare, iar analfabetismul în rândul femeilor explică numărul mic al celor interesate de lectură. Relevante sunt și observațiile bibliotecarului ce reclamă faptul că cititorii nu îngrijesc cărțile și nu îndeplinesc satisfăcător obligația de a alcătui un rezumat al cărții citite 21. Cu toate acestea, inițiativa particulară de a imprima vieții satului și activități culturale confirmă rolul intelectualului provinciei. Accesul către lectură a fost intermediat și de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Informatică Aplicată. Medalia care ne-a prilejuit succinta incursiune de mai sus, este executată după proiectul arhitectului grafician Iulian Copăcel, aprobat de biroul de conducere al facultății în care a fost cooptat și inginerul Mihai Caba care s-a îngrijit de materializarea proiectului într-o adevărată bijuterie medalistică. Arhitectul grafician preia în zona centrală, imaginile simbol de pe emblema facultății: dinam, fulger, „diagrama reprezentativă pentru domeniul electricității, sinusoida curentului alternativ”, așezate pe carte și le proiectează pe un fundal de raze
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistică). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Șaraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia dezvelirii statuii domnitorului Al.I.Cuza
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al Sfatului Consultativ, în 1844 - membru al Înaltului Divan. Destituit de domnitorul Gheorghe Bibescu, injustiția avea să se repare în 1847, când va fi numit membru la Înalta Curte de Justiție. Ca efor, participă la întocmirea regulamentului școlilor și se îngrijește de trimiterea în străinătate a primilor bursieri români. Refugiat la Brașov - ca și fratele lui, Dinicu Golescu - după declanșarea mișcării lui Tudor Vladimirescu, el judecă lucid evenimentele în cronica dialogată Prescurtă însemnare dă turburarea Țării Rumânești. Bătrân și cu sănătatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente: adolescenta - ce evadează în ficțiunea cu aspecte realiste - se vede pe sine, în antiteză cu Doamna Bovary, ca o făptură urâtă, nevoită să-și îngrijească bunica paralizată, dar salvată de un misterios bărbat, care, printr-un gest de duioșie, a învățat-o să se cunoască și să se prețuiască (Madrigal, în volumul Migrații, 1971); Marta - soția inteligentă a unui Alexandru trândav, îndrăgostită cu „ură duioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
creșterii), apoi în țările francofone sub cel de Halte à la croissance! (Stop creșterii). Prefața sa era semnată de Armand Petitjean. Textul său de prezentare m-a impresionat într-atît încît i-am scris pentru a-l cunoaște. Armand Petitjean a îngrijit mai apoi colecția Clubului de la Roma24. Clubul de la Roma a exercitat timp de un deceniu o foarte importantă influență mondială. B.C. Ați fost critic cu privire la raportul produs de Clubul de la Roma. J.R. L-am găsit prea technocrat, favori-zînd confuzia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
studii de la liceele de băieți, judecătorii de la tribunalele de minori, procurorii, comisarii de poliție, responsabilii asociațiilor sportive, culturale și cei ai asociațiilor care se ocupă de inserția șomerilor ori chiar de protecția anti-SIDA? Toți trebuie să lucreze împreună pentru a îngriji în același timp un cartier distrus, răspun-zînd tuturor problemelor simultan, iar dacă lipsește o verigă... Spre exemplu, reabilitați bine un HLM, dar nu v-ați ocupat nici de problema ajutorului școlar, nici de cea a creării de întreprinderi în vecinătate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru toate întreprinderile, credite pentru toate proiectele, untdelemn pentru toate plăgile, balsam pentru toate suferințele, sfaturi pentru toate perplexitățile, soluții pentru toate îndoielile, adevăruri pentru toate inteligențele, distracții pentru toate plictiselile, lapte pentru copii, vin pentru bătrâni, care să se îngrijească de toate nevoile noastre, să prevină toate dorințele noastre, să satisfacă toate curiozitățile noastre, care să redreseze toate erorile noastre, toate greșelile noastre, și să ne dispenseze de acum înainte de prevedere, de prudență, de sagacitate, de experiență, de ordine, de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la asocierea privind o convenție, la lege, care pune forța publică în serviciul Proprietății. Deci Legea ia naștere din Proprietate și nu Proprietatea ia naștere din Lege. Putem spune că principiul proprietății este recunoscut până și printre animale. Rândunica își îngrijește pașnic tânăra familie în cuibul pe care l-a construit prin eforturile sale. Planta însăși trăiește și se dezvoltă prin asimilare, prin apropriere. Ea își apropriază substanțele, gazele, sărurile care îi sunt la îndemână. Ar fi de-ajuns să fie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dorește să folosească avuția care îi este disponibilă pentru a hrăni, îmbrăca și alina cel mai mare număr de oameni. Piețele îi permit să găsească cel mai mic preț pentru pături, pentru hrană și pentru medicamentele necesare spre a-i îngriji pe cei care au nevoie de ajutorul ei. Piețele permit crearea avuției care poate fi folosită pentru a-i ajuta pe cei nefericiți și facilitează capacitatea persoanei caritabile de a-și maximiza abilitatea de a-i ajuta pe ceilalți. Piețele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ideea de grade de verosimilitudine” sau ideea „gradului mai mare (sau mai mic) de concordanță cu adevărul sau de asemănare și similaritate mai mare (sau mai mică) cu adevărul.” (K. R. Popper, Adevăr, raționalitate și cunoaștere, în Logica științei, ediție îngrijită de Gh. Enescu și C. Popa, 1970:128). Autorul va preciza că „un anumit grad de verosimilitudine nu dă naștere nici unei logici cu mai multe valori, adică nu dă naștere vreunui sistem logic cu mai mult de două valori, adevărul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cer să acceptăm o părere numai dacă ea poate fi justificată prin date pozitive...dovedită ca adevărată sau, cel puțin, ca foarte probabilă...verificată sau confirmată în mod probabilist.” (K. R. Popper, Adevăr, raționalitate și cunoaștere, în Logica științei, ediție îngrijită de Gh. Enescu și C. Popa, 1970:121). Falsificaționiștii, negativiști, care consideră că „nu putem găsi temeiuri pozitive care să justifice convingerea că o teorie e adevărată” (idem:121), dar că putem găsi evidențe empirice negative ce pot infirma sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
trebuie să facă parte din trusa ta de îngrijire zilnică! Pentru gură, folosește în fiecare zi produse speciale: pasta de dinți, apa de gură, periuța de dinți și ața dentară. Evită pe cât posibil scobitorile! Ai grijă ca părul să fie îngrijit, pieptănat, aranjat într-un mod plăcut. Nu-l lăsa să-ți intre în ochi, ci tunde bretonul deasupra liniei sprâncenelor sau prinde-l! b) Îngrijirea hainelor Hainele trebuie să fie curate și bine călcate. Nu te îmbrăca cu haine descusute
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
stil mai viril, cu elanuri haiducești și repezi imagini (perspectiva defileurilor, pușca astupată de greieri): Roibule, mi te gătește, Daleo, daleo, dragă durdă, Șalele-ți înțepenește, Fă-te-ncoace, nu fi surdă, Să mă duci peste pripoare, Vin să te-ngrijesc mai bine Văi și coaste la strâmtoare, C-a-mpuiat grierii-n tine, Pe potecă fără soare. Daleo, daleo, vai de mine. MATEI MILU De la Matei Milu (mort prin 1801-1802) au rămas un fel de "caractere" de forma ghicitorilor. Micile caricaturi într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
minciuna" etc. Fiind surprins în casa iubitei sale de către soțul aceleia, Hrisoverghi ar fi sărit pe fereastră, ajungând jos "un cadavru care abia mișcă". Soțul ultragiat, nu mai puțin romantic, l-ar fi ridicat pe prostiri și l-ar fi îngrijit, inutil, în propria-i casă. Poetul muri însă de "oftică la măduva spinării" și se pare că scena zăcerii în casa iubitei e scoasă din Antony de Al. Dumas, drama în 5 acte pe care o tradusese insuficient. Compunerea care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și manierismul scriitorului, nu fără ecou din Hasdeu. Dialogul e sacadat, artificial, sau plin de afectare, de simetrii verbale, de reticențe teatrale și de dulcegării. Propozițiile sunt așezate în scară, mecanice ca niște cozi de pendul ("Îmi dădea mâna. - Mă îngrijea. - Se uita la mine. - Se gândea. - Tăcea"). Cu aceste mijloace, în momente de echilibru, Delavrancea a scris câteva amintiri și basme de neuitat. Aparența e adesea de realism, dar e o iluzie. Domnul Vucea, cu fizionomia lui de păpușă, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Aplicată{\cîte 56}. Medalia care ne-a prilejuit succinta incursiune de mai sus, este executată după proiectul arhitectului grafician Iulian Copăcel, aprobat de biroul de conducere al facultății în care a fost cooptat și inginerul Mihai Caba care s-a îngrijit de materializarea proiectului într-o adevărată bijuterie medalistica. Arhitectul grafician preia în zona centrală, imaginile simbol de pe emblemă facultății: dinam, fulger, „diagramă reprezentativă pentru domeniul electricității, sinusoida curentului alternativ”, așezate pe carte și le proiectează pe un fundal de raze
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistica). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Saraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia dezvelirii statuii domnitorului Al.I.Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]