14,112 matches
-
hidrografic, teritoriul aparține râului Arieș, ce colectează toate apele din zonă. Acestea au debite variabile în cursul anului, apele freatice aflându-se la adâncime de 1-3 m pe văile largi și de la adâncimi mai mici pe restul văilor. Pe versanți, adâncimea apei freatice este în jur de 10 m. Climatul teritoriului Cheia este caracterizat ca fiind de tip boreal, cu ierni aspre și veri nu prea călduroase. Cantitatea de precipitații și repartizarea lor satisface și chiar depășește necesitatea medie de apă
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub numele de „"Mikes"”. În partea de sud a satului pe hartă este marcat amplasamentul unui conac (“Schloß”). Pe teritoriul satului există un izvor cu apă sărată concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Ștefan, Lacul Mina Mare. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010: Masivul de sare de la Valea Florilor, de forma ovalizată, apare foarte aproape de suprafață, uneori la abea 0,5 m adâncime, în luncile Văilor Bogomirii (Călmanilor) și Lupului. Sarea gema străpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmațiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km și lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subțiri argilo-marnoase. Grosimea
Valea Florilor, Cluj () [Corola-website/Science/300361_a_301690]
-
Pentru 2,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Sic. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
1,425 km (est-vest), constituind una dintre cele mai mari acumulări de sare din Transilvania. Înclinarea stratelor indică evazarea masivului în profunzime. Grosimea zăcământului se apreciază la 300-400 m. La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
constituind una dintre cele mai mari acumulări de sare din Transilvania. Înclinarea stratelor indică evazarea masivului în profunzime. Grosimea zăcământului se apreciază la 300-400 m. La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
apreciază la 300-400 m. La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
era demult închisă și abandonată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
vechi timpuri de către localnici. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
conțineau oase calcinate, cenușă, foarte rar fragmente ceramice, niciodată vase întregi și doar într-un singur mormânt s-a găsit o fibulă de bronz, fragmentară. Mormintele de înhumație au aparținut, toate, unor copii sub 7 ani. Ele erau situate la adâncimi de aproximativ 1 m și erau, în general, lipsite de inventar. În două astfel de morminte s-au găsit fragmente de vase romane, iar într-unul, fragmente dintr-o oală dacică. Aceste morminte apar pe toată suprafața cimitirului și sunt
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase, puse în evidență atât prin forajele executate, cât și prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare. Ele conțin o cantitate destul de mare de montmorilonit, care este
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
listă a preoților din Aruncuta, incepand cu anul 1733 . Referitor la dimensiunile lăcașului de cult menționam că biserică are o lungime de 25 m, lățimea de 10,5 m și înălțimea turnului de 21 m. Fundația este subdimensionata, respectiv are adâncimea de 1,3 metri și o grosime de 0,85 metri, la care se adaugă existența în perimetrul bisericii a unor puternice izvoare de apă, care macină piatră din fundație. Fundația subdimensionata și izvoarele de apă conduc la distrugerea treptată
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit, într-o cană de cositor, un important tezaur monetar aflat în prezent la Muzeul din Gherla. Tezaurul a fost îngropat în jurul anului 1706 - 1710, la o adâncime de circa 40 cm. de la sol { " la al doilea rînd de hârleț " cum a declarat acesta în fața organelor de miliție }. Tot prin creditare - pe dealul care desparte Aruncuta de satul Soporu de Câmpie numit " Dealul Soporului " - era prevăzut realizarea unei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
întipărite în memoria și sufletele locuitorilor, dar nefolosite oficial. Comuna Cetate, una din cele 95 comune ale județului Dolj, este așezată în sud-vestul țării, în lunca Dunării, în amonte, pe terasa “50 - 130” (cernoziom și pânza freatică la 10 m adâncime), la limita dintre județele Mehedinți și Dolj, pe DN 56 Calafat - Drobeta Turnu-Severin, la km 25 și DJ Craiova-Cetate la km 72. Comunele cele mai apropiate sunt: spre sud - Hunia; spre NV - Izîmșa și NE - Unirea. Comuna are o suprafață
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele unde se forează. Apa freatică este, de regulă, potabilă și se întrebuințează în gospodării. În ultimii ani s-au forat la mari adâncimi și s-a realizat o rețea publică de alimentare cu apă a localității de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele unde se forează. Apa freatică este, de regulă, potabilă și se întrebuințează în gospodării. În ultimii ani s-au forat la mari adâncimi și s-a realizat o rețea publică de alimentare cu apă a localității de reședință a comunei. Privind calamitățile natural, se întamplă ca uneori, primăvara, Jiul să-și reverse apele prin mărirea debitului de apă în lunca Brestei și astfel
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață dintr-o cuvertura de formațiuni recente, numai în lungul văilor fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
iar media celei mai calde luni (iulie) de 22-23° grade C. Precipitațiile medii înregistrează valori de 550 mm/an. Vânturile dominante sunt cele de vest și est. Reprezentată prin râul Teslui. Pânza de apă freatică se află situată la o adâncime de circa 15-20 m. Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]