144,219 matches
-
loc adunarea de constituire a Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și a Consiliului popular județean provizoriu la care „a participat tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim‐secretar al C.C. al U.T.M., ministru pentru problemele tineretului”, adunare care „într‐o atmosferă de puternică însuflețire...” a adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., personal tovarășului N icolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat.” Redactor șef era Corneliu Huțanu iar redactor ș ef
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și până la 1864, ziarul „Învățătorul poporului" din 1848: „Noua albină românească", „Gazeta Moldovei", foaie literară și artistică din 1857, ziarul „Zimbrul" din 1850, „Muzeul Național" din 1837, „Pruncul Român" din 1748, precum și alte acte din perioade îndepărtate, plus „Buletinul ședințelor Adunării Ad hoc al Moldovei de la l octombrie 1857 până în decembrie 1857. Vocea Târgului Ocna, la început conservatoare, apare ca ziar independent, director politic și proprietar Pompeiu I.Popescu, fost unicul scriitor al ei, I, 1-4 (15 iunie 20 iulie 1903
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970 De profesor Ștefan Cucoș și prof. Gh. Gohoreanu, cuprinde un material valoros și interesant pentru cititori. După cuvântul oficialităților prezente la ceremonia l sunt cuprinse: în partea I, relatări de la Adunarea solemnă de la Teatrul „Victor Ion Popa”, scrisori, telegrame, evocări; materi alele prezentate la sesiune de oameni de știință și cadrele didactice; sesiunea de comunicări științifice pe grupe de preocupări, creații originale scrise cu ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea școlii în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
existența unei singure camere video (M7) ca o idee mai mult decât trăsnită atunci, dar cu o zbatere rapidă, eficientă și ... năucitoare. Pe 29 noiembrie 1990, ideea (după centenarul L.M.K., unde autorul monografiei era cadru didactic titular), pe 5 decembrie, adunarea de constituire (ar fi ca o Organizație Non Guvernamentală) căci după moda veche, grupul # poporul muncitor care putea face, pe 18 decembrie s-au adunat "sculele" minime, pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, PRIMA EMISIUNE. Năuceala s-a transformat repede
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aveți nevoie" ? (MERIDIANUL, An IX, nr. 37 (715), joi, 20 septembrie 2007, Editorial) 60 17/18 TV.V. De fapt, TV.V. a plecat pe 18 ani de pe 5 decembrie, întrucât acum 17 ani i-am convocat pe cei 12 într-o adunare de constituire a colectivului care să înființeze Televiziunea Vaslui. Sărbătorim pe 24 decembrie când am difuzat prima emisiune în eter, dar actul de naștere semnat și parafat e pe 5 decembrie 1990. A fost un certificat de forță și eficiență
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Codăești, în vale, înainte de Movila lui Burcel. Prefectul N. Pascu îmi zisese că nu "extindem" informațiile. Era dornic de comunicare, șofa, credea că-l vor întâmpina gloate bucuroase de eliberarea de sub comunism. Se aștepta ca la Solești să fie mare adunare. Cei vreo 30 de oameni și 6-7 autoturisme nu însemnau mai nimic, mai ales că jumătate erau de-ai lui. Am rămas stupefiat cât de greu vorbea românește și că prințesa nu știa nici o boabă din limba unui neam pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nicio șansă de 5% oricât ar zbura Flutur. P.C."Popolul" Consternat de ne-urcarea în procente și clasamente așteaptă să iasă guzganul în bătaia puștii și apoi să se înfrupte din blana-i mițoasă. Prin găuri, pe la geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți într-un pompos Birou județ ean (sau ce-o fi) mereu necompletat. îl vom vedea de Ciurea lipind afișe? Mariene, ca om de afaceri, câștigi cu 1%? "Popolul" (forma veche a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
va fi ales... la "butoneală") ar fi putut în câteva săptămâni să acumuleze ca în 4 ani ? Și va avea mult prea multe de făcut decât să se întoarcă și la țiganii din Bedreaga ! Ce urmează ? Azi și mâine ultimele adunări, și strigăte, și dispute. Sâmbătă, afișe puse, afișe rupte, cadouri secrete, amenințări. Totul sub pază polițienească pasivă ! Duminică: biciul și zăhărelul: "las-că te-aranjez eu dacă nu votezi pe..." și "măi, cumetre ai grijă de... că dau o ț uică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sunt dublate de cele din parlament și... bătăile de stradă dintre suporteri (ce scandalagii au venit de la Bucure ști !!). Jandarmii vasluieni au avut de lucru, nu glumă ! Momentul culminant al campionatului s-a jucat la Vaslui. A fost o altă adunare populară de pe timpul lui Ceaușescu (ce bine a înțeles rolul acestora !) cu zeci de mii de oameni care să fie însuflețiți de o idee, de aburii alcoolului sau de... vântul libertății. Culmea: în sine omul e tot mai însingurat, la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dobândirea unei capacități... Deosebirea fundamentală constă nu atât În cantitatea cunoștințelor examinate, cât În obiectul evaluării. Evaluarea sumativă se traduce printr-un scor... Prin scor desemnăm rezultatele obiective obținute În urma unui test sau a oricărei alte forme de evaluare prin adunare sau scădere de puncte, după reguli fixe." Normativă: „Prin evaluarea normativă se interpretează scorul obținut În urma unui test clasic de inventariere a cunoștințelor sau de inteligență, iar acest scor este plasat Într-o distribuție statistică: performanța unui individ este judecată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
țintind fie dezvoltarea (cursurile de perfecționare sau educația continuă, spre exemplu), fie menținerea stocului de capital (consultațiile medicale periodice, de exemplu). La nivel macrosocial capitalul uman este estimat prin agregarea stocurilor individuale de capital uman. O măsură comună constă În adunarea anilor sau nivelelor școlare parcurse de indivizi și stabilirea fie a ponderii populației adulte care a parcurs fiecare nivel de școlarizare, fie a mediei numărului de ani de școală parcurși de populația adultă. În ce privește starea de sănătate, măsurile macrosociale sunt
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
universitare reprezintă o mare resursă publică: atît din punct de vedere fizic (spațiu și echipament) cât și din punct de vedere uman. Prin comunicarea largă cu comunitatea, instituția universitară devine o instituție cu destinație multilaterală, deschisă pentru toate grupurile, pentru adunări și diverse programe. Comunitatea devine laborator de studiu și de creație pentru studenți și profesori. Curriculumul, la decizia instituției universitare, ia amploare, dezvoltându se continuu: se creează astfel posibilități mari pentru activități sociale și de agrement; se inițiază proiecte de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
lupta pentru existență și pentru obținerea hranei, sau În general pentru Îndestularea nevoilor biologice. Toate disponibilitățile ființei sunt orientate În sens practic. Numai viața socială punând pe individ la adăpost de atari nevoi, Îi va Îngădui răgazul contemplației și a adunării În sine Însuși. Într-o societate organizată, eforturile pentru asigurarea vieții corporale vor fi mai reduse pentru individ, iar timpul pe care Îl va consacra acestei activități va fi deci din ce În ce mai restrâns. Rezultă o descătușare treptată de nevoile vieții elementare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
acțiunile „de asalt” ale redutei comuniste. Îi întâlnești în toate mediile profesionale de la orașe; ei însă nu sunt atât de mulți, raportați la scara întregii Basarabii, așa cum s-ar părea, atunci când îi vezi adunați la un loc, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. De aceea, atenție la această iluzie optică, atunci când în baza ei se cer alegeri parlamentare anticipate! Evident, nu acești „români verzi” sunt furnizorii de idei și soluții pentru destinul de mâine al Basarabiei. Un asemenea rol ar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
romanțate ale unor comuniști și ale unor democrați, utopii de toate culorile, kafkiene „Scrisori către tata”, oedipiene „Scrisori către mama”, simple „Scrisori către colegul de bancă” etc.), bietul și atât de implicatul scriitor basarabean a mai fost chemat și la Adunarea Generală a breslei sale (10 decembrie curent). Evenimentul promitea să fie unul hot, dat fiindcă spiritele se încinseseră destul, iar mizeria și degradarea instituției scriitoricești se înfățișa în toată splendoarea ei. Dar, vorba românului resemnat, n-a fost să fie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nezgomotoși, oamenii practici, perseverenți, indivizii cu interese și relații... Dacă aceste argumente nu ajung pentru a se face credibili și eligibili, este invocat din nou patriotismul, dragostea de popor, interesul național, grija pentru valorile autohtone, pericolul europenizării cosmopolite etc. La adunare s-a vorbit și despre un pericol extern (al restaurației comuniste) care ar amenința spiritul democratic, militant și național al Uniunii Scriitorilor. S-au rostit discursuri vehemente, gen ’89, s-au făcut apeluri la strângerea rândurilor, deși „dușmanul” era cvasiinexistent
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
restauraționistă” - în mare criză de valori autentice și credibile - nu prea are pe cine scoate în față.) Dar invocarea pericolului extern a fost suficientă pentru a devia cursul dezbaterilor, pentru a anihila dialogul critic. Gestionarea defectuoasă a treburilor Uniunii, înfățișată adunării de către scriitorul Nicolae Rusu, a trecut fără nici un ecou. S-a auzit doar murmurul nemulțumit al asistenței, care nu voia să asculte critici la adresa conducătorilor. Mai rămânea să fie anihilați tinerii scriitori care, nu-i așa?, sunt incomozi, exigenți, pretențioși
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ar fi putut să o facă, nu a sugerat deloc că ar vrea să fie înconjurat de alți oameni decât cei pe care i-a avut până acum în preajmă. Prin urmare, totul a rămas, vorba ceea, „așa cum am stabilit”. Adunarea Generală a Scriitorilor a refuzat să privească realitatea în față, să se confrunte cu niște probleme ale instituției scriitoricești care nu dispar prin simpla lor eludare, ci, dimpotrivă se agravează. Reacția conservatoare a „majorității luminate a neamului” se conjugă de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
diurne grase la hora românilor de pretutindeni, și contestat categoric de ceilalți, mult mai mulți, rămași pe dinafară. Asta e: chipuri și destine românești postdecembriste. Articolul lui Vasile Malanețchi este găzduit - amară ironie! - de rubrica „Lecții de românism”. Aprilie, 1997 Adunarea generală a Filialei de la Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România a reușit - între altele - să blocheze, printr-o surprinzătoare, greu de anticipat solidaritate a majorității, câteva inițiative (punem în paranteză cuvântul diversiuni) promovate cu insistență de unii scriitori. Cea mai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
alții... Vom savura cu o veselie amară scene de umilință și „curaj” cu voie de la poliție din viața scriitorilor: de pildă „episodul dulapului”; studiile la Moscova; întâlnirile cu cititorii, Crăciunul pe stil vechi cu Ion Druță, „solistul” din Piața Marii Adunări Naționale etc., etc. Cu alte cuvinte, vom cunoaște istoria adevărată, tragică și grotescă a literaturii basarabene din perioada 1940-1989. Evident, o istorie deschisă pentru noi și noi completări... O asemenea carte ar putea fi un adevărat bestseller, cu care să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ocupat de obișnuita succesiune cronologică, focalizată asupra anilor 1475-1476. Ca variațiune, "începutul domniei" era mai puțin legat de Vlad Țepeș și mai mult de sprijinul partizanilor din Moldova, cei care aduceau apoi lui Ștefan "adeziunea" întregii țări, "adică a Marii Adunări (s.n. C.M.)"82: titulatură mai potrivită în timpul comunismului, decât în Evul Mediu. Expunerea "politicii interne" a devenit aici o miză categoric mai importantă decât în manualul de școală primară. Dar nu Ștefan a fost, în realitate, vizat în acest decupaj
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formulare detaliată, în documentata monografie a lui Nicolae Grigoraș 107. Încă de la secvența "obținerii tronului", autorii optau pentru interpretări neîntâlnite în alte manuale, cum ar fi aceea că Ștefan "se pare" stăpânea Țara de Jos încă din 1456; iar despre adunarea de la Direptate se nota că "este prima ceremonie de acest fel cunoscută în istoria Moldovei"108. Prezentarea politicii interne nu mai insista la fel de mult asupra categoriilor sociale, mutând accentul spre instituții administrative, militare și comerciale. Și primul reper al "politicii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din inima țării și cel al dacilor (s.n. C.M.)", scria Anne-Marie Thiesse pe această temă254. Subiectul-cadru al povestirii înfruntă curajos nucleul dur al istoriografiei național-comuniste ajuns, în anii '80, la o simplitate liniară, matematică: etnogeneza a fost o "sinteză", o adunare, fie și forțată, a dacilor cu romanii. Migratorii, asimilați sau plecați de aici benevol, erau înșiruiți în manuale doar pentru a sublinia consecvența autohtonilor deciși să își continue neapărat existența pe aceste meleaguri 255. Djuvara a reușit să atenueze această
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
despre "Unire". Singurul amendament vizibil a fost enumerarea, încă din titlu, a tuturor provinciilor unite, aranjate după ordinea cronologică a evenimentelor în care fuseseră implicate. Era o manieră mai firească de acumulare a faptelor, care se încheiau apoteotic tot cu Adunarea unionistă de la Alba Iulia. O altă noutate se referea la "statul național unitar", numit acum și "România Mare"48. Pentru elevii de clasa a VIII-a, manualul descria evenimentele dintr-o perspectivă mai atentă la mizele locale decât la cele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-o ca o serbare școlară (s.a.) după cum a fost instituită ziua de 10 Mai și care s-a serbat întotdeauna, conform rapoartelor anterioare (s.n. C.M.)"154. La Iași, acțiunile aniversare organizate de școli au prilejuit o adevărată manifestație populară. După adunarea elevilor și profesorilor la biserica Talpalari, pentru Te-Deum, coloana a defilat, cu drapelele în frunte, până în Piața Unirii 155; de aici "au parcurs strada Unirea și Ștefan cel Mare, cântând cântece patriotice până la statuea marelui Voivod Ștefan", unde profesorul Gr.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]