24,313 matches
-
un așa scop s-ar putea întrebuința puterea armată a țării sau că un stat vecin ar avea atât de puțină minte și destule puteri disponibile pentru a le împrumuta d-lui Brătianu de dragostea evreilor. Cât pentru a treia amenințare, cu "însîngerarea țării", ea este asemenea o nebunie. În orice țară din lume se pot găsi o mână de descreierați cari, fiind din niște nenorocite împrejurări ajunși la cârma țării și nesocotind nici dreptul, nici sentimentul național, nici rezultatele călcării
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bine că națiunea nu voiește a da odată cu capul. O repede spălare a necurățeniilor în familie, și țara se poate prezenta iarăși curată în fața lumii. Atât stăruințele primului-ministru în comisie și în ședințele secrete ale Camerii, cât și povețele și amenințările "Romînului" au tins a face să se adopte propunerea împămîntenirii unei mase de evrei împărțită pe categorii. Și d. I. C. Brătianu și foaia d-sale au mers cu pornirea lor, după cum văzurăm, până la uitarea de sine. Din toate acestea ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poată întregi, barem cu această nenorocită ocazie, opinia și sentimentul în privința patrioților liberali și naționali din compania politică Mihălescu-Warszawski. [4 iulie 1879] ["ARTICOLELE DE SPERIICIUNE ALE "ROMÎNULUI"... "] Articolele de speriiciune ale "Romînului" încep a deveni nedemne și odioase. Pîn-acuma era amenințarea cu lovirea de stat, de care am râs de vreme ce o asemenea lovire nu se poate răzima decât pe un interes al nației românești, iar nu a celei jidovești. O lovire de stat are totdeauna mulți amici nemărturisiți într-un popor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au atins o clasă, pentru a emancipa popoarele proprii. E de prisos a adăuga că Vodă Cuza era în aceleași condiții; el au lovit într-o clasă, dar au întins mâna pentru a ridica pe țărani, clasa productivă a țării. Amenințarea cu soarta chedivului asemenea nu ne-a speriat. E drept că liberalismul nostru estrem încearcă a preface și România într-un fel de țară internațională, în fața tuturor și a nimărui, în mlaștina de scurgere a elementelor economicește și moralicește nesănătoase
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atât de vie și de inteligentă în contra umanitarismului bărbieresc și a înfrățirii cu toate rasele posibile și imposibile, încît am început a avea speranța că D[umne]zeu și propria noastră voință ne vor feri de soarta Egiptului. A treia amenințare, cu intervențiunea, am combătut-o cu motive cari nouă ni se par neînlăturabile. Am spus că cestiunea evreilor e sau cauza sau pretextul unui amestec al străinătăți. Dacă ea e cauza, acestui amestec, atuncea n-avem a ne teme de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le-a întrebuințat față cu corpul electoral. Astăzi știe țara lămurit cari sânt tendințele acestui guvern în cestiunea izraelită, așa că un nou apel la țară însemnează acuma o cădere hotărâtă și zdrobitoare a acestui guvern. Toate silințele, toate stăruințele, toate amenințările ce guvernul le-a făcut în Cameră pentru a o aduce să adopte în secțiuni soluțiunea Costinescu au fost zadarnice. Acum în urmă s-a văzut la ce proporții trebuiesc reduse amenințările guvernului cu primejdiile din afară, s-a văzut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a acestui guvern. Toate silințele, toate stăruințele, toate amenințările ce guvernul le-a făcut în Cameră pentru a o aduce să adopte în secțiuni soluțiunea Costinescu au fost zadarnice. Acum în urmă s-a văzut la ce proporții trebuiesc reduse amenințările guvernului cu primejdiile din afară, s-a văzut limpede că acele amenințări nu erau decât niște tertipuri grosolane și majoritatea, prin raportorul comisiei delegaților și-a depus raportul și proiectul de modificare. Sentimentul public general intern s-a pronunțat cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a făcut în Cameră pentru a o aduce să adopte în secțiuni soluțiunea Costinescu au fost zadarnice. Acum în urmă s-a văzut la ce proporții trebuiesc reduse amenințările guvernului cu primejdiile din afară, s-a văzut limpede că acele amenințări nu erau decât niște tertipuri grosolane și majoritatea, prin raportorul comisiei delegaților și-a depus raportul și proiectul de modificare. Sentimentul public general intern s-a pronunțat cu putere pentru soluțiunea majorității, și în străinătate se constata în opinia publică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a le rosti numele. În fine la Lucrările Publice și totodată prezident al Consiliului a rămas d. Brătianu însuși, căci sânt drumuri de fier de cumpărat și câteva milioane de aruncat pe fereastră, {EminescuOpX 303} Când a văzut cineva amenințările cu soarta chedivului, cu împărțeala, cu invazia a organului roșiilor, atunci trebuie să conchidă neapărat că acel organ este vândut Alianței izraelite. Noi întrebăm însă ce caută Lecca-Stolojan-Brătianu în cabinetul de fuziune? Acești oameni s-au rostit deja pentru categorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căzut ca nuorii locustele pe lanurile înflorite ale României, totuși n-ar fi produs pagubele pe care le aduc doi-trei ani de administrație roșie. Într-adevăr, dacă n-ar exista bietele tribunale cari de rău de bine tot sânt o amenințare permanentă pentru acești oameni și cari, cu toată starea precarie și pururea primejduită a judecătorilor, tot își fac datoria când lucrurile prea se deoache, am asista la anarhia cea mai deplină de la un capăt până la altul al României. E o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a-i impune condiții internaționale de existență, sau neexistență asemenea români nu admitem noi și nu-i admite nimeni. Orice s-ar zice așadar, uneltirile Alianței pe lângă Congres constituie din partea membrilor pământeni ai acelei Alianțe un act de înaltă trădare; amenințarea cu intervenția străină, cu nerecunoașterea independenței țarii. {EminescuOpX 307} Aceste uneltiri au făcut pe evrei să piarză până și pe puținii lor amici sinceri dintre români, căci asemenea amici existau. Existau între români bărbați de bună-credință, bogați, cu desăvârșire neatârnați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
astăzi și-au domolit condeiul, rămîindu-le totuși pe atât de multă dorință pe cât de puține speranțe că soluțiunea pe categorii ar putea cumva izbuti. Curentul ostil nouă ce, după cum se știe, se născuse în Europa și pe care se întemeiau amenințările patriotice ale d-lui Brătianu sau era factice și înjghebat numai în treacăt prin câteva inserțiuni în presa străină, plătită de Alianța izraelită, sau că era un adevărat curent al opiniei publice europene, indusă în eroare asupra stării de lucruri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reacțiuni în Europa întreagă, vedem că presa odinioară ostilă nouă pe zi ce merge scade tonul, pe zi ce merge recunoaște îndreptățirea noastră de a regula în deplină libertate și cumpănind, cu scumpătate toate interesele noastre naționale, cestiunea aceasta; încît amenințările ziaristicei guvernamentale, departe de a mai găsi un răsunet în străinătate, încep a ne inspira mirare prin strania lor izolare în cercul restrâns al redacțiunilor roșii. În ajunul soluțiunii cestiunei izraelite, ținem însă de datoria noastră de a reaminti cititorilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât in număr de vro șasezeci; pe când, din contra, adunarea opoziției, făcută tot în scopul de a discuta discursul, a ajuns maximul ei pîn-acuma, adică numărul de 58 deputați. În realitate singurul motiv coercitiv al apărătorilor guvernului este acela al amenințării cu intervenirea puterilor. Se știe că dacă cestiunea izraelită ar fi putut fi invocată ca pretext al vreunei intervențiuni (cauză n-ar fi fost nicicînd) starea generală a relațiunilor actuale dintre state fac[e] pretextul acesta cu neputință, căci această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
votat de Adunare, are perspectiva de a fi admis în străinătate. Nu mai vie d-ni guvernamentali cu acel fitil uzat al intervențiunii străine, al dezaprobării străinătății, căci nu-i mai crede nimeni în țară, nimeni în străinătate chiar. Timpul amenințărilor a trecut ș-ar trebui să fi trecut și timpul acelora cari s-au servit de ele contra propriei lor patrii, pentru a o intimida și a o face să se arunce în prăpastie. [10 octombrie 1879] ["ÎN SENAT A
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
roșii și organul lor de căpetenie, d. Brătianu, au ajuns să formuleze acuzări în contra coroanei, ba au ajuns să le colporteze în public prin mulțimea de agenți plătiți și gratuiți de cari dispun, e evident că esplicația a devenit o amenințare, amenințarea o provocațiune la revoltă. Cu toate acestea ar fi o naivitate de a crede că numai pericolul căderii roșiilor de la putere a fost în stare de a-i mâna la asemenea desperate mijloace de acțiune, încît esplicarea cată să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și organul lor de căpetenie, d. Brătianu, au ajuns să formuleze acuzări în contra coroanei, ba au ajuns să le colporteze în public prin mulțimea de agenți plătiți și gratuiți de cari dispun, e evident că esplicația a devenit o amenințare, amenințarea o provocațiune la revoltă. Cu toate acestea ar fi o naivitate de a crede că numai pericolul căderii roșiilor de la putere a fost în stare de a-i mâna la asemenea desperate mijloace de acțiune, încît esplicarea cată să fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
opinia străinătății? Art. 44. Criteriul de reticențe. Pericolul cel mare diviziunile intestine. Cestiunea alegerilor. Omagiu rezervat atitudinii guvernului. După minoritate daca al [egerile] s-au petrecut liniștit, nu este meritul guvernului, ci este numai a rezervei și moderațiunii partidului conservator. Amenințări cu răscoală. Limbagiul ziarelor conservatoare este să se spăimânte cineva de licența ziarelor conservatoare. Nu mai departe decât ieri, citeam un articol menajerie. Un nenorocit Crainic, ce măsuri a luat guvernul? Delictele de ingerențe in alegeri. În ce-i vinovat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cinic? Și nici mijloacele prin care s-a adus lumea atunci să voteze nu ne lipsesc astăzi, mutatis mutandis. Atunci erau pre față ademenirile Prusiei și pe ascuns roșii afirmau că așa vrea I. S. Domnitorul. Acum pre față sunt amenințările Germaniei și la ureche se șoptește că așa vrea A. S. Regală. Când tot ce se petrece astăzi se aseamănă cu ceea ce, s-a petrecut atunci nu suntem oare în drept să ne așteptăm că consecințele convențiunii ce se votează acum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jurat că Purnic face pe prostu fără a fi. Am observat însă că d-sa a fost aplaudat chiar de unii membri din comitetul teatral. Desigur acestea priveau dispunerea lui comică și nu fidelitatea cu care pătrunsese rolul. Scena de amenințare între d. Ilagiescu și Mateescu a fost foarte bine ezecutată. Cu multă părere de rău constatăm că oamenii cari dau direcțiunea teatrului nostru nu au instructul cuvenit și poate nici esperiența cuvenită de-a întrebuința talente într-adevăr pronunțate, precum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și coloniale. Este vorba, bineînțeles, de Marea Britanie, ale cărei cercuri conducătoare de atunci erau îngrijorate de posibilitatea ca Rusia să-și fi consolidat în așa măsură pozițiile pe care le deținea, deja, în Europa Orientala, încât să fi devenit o amenințare reală pentru interesele comerciale ale britanicilor în Mediterana Orientala. Iată pentru ce, primul ministru britanic, William Pitt, a încercat, cel puțin până în luna martie 1791, să constituie o coaliție antirusă, ce ar fi trebuit să includă, pe lângă Marea Britanie, Suedia, Prusia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
II-a și-a propus să împiedice colaborarea Porții Otomane cu Franța. De aceea, a avertizat-o că în cazul în care nu ar fi dat dovadă de mai multă circumspecție față de Franța, Moldova putea fi oricând ocupată. Și, pentru că amenințarea să nu fi rămas doar o simplă "figură de stil", autoritățile centrale rusești au recurs și la măsuri concrete care trebuiau să atenționeze cercurile conducătoare otomane asupra manierei în care intenționau rușii să 80 Europe and the Porte, Vol. ÎI
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
politica continentală a Mării Britanii, de vreme ce ea se limită doar la asigurarea securității Olandei față de o potențială agresiune a Franței 128. Modificarea s-a produs, totuși, dar după declanșarea tulburărilor politice din Franța, cauzate de izbucnirea revoluției. Odată eliberată de amenințarea principalei sale rivale pe Continent, Marea Britanie "began to take part în European politics, and to perceive that her mission în Europe was to bring about the restoration of the general peace", tulburata de politică Ecaterinei a II-a în Estul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Xenopol"", XXXVII, 2000, Iași, p. 223-247. pe termen nelimitat 136. În aceeași zi, a fost încheiată, însă, o altă Convenție, dar cu caracter politic. La cauzele de ordin general care justificau colaborarea anglo-rusă, între care pe primul loc se situa amenințarea reprezentată de revoluția franceză la adresa securității și liniștii tuturor "statelor independente" ale Europei, precum și a ordinei sociale existența pe Continent, se adaugă și una, de ordin special. Anume, agresiunea pe care o comisese Franța și la adresa Rusiei, prin impunerea embargoului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ci și în acela că ele "ne se livre pas à Bonaparte, mais au contraire devient une première barrière contre lui"33. Totuși, Adam Jerzy Czartoryski consideră că, în împrejurările politice, așa cum se conturau ele la începutul anului 1807, principala amenințare la adresa securității Rusiei, reprezentată de 28 Ibidem, p. 470. 29 Ibidem. 30 Ibidem, p. 471. 31 Ibidem. 32 Ibidem. 33 Ibidem. planurile politice ale lui Napoleon I, era iminentă nu în Nordul Europei, ci în sudul ei. Pentru a o
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]