15,743 matches
-
tîrziu, după mai bine de cincizeci de ani și jertfa a sute de mii de români, mulți murind în luptă, sau închisori, sau la caselor lor, cu speranța, cu încrederea că Occidentul nu ne-a părăsit, că azi, mîine vin americanii să ne scape de balaurul roșu. Pentru neutralizarea luptătorilor din munți sînt mobilizate armate întregi de informatori. Începînd din anul 1949, Nicolschi, ajutat de colonelul Iacob, încă în viață, și de Constantin Maimuca, construiesc bande false care se infiltrează în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rămas fără locuințe, viețuind în mizerie pe străzile tot mai murdare și întunecate a ceea ce fusese odată Micul Paris. Mii de locuințe, blocuri, case, dar și clădiri importante fuseseră dărâmate și zăceau în ruine, după zecile de atacuri aeriene ale americanilor și englezilor. Chiar dacă trecuse un an de la tragedie, semnele erau încă vizibile, precum cicatricile unor răni adânci. Marea Gară de Nord fusese aproape ștearsă de pe hartă, în urmă rămânând un cimitir de resturi de șine, bucăți de vagoane, metale, cioburi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
De a Încerca să supraviețuim; și Însăși această „supraviețuire” a avut, În timpul acestei jumătăți de secol, mai multe „fețe”. La Început, imediat după ’45, au fost uimirea, stupefacția, amestecate cu falsele speranțe, pe care vechii noștri aliați, Francezii, Englezii și Americanii, cu o ușurătate În care orgoliul victoriei se amesteca cu cinismul „elegant”, ni le aruncau pe unde prin posturile lor de radio, tot mai ascultate. Apoi, după arestarea lui Maniu și expulzarea regelui, a Început un coșmar În care - la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încercând să surprindă - și exagerând de fiecare dată, cu un optimism dictat de disperare și spaimă! - cele mai infime semne ale unei „schimbări”, ale unor presiuni mai decise ale Aliaților față de impertinentul colos bolșevic sau, poate, chiar o „venire a Americanilor”! Ei, adulții și bătrânii acelor ani, nu mai aveau cum să se „adapteze” sau, dacă o făceau, propuneau forme de-o stângăcie ridicolă, atrăgând batjocura groasă a noilor „șefi”, inși veniți din toată lumea, recoltați În grabă din acel „gunoi social
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
obstacolelor teribile ale cenzurii comuniste m-ar fi Împins „acolo” să debutez precoce, cu texte nemature? Sau, chiar și mai târziu, În carieră, aș fi fost format de aceiași zei literari, un Stendhal, un Dostoievski, un Cehov, scriitori pe care Americanii Înșiși i-au descoperit și venerat târziu? Sau un Marcel Proust de care, am impresia, nici azi scriitorii de marcă americani nu prea fac mare caz, și „Îi Înțeleg” Într-un fel, geniul lor narativ și pragmatic nu pare a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În carieră, aș fi fost format de aceiași zei literari, un Stendhal, un Dostoievski, un Cehov, scriitori pe care Americanii Înșiși i-au descoperit și venerat târziu? Sau un Marcel Proust de care, am impresia, nici azi scriitorii de marcă americani nu prea fac mare caz, și „Îi Înțeleg” Într-un fel, geniul lor narativ și pragmatic nu pare a se simți prea confortabil În fața sutelor de fraze, cu subordonatele lor cu tot, care despică a mia oară ultima nuanță a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ultima nuanță a unor reacții și gînduri care, În viața de zi cu zi și În lumina succesului, a adaptării În social, de fapt „nici nu există!”. Iar de un Nietzsche nici nu mai vorbim, abia după al doilea război, Americanii, ca și o bună parte din vechile culturi europene, l-au descoperit și venerat târziu, dezgropându-l de sub molozurile unor ideologii extreme, de stînga sau de dreapta, care au făcut din el marele mentor, dar și neobositul diavol! (E adevărat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
capabile de a contempla, Înțelege și vedea lucruri și sensuri aproape interzise muritorilor care se bulucesc și fojgăie „sus”, la suprafața lumii „vizibile”, concrete și „logice”!... 14 Trecut și prezent!... Europa, noi, europenii, trăim mai probabil În trecut; America de Nord și Americanii, În prezent! Și nu numai pentru că Americanii au „complexul lipsei lor de istorie”, dar probabil și pentru faptul că, fiind În plină configurație și expansiune ca stat multinațional, se bucură de vitalitatea extraordinară a oricărui Început și a amestecului de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lucruri și sensuri aproape interzise muritorilor care se bulucesc și fojgăie „sus”, la suprafața lumii „vizibile”, concrete și „logice”!... 14 Trecut și prezent!... Europa, noi, europenii, trăim mai probabil În trecut; America de Nord și Americanii, În prezent! Și nu numai pentru că Americanii au „complexul lipsei lor de istorie”, dar probabil și pentru faptul că, fiind În plină configurație și expansiune ca stat multinațional, se bucură de vitalitatea extraordinară a oricărui Început și a amestecului de rase. Ei nu au filosofie - mă rog
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce va veni!” -, și nu au nici modele artistice sau literare comparabile cu cele europene; nu, să fiu bine Înțeles: nu vreau să militez În aceste rânduri pentru o ierarhizare elitistă Între continente și pot să adaug imediat că acei Americani, În universități sau În atelierele de creație, care se revendică din marea cultură europeană, au un bun instinct al edificării și continuării tezaurului enorm și infinit de complex al Europei - post-renascentiste și moderne. Dar sunt și unii intelectuali americani care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fi speriat Matei de ambițiile noastre juvenile, „supradimensionate”, să se fi cumințit el În contact cu o nație și o cultură de impact mondial?! Când, În cursul acelei prime discuții discordante de la Chicago, Matei mi-a vorbit „În numele nostru, al Americanilor!”, eu am avut o răbufnire elitist-naționalistă și i-am reamintit că eu Însumi am sânge german, prin Mama mea, omul de care sunt legat cel mai intim pe acest pământ, și că sunt format În cultura mare, filosofia, muzica și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lumi sau la o „altă lume”, dar și prin detașarea, vezi chiar indiferența, cu care autoritatea parentală Îi lasă pe adolescenți să-și aleagă, precoce, anturajul sau un anumit mod de viață. Cuvântul „libertate” pentru care au luptat Europenii și Americanii a devenit un fel de totem, un cuvânt passe-partout, pe care Îl poate revendica oricine, creând un fel de anarhie subterană a societăților moderne ajunse Într-un Înalt stadiu de randament și civilizație. Nu vreau să articulez aici fraze ultime
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nimic configurațiile naționale prezente. Nu cred că cineva s-ar gândi să-i reîntoarcă pe români la sud de Dunăre (evacuându-i de aici pe sârbi și pe bulgari!). Atunci ar trebui și ungurii să pornească Îndărăt spre Ural, iar americanii să revină În Europa, lăsând continentul indienilor autohtoni. Acesta e un joc stupid. Care poate deveni Însă sângeros. Nu din vina istoriei, se Înțelege, ci din vina oamenilor de astăzi care manipulează istoria, urmărindu-și interesele. Și În Kosovo a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fereau, se Învățaseră să se ferească. În toiul marii represiuni de la Începutul anilor ’50, românii adversari ai comunismului Încă nu-și pierduseră cu totul comportamentul de oameni liberi. Credeau de altfel că regimul nu va dura mult, că vor veni americanii (acesta a fost un mit tenace). Comunismul Însă a rezistat și nici americanii n-au venit (nici n-au avut vreun moment intenția să vină!). Dacă represiunea În vremea lui Ceaușescu a fost mai blândă decât sub Gheorghiu-Dej, aceasta se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
50, românii adversari ai comunismului Încă nu-și pierduseră cu totul comportamentul de oameni liberi. Credeau de altfel că regimul nu va dura mult, că vor veni americanii (acesta a fost un mit tenace). Comunismul Însă a rezistat și nici americanii n-au venit (nici n-au avut vreun moment intenția să vină!). Dacă represiunea În vremea lui Ceaușescu a fost mai blândă decât sub Gheorghiu-Dej, aceasta se datorează În primul rând faptului că societatea Însăși se liniștise, se așezase În cadrul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
gen; până la comunism, românii — popor de țărani legați de pământul lor — nu prea au fost tentați să pornească În lume). Agricultori la ei acasă, au devenit muncitori necalificați În marile Întreprinderi din nordul Statelor Unite (Cleveland, Detroit...). S-au transformat În americani fără să-și dea seama; intenția lor inițială era să adune bani și să se reîntoarcă În satul lor. Cei mai mulți Însă au rămas și au format nucleul principalului grup de români stabilit În afara spațiului românesc. <endnote id="3"/> A doua
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să revină filmele americane, au avut Însă parte de un lung tratament cu filme sovietice (filmele occidentale, americane În primul rând, și-au făcut din nou apariția prin anii ’60, dar alese pe sprânceană, și cu secvențele „neconvenabile“ tăiate). Tot americanii au lăsat românilor și alte două amintiri, nu tocmai agreabile. Mai Întâi, teribilele bombardamente americane (și britanice) din anii războiului. Apoi, iluzoria „așteptare a americanilor“, care a mai Întreținut o rază de speranță printre adversarii regimului comunist. Oamenii ajung să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nou apariția prin anii ’60, dar alese pe sprânceană, și cu secvențele „neconvenabile“ tăiate). Tot americanii au lăsat românilor și alte două amintiri, nu tocmai agreabile. Mai Întâi, teribilele bombardamente americane (și britanice) din anii războiului. Apoi, iluzoria „așteptare a americanilor“, care a mai Întreținut o rază de speranță printre adversarii regimului comunist. Oamenii ajung să creadă ceea ce doresc să se Întâmple; au putut să creadă că „vin americanii“, când americanilor nici prin gând nu le trecea așa ceva (dar au știut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
teribilele bombardamente americane (și britanice) din anii războiului. Apoi, iluzoria „așteptare a americanilor“, care a mai Întreținut o rază de speranță printre adversarii regimului comunist. Oamenii ajung să creadă ceea ce doresc să se Întâmple; au putut să creadă că „vin americanii“, când americanilor nici prin gând nu le trecea așa ceva (dar au știut, destul de cinic, să exploateze această speranță, la Începutul anilor ’50, Îndemnând la rezistență, prin manifeste lansate din avion). Din nou În Est Reorientarea spre Est a fost un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
americane (și britanice) din anii războiului. Apoi, iluzoria „așteptare a americanilor“, care a mai Întreținut o rază de speranță printre adversarii regimului comunist. Oamenii ajung să creadă ceea ce doresc să se Întâmple; au putut să creadă că „vin americanii“, când americanilor nici prin gând nu le trecea așa ceva (dar au știut, destul de cinic, să exploateze această speranță, la Începutul anilor ’50, Îndemnând la rezistență, prin manifeste lansate din avion). Din nou În Est Reorientarea spre Est a fost un șoc pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
acesta a Însemnat cândva pentru români tandemul Franța-Germania. Acum, jocurile se fac altfel, fiindcă și lumea, și România s-au schimbat. Ca reper cultural și de prestigiu, America a trecut, și pentru români, pe primul loc. Li s-au iertat americanilor și bombardamentele, și abandonarea României. Ei sunt pur și simplu simbolul unei lumi libere și prospere. Firește, unanimitate nu există: românii mai puțin tentați de Occident au optat la un moment dat pentru Serbia și Împotriva Americii. Dar, dintre toate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cum am arătat, greu de spus. Apoi, sunt sute de mii de români În Europa Occidentală (numărul lor de altfel s-a Înmulțit după 2002) și alte sute de mii În America (Însă cei stabiliți de câteva generații sunt deja americani de origine română mai mult decât români). Nu cred că numărul total depășește cu mult 25 de milioane (și, de fapt, mai presus de statistică, se pune o problemă de identitate; nu toți basarabenii, aromânii sau românii americani se regăsesc
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Nobel, pe care probabil l-ar fi meritat. El a izolat insulina cu câteva luni Înaintea lui Banting și MacLeod, cărora li s-a atribuit premiul În 1923. Singurul român care a luat până la urmă un Premiu Nobel, dar ca american de origine română, a fost, În 1974, medicul George Emil Palade (născut În 1912). Există de altfel În România o pleiadă de medici, Începând cu bacteriologii Victor Babeș (1854-1926) și Ion Cantacuzino (1863-1934), neurologul Gheorghe Marinescu (1863-1938)... Românii se consideră
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
capitala Coreii de Nord. Ce bine arăta: un oraș monumental, cu bulevarde largi și drepte, cu piețe imense, nou-nouț, fără urme stânjenitoare ale trecutului, un adevărat oraș comunist! Vechiul Phenian fusese ras de bombardamentele americane. Deși bombardat și el de americani, Bucureștiul avusese o soartă mai bună, distrugerile nu fuseseră chiar atât de Însemnate. Singura soluție era să fie distrus chiar de români, la ordinele lui Ceaușescu. Intenția dictatorului a fost de a Înălța un nou București peste cel vechi. Și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
liniște, urmează ocupația germană din Primul Război Mondial, Între 1916 și 1918. Germanii vin din nou În 1940, Însă ca aliați, ceea ce nu-i Împiedică să bombardeze orașul În zilele de după 23 august 1944. În lunile precedente fusese bombardat de americani și de britanici. Rușii Își fac intrarea Învingători la 30 august 1944 și vor zăbovi În România până În 1958... Nici epidemiile nu au ocolit Bucureștiul. Ciuma a apărut mai târziu decât În Occident, dar s-a și prelungit mai mult
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]