12,392 matches
-
moșia trecând prin moștenire la fiul său, biv vel aga Ion Carp. Ca și alți boieri, familia Carp a construit în secolul al XVIII-lea o biserică cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților" în satul Țibănești. Aceasta a fost reclădită de boierul Ioan Carp, mare agă al Moldovei, în jurul anului 1819. Un an mai târziu, el a ridicat un conac care avea inițial doar parter și un etaj. Proprietarii moșiei s-au îngrijit de înzestrarea bisericii cu podoabe și alte obiecte de
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești () [Corola-website/Science/322130_a_323459]
-
Biserică „Sf. Ilie” din Popești este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1776 de către familia boierilor Mavrocordat în satul Popești din comuna omonima (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino - Pașcanu. Biserică „Sf. Ilie” (fosta „Sf. Varvară”) din Popești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
Popești. Prima atestare documentara a satului Popești este într-un uric din 12 august 1426 al domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432). El a făcut parte din Ținutul Cârligăturii. Moșia Popești a aparținut o lungă perioadă familiei Mavrocordat. În jurul anului 1776, boierii din familia Mavrocordat a construit Biserică "Sf. Varvară" din Popești, ca biserică de conac boieresc. Aici au fost înmormântați principesa Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930) și fiul său, principele Gheorghe Al. Mavrocordat (1887 - 20 iulie 1907). În
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
anul 2015 la numărul 1368, ca parte a Ansamblului Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni, având codul de clasificare . La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733), cu prilejul primei logodne a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
a fost clădită din piatră și cărămidă. Lăcașul de cult a fost reparat în perioada 1721-1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele” făcute de iznoavă, după cum scrie și în pisania bisericii. Același boier a construit în jurul anului 1730 și un conac boieresc în apropierea bisericii. Prin anul 1788, la această biserică slujeau trei preoți, un diacon, doi cântăreți și doi eclesiarhi, care erau plătiți de proprietarul moșiei după obiceiul timpului. Între cei trei
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
la această biserică slujeau trei preoți, un diacon, doi cântăreți și doi eclesiarhi, care erau plătiți de proprietarul moșiei după obiceiul timpului. Între cei trei preoți s-a iscat un conflict de la bani, colaci etc., fiind făcute frecvent jalbe la boierul Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798), strănepotul ctitorului. Săturat de aceste neînțelegeri, în 1795 boierul i-a îmbarcat într-o căruță pe cei trei preoți, pe cântăreți și pe eclesiarhi și i-a alungat peste hotarul moșiei, rămânând aici numai diaconul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
erau plătiți de proprietarul moșiei după obiceiul timpului. Între cei trei preoți s-a iscat un conflict de la bani, colaci etc., fiind făcute frecvent jalbe la boierul Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798), strănepotul ctitorului. Săturat de aceste neînțelegeri, în 1795 boierul i-a îmbarcat într-o căruță pe cei trei preoți, pe cântăreți și pe eclesiarhi și i-a alungat peste hotarul moșiei, rămânând aici numai diaconul Vasile, care era mai liniștit. Stăpânul moșiei a cerut mitropolitului Iacov Stamati să-i
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
din Probota) și Ioniță (din Dolhasca), fiii unui preot refugiat din Bucovina. Cei trei preoți primesc carte de strămutare cu data de 9 martie 1796 și vin aici în primăvara acestui an. Pe lângă faptul că le-a plătit cheltuelile drumului, boierul le-a dat locuințe în apropierea bisericii și s-a îngrijit de plata acestora. Biserica are o decorație simplă, deasupra ușii de la intrare existând o floare săpată în piatră. Tâmpla bisericii este sculptată în lemn, iar icoanele au fost pictate
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
de asemenea, Anna - fată săracă, iubită de Mihailo -, și Rahira - fata lui Grigori Ciumkaci, care a stat la închisoare în trecut pentru că a furat și a depus apoi mărturie mincinoasă împotriva lui Ivonika. Grigori provine din „Țigănie” (loc dat de boierul din satul vecin pentru așezarea unei șatre de țigani) și este căsătorit cu Tatiana, sora Marikăi. Rahira l-a fermecat pe Sava și visează să intre în posesia averii părinților acestuia. Romanul prezintă câteva zeci de personaje minore, toate acestea
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
fost construită în jurul anului 1777 pe culmea împădurită a unui deal. Lăcașul de cult s-a aflat o perioadă înconjurat de o pădure de castani, care a fost tăiată mai târziu pentru a se construi case. Ctitorul bisericii este considerat boierul Matei Cantacuzino-Deleanu. După cum atestă documentele vechi, o parte din moșia satului Cucuteni a fost stăpânită timp de două secole de boierii din familia Cantacuzino. În 1627, jumătate din satul Cucuteni a fost vândut de familia Ciogolea lui Toma și Iordache
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
de două secole de boierii din familia Cantacuzino. În 1627, jumătate din satul Cucuteni a fost vândut de familia Ciogolea lui Toma și Iordache Cantacuzino. La 1658 jumătate de sat îi aparținea lui Toderașco Cantacuzino. Proprietarul moșiei Cucuteni a fost boierul Matei Cantacuzino-Deleanu (n. 1750 - d. 1816 sau 1817), fiul marelui vistiernic Ioniță Cantacuzino-Deleanu (1721-1789) și al Zoei Ghika. Matei a avut rangul de mare comis al Moldovei; el s-a căsătorit la 16 mai 1776 cu Ralița (sau Ralu) Callimachi
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
membrii Consiliului parohial. Cu acest prilej, preotului paroh Mihail Adeodatus Ungureanu i s-a acordat rangul de iconom stavrofor, iar cei care s-au remarcat în susținerea lucrărilor au primit distincții de vrednicie. În interiorul bisericii au fost înmormântați mai mulți boieri înrudiți cu familia ctitorului. Numele lor sunt înscrise pe o placă de marmură albă încastrată în peretele nordic al pridvorului. Pe această placă sunt înscrise numele domniței Elena Hangerli (1795-1862) și ale unor descendenți ai acesteia. Deasupra numelui domniței Elena
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
deschide către o altă scară care duce spre un drum de strajă, care nu se vede din exterior. După o legendă, scările care coboară prin temelia de doi metri ar lega biserica de fostul conac cu 36 de camere al boierului Matei Cantacuzino. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă sprijinită pe pilaștri cu capiteluri. În fața altarului se află catapeteasma construită din lemn de esență tare.
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
este o familie de boieri, cu rol politic in istoria Moldovei. Cei mai importanți membri ai aceste familii au fost: Constantin Cantemir, domn al Moldovei (1685-1693), tutelat de marea boierime. A pedepsit cu moartea pe Miron Costin, cronicarul acuzat de „hiclenie”. Antioh Cantemir, domn al
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
Volcinschi (Wolczynski trad. ""din Volcineți"" - Volcineț, "Wolczynetz, "Старий Вовчинець, Bucovina) este o familie de boieri români ai cărei membri au participat la viața social-politică și religioasă a spațiului moldo-vlah. Studiile oficiale de genealogie realizate pe baza documentelor originale existente probează descendența familiei Volcinschi dincolo de anul 1500, fiind înrudită cu alte familii din aristocrația tradițională, atât
Familia Volcinschi () [Corola-website/Science/329859_a_331188]
-
dat. Așa vorbește de blând și primește cu bunătate pe fiecare, de ți-i mai mare dragul să te duci la el...”" Biserica de lemn a fost folosită de enoriașii din Broșteni circa o sută de ani, până în 1865, când boierul Alecu Baloș (Balj) a contribuit la zidirea unei biserici mai mari, din piatră și cărămidă. Această biserică a existat până în anul 1917, când a fost dărâmată de trupele austro-ungare iar materialul a fost urcat cu funicularul pe dealul Afiniș pentru
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
tranzacția pe care Ioan Gereb de Vingart o făcuse cu comitele Petru în 1466. În continuare satul este menționat și printre daniile pe care Radu cel Frumos le face lui Stoica Naneș în 1473. În 1582 încep să apară menționați boierii satului în scaunul de judecată al țării. Dintr-un document al lui Mihai Viteazul, aflăm despre un lung conflict pe care cei din Sărata îl avuseseră cu cei din satul vecin, Scoreiu, pentru hotarele dintre cele două sate. Documentele păstrate
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
(n. 22 ianuarie 1798 - d. 27 decembrie 1869, Iași) a fost un boier moldovean, logofăt al Moldovei, filantrop, creatorul Institutului „” din Pomârla. Descinzând dintr-o veche familie, ridicată la rangul de boier în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, Anastasie Bașotă s-a născut în 1798, tatăl său fiind Ioniță Bașotă (1762 - 26 noiembrie 1846
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
(n. 22 ianuarie 1798 - d. 27 decembrie 1869, Iași) a fost un boier moldovean, logofăt al Moldovei, filantrop, creatorul Institutului „” din Pomârla. Descinzând dintr-o veche familie, ridicată la rangul de boier în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, Anastasie Bașotă s-a născut în 1798, tatăl său fiind Ioniță Bașotă (1762 - 26 noiembrie 1846), mare spătar al Moldovei, proprietar, printre altele, al moșiei Pomârla, iar mama Elena Boldur-Costache-Lățescu (1773 - 10 februarie 1847), descendentă
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
financiară prin inițierea, împreună cu câțiva apropiați, "„unei societăți cambiale”", una din primele bănci din Moldova, și fiind interesat de dezvoltarea transportului feroviar, în 1852 propunând Adunării Obștești crearea unei linii între Târgu Ocna și Galați (proiect nerealizat datorită arhaismului concepției, boierul Bașotă propunând realizarea unei linii din lemn cu tracțiune animală). Anastasie Bașotă a murit la Iași, în una din casele sale, la 27 decembrie 1869, și a fost înmormântat la Pomârla la 1 ianuarie 1870. În 1838, a fost creată
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
unde a fost călugărit cu numele de Anania. Tot aici este hirotonit ieromonah, primind numele de Atanasie. În anul 1626, o veche scriere grecească arată că Atanasie Patelarie se afla în Țara Românească, unde profesa ca dascăl pentru fii de boieri. Datorită virtuților și cunoștințelor sale, patriarhul ecumenic Chiril Lucaris îl cheamă pe ieromonahul Atanasie la Constantinopol. În anul 1631 este ales mitropolit al Tesalonicului, el ocupând trei ani mai târziu, pentru scurtă vreme, și scaunul patriarhal al Constantinopolului. Sub presiunile
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
izvor direct sau circumstanțial care să certifice faptul că jurisdicția Mitropoliei Proilaviei s-ar fi întins și asupra celorlalte raiale turcești din Țara Românească, cu excepția raialei Brăilei. Nicolae Iorga menționa la 1928 acest fapt ca o posibilitate: "„Ismailul, unde veniseră boierii și clericii moldoveni la 1641 pentru a primi moaștele Sfintei Paraschiva, era cuprins în eparhia care se numea „a Brăilei și Ismailului”, împreună cu Renii, Chilia, Cetatea Albă, Benderul și poate chiar cetățile muntene ocupate de turci”". În schimb Constantin C.
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
acestuia. Pe perioada studiilor a locuit la mănăstirea Sf. Gheorghe cel Nou, dependentă de Sfântul Mormânt, care îi oferea și hrana și 20 de lei pe an, prin decizia aceluiași patriarh Meletie. Pentru a aduna bani, Dapontes copia cărți pentru boieri și lua în pensiune alți elevi în cămăruța sa. Din acești ani provine singurul portret în culori al scriitorului, păstrat la mănăstirea Xiropotamou și datat (probabil greșit) „la București, în anul Mântuirii 1730”. La Academia Domnească, l-a avut ca
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]