13,416 matches
-
realizat propozițional Verbul a simți poate selecta un obiect direct realizat printr-un GCompl introdus de conjuncția că109: (102) Simt că are gust de nuci și unt (www.idieta.ro). (103) Simt că miroase a ars. (104) Simt că mă doare în piept. (105) Simt că e frig. (106) Simt că tremură. În exemplele (102)-(105), cu verbe de stare în subordonată, se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pronume/adjective relativele - cine, care, ce - și prin adverbe - unde, când, cum, cât etc. - în contexte precum: (107) Animalele simt cine le iubește. (108) Simte care dintre voi l-a trădat. (109) Simt ce va urma. (110) Simte unde îl doare. (111) Din exterior nu poți simți cât de rău doare. (112) Simt cum tresare. În unele contexte de acest tip, verbul a simți dezvoltă un sens afectiv (107), în altele, (108) -(109), actualizează un sens predictiv-intuitiv. Deseori, verbul are un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
când, cum, cât etc. - în contexte precum: (107) Animalele simt cine le iubește. (108) Simte care dintre voi l-a trădat. (109) Simt ce va urma. (110) Simte unde îl doare. (111) Din exterior nu poți simți cât de rău doare. (112) Simt cum tresare. În unele contexte de acest tip, verbul a simți dezvoltă un sens afectiv (107), în altele, (108) -(109), actualizează un sens predictiv-intuitiv. Deseori, verbul are un sens perceptual opac, desemnând o percepție generală, difuză (110), fără
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție generală, difuză (110), fără a se putea preciza cu exactitate unde anume se localizează ea. Exemplul (111) este ambiguu - poate exprima atât percepția fizică directă ("nu poți simți intensitatea durerii fizice"), cât și o percepție afectivă, dacă verbul a durea este folosit cu sensul "a simți o durere afectivă". Ambiguitatea acestor construcții este o consecință a proprietății unor termeni care desemnează senzații sau percepții fizice de a capta sensuri omoloage din domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este ambiguu între
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul de prune. (285) Simt frigul la mâini. > (285') Se simte frigul la mâini. (286) Simt că mă doare în partea stângă a pieptului. > (286') *Se simte că... (287) Simțeam că îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atât. Consecințe ale unei comunicări defectuoase Probleme emoționale: Oricât de mult s-ar strădui părinții să le ofere copiilor compensații materiale, faptul că aceștia Îcopiii) nu pot să-și împărtășească sentimentele sau să primească sprijinul necesar atunci când au nevoie îi doare, îi face să-și piardă încrederea în adulți, să se retragă și să se închidă într-o lume a lor. Scăderea performanțelor școlare: Revolta copilului, senzația că nu este înțeles, apreciat și iubit, duc adesea la scăderea interesului pentru învățătură
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
, Michel (16.II.1959, Rosendaël, azi în Dunkerque, Franța), eseist și traducător francez. Este fiul Robertei Julienne Wattremez (n. Durut), comerciantă, și al lui René Wattremez, uleier. Învață mai întâi la Cappelle-la-Grande, urmează liceul la Dunkerque (1974-1977), apoi e student la Universitatea Paris III (1977-1981). La L’ Institut National de Langues et Civilisations Orientales din Paris obține în 1986 diploma
WATTREMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
satisfacție − de aceea acești factori pot fi utilizați mai rar pentru motivarea oamenilor. Ei pot deci să împiedice sentimentele negative, dar și stările de satisfacție. O comparație ilustrează această idee. Dacă sunteți loviți de un ciocan în cap o să vă doară; dar dacă loviturile vor înceta, vă veți simți mai bine? Nu − pur și simplu n-o să vă simțiți rău. Așadar, concluzionează Herzberg, contrariul insatisfacției nu este satisfacția, ci absența insatisfacției. Până la Herzberg se credea că satisfacția și insatisfacția au un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Imperiu, meniți, poate, a apăra Occidentul, misiune în care însă am eșuat de atâtea ori (ultima oară în 1944). Chiar și mitica perioadă interbelică nu poate constitui raiul românității, pe nedrept părăsit. Pe noi, rasă cu aere occidentale, ne-a durut după 1989 avansul pe care l-a luat Vestul în timpul lungii pauze comuniste și dintr-o dată am început, pe nedrept, să comparăm România cu Vestul, uitând naiv sau intenționat că noi nu am fost occidentali niciodată. Dar am dori ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sentimente și emoții. Trebuie să fiți conștient de posibilitatea ca persoana intervievată să ajungă într-un punct în care să-i vină greu să-și amintească anumite lucruri. Ar putea chiar să se simtă pierdută, să îi fie rușine sau dor în timp ce își relatează povestea. De obicei, nu este necesar să încercăm evitarea acestor momente din povestirea persoanei. Oamenii vă vor spune dacă nu vor să discute despre anumite aspecte. Dacă au lăsat să se înțeleagă că vor să omită anumite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și în același oraș mi-au dat de gândit. Cam pe la orele prânzului, o bătrână roagă o studentă s-o ajute cu sacoșa până sus, în capătul străzii. Studenta e drăguță, ia sacoșa și urcă. Bătrâna se plânge că o doare tiroida (normal, e miezul zilei și un soare foarte puternic). Ajunsă sus, o roagă pe studentă să-i ia un pachet de covrigei - dar numai de la aprozar (fata se duce, la aprozar n-au covrigi, așa că face un mare ocol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
săptămâna asta. Deși 1 martie e hăt în urmă, deși chiar acum când scriu lapovițează mohorât peste o tufă galbenă de forsythia înflorită în curte, deși în jurul meu s-au întâmplat mai mult lucruri triste decât mari bucurii, deși mă dor tendoanele lui Ahile de-mi sar ochii, tot mi-am găsit prilej de înseninare și de zburdat din te miri ce. Veți zice că sunt firimituri și poate chiar așa e. Dar eu una m-am îndestulat cu ele, de parcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
un balet modern, de-o grație complicată, îmbinând forța delicată cu imprevizibilul bombat al clipei... în timpul unei partide arbitrului de scaun i s-a făcut, pur și simplu, rău... îl depășiseră! Gălăgioase, jucătoarele zbârnâiau în continuare, pătrunse de competiție... Le durea pe ele fix în cur de chinurile arbitrului! În pauze majoretele își ițeau picioarele zvelte zăpăcind publicul... și eu ce naiba mai doream? Cafeaua nu-mi mai crea starea aceea de voioșie, de fericire minusculă, atât de necesară scrisului... *** Și se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
putut să o trăiască și casa vagon care ar fi înghițit-o și pe ea. Romanul, a cărui cheie de lectură o descoperim abia la sfârșit, nu este decât un „joc de-a mama și de-a Ina“: „Nu știu ce mă doare cel mai tare, buba uriașă care se încăpățânează să se țină scai de mine sau faptul că am făcut-o să trăiască. Am scos-o în lume, am rostogolit-o de pe-o pagină pe alta, ne-am jucat «de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
doi soți căpătînd accente absurde: „- Nu ți-e bine, Smărăndițo?... Smaragda? - se îndrepta el cînd gestul de necaz al Smărăndiței dovedea că nu e prea adîncită în durerea ei: Nu ți-e bine, Smaragda? - Nu, Egor Stepanovici, bine! - Poate te doare ceva? Să chemăm doctorul. - Nu, Egor Stepanovici, Nu e nevoie. N-am nimic! - Poate vrei să mergem undeva? [...] - Nu, Egor Stepanovici! Pentru vizite e încă prea devreme. - Atunci poate vrai să pornim la Chișinău sau la Odessa [...]. - Nu, Egor Stepanovici
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din tinerețe, încununată de razele legendei, vitregia sorții i-a fărîmițat, sub diverse stăpîniri străine, tot atîtea pietre pe pieptul lui, care i-au oprit respirația liberă veacuri de-a rîndul. Granițele înfipte în încheieturile acestui organism din copilărie au durut ca niște piroane în carne și au fost mai primejdioase ca orice boală vremelnică, fiindcă au stînjenit în permanență creșterea unui trup viguros. Am trăit perioade tulburi de apăsare, subt loviturile lor ar fi putut ușor să intervie stingerea noastră
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
deformează imaginea omului purificat de suferință printr-o continuă aderență la lumea materială. Ritualul hrănirii, al celor trei mese de o sărăcie imposibilă, transformă rândurile ordonate ale deținuților într-un grup haotic de animale flămânde. Îmbrăcămintea acoperă un trup ce doare continuu, ca un organism defect ținut în viață prin mijloace neînțelese. Corpurile înțepenesc în frigul polar, mișcările sunt puține și atent gestionate - se știe că deplasarea de dimineață spre câmpul de lucru trebuie să fie lentă, altfel deținuții nu vor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
șapte situații în care verbul-predicat se acordă la singular cu sintagma coordonată: (A) "dacă subiectul multiplu este postpus, este tolerat acordul prin atracție cu primul termen al subiectului" (punctul c). Se dau exemple ca Se aude ploaia și vântul., Mă doare capul, burta, ficatul. (B) "dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sunt substantive (masive sau nume abstracte) nearticulate, se admite acordul la singular" (punctul d). Se dau exemple ca Ploaie și vânt a mai fost și până acum., Era și aur
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ne interesează este clasificarea semantică a verbelor 6 (GALR I: 326), realizată în funcție de două trăsături semantice inerente, primitive: "schimbare" și "agentivitate". Variația acestor două trăsături determină identificarea a trei clase de verbe: verbe de stare, definite prin [− Schimbare, − Agentivitate] (a durea, a iubi, a se mira, a plăcea, a se sinchisi, a se teme, a urî, a ustura, a se învecina, a se înrudi); verbe de eveniment, caracterizate prin [+ Schimbare, − Agentivitate] (a ajunge, a cădea, a crește, a se scumpi, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cârțișoara și ajung înaintea scrisorii”, reeditează el întâmplările (p 47 din Cartea de început). Presat de evenimentele politice, dar și de ceea ce el simțea și numea Amor, cere mâna fetei care acceptă să i-o ofere cu aceeași dărnicie și dor ca și ale lui. Cu un camion pleacă și ajunge la Sibiu, merge la un preot, Dionisie Cornic, o cunoștință comună, și-i cere să-l ajute să procure verighetele necesare evenimentului pus la cale. Apoi, cu verighetele în buzunar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și o colegă de cameră, școlarizată în țesături. Ea scoate niște modele, iar eu acum îți scriu ție dragul meu. E în toată școala o liniște desăvârșită, în casă e cald, să mă invidiezi de contrastul care pe mine mă doare mult, când spui că la tine în cameră e așa de frig. De ce nu îți face focul? Nu e timpul să stai fără pic de foc în casă. De aș avea eu putere, ți-aș trimite puțină căldură de aici
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
era înțelegere reciprocă și armonia fără de care un cămin devine un adevărat Iad pământesc. Ajung până acolo și-mi zic că... numai atunci când ai iubit și iubești cu adevărat, durerea pe care de multe ori o cauzezi ființei iubite, te doare și pe tine poate mai mult ca persoana asupra căreia se răsfrânge. Țin să ți atrag atenția asupra unui lucru. Lenuța mi-a scris că atunci când ai fost la București erai slabă și că prea mult te expui. Îmi pare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
n-ar fi secret, chiar mi-a scris și poate și ție, este invitată la Târgoviște, la un botez. Mi a spus, e posibil să vină sâmbătă. Îi este dor să mă vadă, cum de altfel îmi este și mie dor de ea. Îmi scrie mult și frumos, a început să mă bucure mai mult. Prea tăcuse într-un timp și mă întristasem aproape de tot. De tăticu, ce să ți spun? Mi-a trimis certificatul pe care eu ți-l trimit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
unele mici treburi gospodărești și peste puțin dau să intru în casă. Ușa de la bucătărie a scârțâit și atunci mă aud strigat cu glasul ei, de totdeauna: Sandy, vino repede de-mi ține capul cu palmele, că rău mă mai doare ! Imediat am fost lângă ea. I-am îmbrățișat capul cu ambele mâini. Ea se uită la mine și îmi zâmbește. Mă privește o clipă cu ochii ei albaștri, face o mișcare a capului dreapta stânga-dreapta, și... gata ! N-am crezut
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tale de viață, dar de asta nu-i scutit nimeni de a trece dincolo. Cândva, presupunând că am trăit 110 ani, și m-ar anunța un cadru medical că după asta, precis voi muri, oare m-aș mai întrista? Ne doare inima când pierdem soțiile, rudele sau prietenii, dar, aici e durerea, nimeni, absolut nimeni, nu poate interveni cu nimic, să oprim întâmplarea. Am citit scrisoarea de la tine de mai multe ori. Nu e clar, pe 28 iulie 1987 sau pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]