12,743 matches
-
viață (Nireștean, 2006Ă. Sunt importante doar autoconservarea, autovalorizarea, performanța și câștigul. Se trăiește doar în prezent, evitarea sau ignorându-se experiențele dezavantajante. Viitorul e important doar pentru a economisi și a putea cumpăra. „Cumpăr, deci exist” reprezintă sloganul individualist al eului gol. Are loc o redimensionare a personalității la un nivel inferior, corespunzător vârstei copilăriei 5-12 ani, cu relații interpersonale superficiale, de scurtă durată - out of sight, out of mind - reacții impulsive, optimism inconstant motivat, apelare interpersonală pe numele mic. Se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al succesului, al omnipotenței (conform lui Eissler, 1949Ă. Acestea favorizează developarea, la vârsta tinereții, a neîncrederii și egosimului, a superficialității și invidiei, a tendinței de a trăi emoții intense și de a obține câștiguri facile (Fromm, 1942; Horney, 1939Ă. Psihologia eului va continua să influențeze descrierea și sistematizarea tulburărilor personalității, îndeosebi pe terenul conduitelor iraționale și imprevizibile. Personalitățile narcisiste, de tip borderline și pasiv-agresive sunt printre cele care beneficiază în cea mai mare măsură de această perspectivă. Diversitatea contribuțiilor personologice de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
favorizează structurarea unei imagini particulare despre sine - „Ești altfel decât ceilalți!” - cu unele deficiențe și atribute contradictorii. Există un deficit de integrare a supraeului drept consecință a reprimării conflictelor cu părinții - îndeosebi din etapa primei copilării. Ca urmare vulnerabilitatea propriului eu este proiectată asupra celorlalți fiind cultivat progresiv sentimentul adevărului propriu - paranoidismul - care îi îndepărtează pe cei din jur, în mod intolerant și incisiv, în scopul conservării individualității. Apare ca evidentă o organizare psihotiformă, realizată prin alte mijloace decât în cazul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
frustrat nevoia de intimitate, de apropiere față de persoanele din jur. Reperele dominante ale diagnosticului diferențial sugerează existența a două variante sau subtipuri ale tulburării de personalitate schizoidă. Unul este foarte apropiat de structura schizotipală, în sens psihodinamic, fiind prezente fragmentarea eului, deci a identității, mecanisme defensive primitive și o deficitară capacitate de raportare și de integrare a realității obiective. Cea de-a doua variantă - cu un nivel de sensibilitate mai ridicat - corespunde tulburării de personalitate depresive și, sub aspect clinic, asociază
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apropia de persoane importante sau de a agresa și domina în mod selectiv persoanele considerate lipsite de valoare sunt expresia trăsăturilor dezavantajante: nesiguranța și lașitatea. Sunt descrise două stiluri narcisice: unul hipervigil și cu tenacitate scăzută, ca expresie a unui eu fragil și empatic, respectiv unul dominator și tenace, corespunzător unui eu bine structurat, care nu este vulnerabil decât la manifestări de invidie și sfidare (Gabbard, 1983Ă. În ICD-10, tulburarea de personalitate narcisică nu are corespondent. Principalele repere etiopatogenetice le regăsim
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mod selectiv persoanele considerate lipsite de valoare sunt expresia trăsăturilor dezavantajante: nesiguranța și lașitatea. Sunt descrise două stiluri narcisice: unul hipervigil și cu tenacitate scăzută, ca expresie a unui eu fragil și empatic, respectiv unul dominator și tenace, corespunzător unui eu bine structurat, care nu este vulnerabil decât la manifestări de invidie și sfidare (Gabbard, 1983Ă. În ICD-10, tulburarea de personalitate narcisică nu are corespondent. Principalele repere etiopatogenetice le regăsim în teoria psihanalitică (Freud, 1914Ă. Pornind de la cele două subtipuri structurale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a implicării în situații de viață problematice. Are, de asemenea, tendința de a amplifica realitatea personală în sens negativ și pe cea exterioară în sens pozitiv. Îi sunt proprii asociațiile superficiale pe fondul hipervigilității, dar și amnezii selective asupra psihotraumelor. Eul hipotrofiat întreține în plan afectiv timiditatea și emoții negative persistente, alături de o anxietate îndreptată spre sine. Sunt descrise numeroase fobii, predominant de factură socială. Depersonalizarea este mereu prezentă, îndeosebi sub forma senzațiilor de înstrăinare și decolorare a propriilor trăiri afective
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
desfășoară în mijlocul vieții sociale. De asemenea, și atributul „incapacității de a învăța din experiență”, prezent la multe tulburări de personalitate, dar mai ales la cea antisocială. Desigur, sinele se cere - la acest nivel - înțeles într-un sens larg, ce cuprinde eul conștient și, practic, toate structurile persoanei până la zona de inserție interpersonal-socială. Tulburările în direcția relațiilor intepersonal-sociale în cadrul tulburărilor de personalitate au fost amplu și permanent discutate în literatură. Ele conduc la acel comportament maladaptativ, observabil de către alții, apropiați, cunoscuți sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în planul caracterului, iar distorsiunile în planul temperamentului configurează aspectul tipologic. Toate categoriile tulburărilor de personalitate s-ar caracteriza, în sensul TCI, prin valori scăzute la autodirecționare, fapt ce corespunde unui slab control al impulsurilor și o forță scăzută a eului, iresponsabilității, deficității de formulare și urmărire a scopurilor, incapacității de a se ajuta singur și unei scăzute autoacceptanțe. La fel, cei cu tulburări de personalitate au o slabă cooperativitate, manifestă printr-o proastă funcționare interpersonală, sunt intoleranți, egoiști, ostili, dezagreabili
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modelului celor cinci mari factori (FFMĂ sau a circumplexului. De asemenea, consideră că pentru caracterizare nu e suficientă sesizarea perturbării comportamentului și a funcționării sociale, dezadaptarea, încălcarea normelor sau infracționalitatea. Persoanele cu tulburare de personalitate au o modificare a structurării eului, a sinelui, nu doar resimțită subiectiv, ci suficient exprimată printr-o serie de caracteristici deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e sintetică și puțin eclectică. Ea se impune prin sublinierea faptului că e vorba de o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și interpretarea persoanei umane normale și dizarmonice. Teoria celor cinci mari factori asigură o acceptabilă acoperire caracteriologică, în perspectiva dimensiunilor psihice. Ea este însă lipsită de structură, centrare și ierarhizare. Se presupune tot timpul că persoana e centrată de un eu, un sine (selfă, reflexiv, spontan și proiectiv, dar totul rămâne o presupoziție neexplicită. De asemenea, atitudinile, problemele și comportamentul interpersonal, atât de mult accentuate de teoria circumplexului, sunt puse alături de alte manifestări psihice, fără diferențiere. Nu e comentată stima de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alte manifestări psihice, fără diferențiere. Nu e comentată stima de sine scăzută sau crescută. În sfârșit, nu sunt reliefate acțiunile care implică moralitate, responsabilitate, discernământul, culpa, generozitatea. În doctrina psihanalitică, pe cât e ea de rigidă și generalizatoare, este loc pentru eu, sine, impulsuri, tendințe, reflectarea altora în sine prin introjecția normativității sociale reprezentată de supra-eu. Aceasta conduce la conflict intrapsihic. Concepția lui Livesley, a lui Millon și, până la un punct, chiar circumplexul interpersonal, fac loc și ele unor astfel de probleme
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unora ca FFM să fie unica completare a sistemului categorial într-un viitor DSM-V, limitează perspectiva asupra persoanei. Circumplexul interpersonal rămâne interesant și util din multe puncte de vedere, dar și în acest caz, în forma clasică a circumplexului eul, sinele și conștiința morală sunt doar implicate, presupuse. O serie de aspecte ale psihismului nu sunt comentate, așa cum au indicat cei care arătau că doar doi din cei cinci mari factori sunt bine reprezentați. Lipsește, de exemplu, ceea ce se leagă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Tyrer nu comentează persoana normală decât aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale și celor de microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței morale. Millon sugerează o schemă vagă a personalității și dezvoltării acesteia, susținând continuumul tulburărilor psihice între simpla reacție, sindroamele complexe și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
antropologice mai adânci. În existența oricărui om, fără nici o implicare specială a psihopatologiei, există în mod firesc o diferență dar și o interrelație între două perspective. Pe de o parte dimensiunea structurală, de identitate cu sine organizată în jurul sinelui, a Eului său, exprimată prin trăsături care-l identifică și îl diferențiază de ceilalți, care integrează durata propriei biografii într-o exprimare personală proprie, într-o concepție despre lume, particulară care structurează destinul personal. Pe de altă parte se plasează manifestările curente
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se regăsesc - mai intens exprimate - la personalitățile cu trăsături accentuate sau la cele patologice. Pot fi considerate ca excepții de la această opinie personalitățile schizotipală, paranoică, borderline și uneori narcisică și isterică care sunt diferite corespunzător atributelor structurale și integrative ale Eului. Aceasta generează abilități și strategii particulare de prelucrare a experiențelor de viață și de adaptare la realitatea obiectivă. În același context se situează și calitatea informațiilor obținute de la aparținători și de la ceilalți membrii ai comunității de apartenență care condiționează adeseori
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității: temperamentul fundamentat biologic, un set de relații obiectuale internalizate, conștiința propriei identități, o constelație specifică de mecanisme defensive și un stil cognitiv personal. Cele două repere care marchează ontogeneza personalității și se intercondiționează reciproc sunt calitatea de ansamblu a Eului și aceea a relațiilor interpersonale. Pornind de la acest binom aceeiași autori descriu două subgrupuri caracteriale patologice. Primul este tipul introspectiv centrat pe autodezvoltare și autodefinire care este în același timp autocritic, perfecționist și competitiv. Cel de-al doilea - extrovert - cultivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
patologice sunt legate de faptul că el reprezintă expresia unor variante relaționale repetate frecvent și fixate cognitiv în trecutul personal (WESTEN, GABBARD, 2002Ă. Mecanismele defensive individuale nu schimbă legătura dintre conținuturile ideatorii și cele afective ci influențează și raporturile dintre Eu și obiect. Ca urmare ele se regăsesc integrate capacităților relaționale ale individului (VAILLANT și colab., 1999Ă. Stilul cognitiv personal și în cazul tulburărilor de personalitate este strâns conectat mecanismelor defensive. Astfel rigoarea și lipsa de flexibilitate ideatorie sunt întreținute și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se consideră că sunt fundamentate biologic dar și social și cultural. Interpretările psihodinamice pornesc tot de la conținuturile inconștientului și de la experiențele existențiale precoce pe care le consideră decisive în modelarea personalității și în amprentarea calitativă a biografiei personale. Din perspectiva Eului - FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
GABBARD, 2000Ă. Ea integrează o serie de subvariante având ca extreme pe cea expresivă în care terapeutul își conservă neutralitatea și apelează la interpretări respectiv pe cea suportivă care se adresează mecanismelor defensive ale pacientului privite ca părți integrante ale Eului. GABBARD propune un continuum terapeutic expresiv-suportiv cu următoarea succesiune de etape: interpretare → confruntare → clasificare → încurajarea elaborărilor → validare empatică → consiliere și stimulare laudativă → afirmare. Această variantă psihoterapeutică favorizează schimbarea în bine prin creșterea capacității de înțelegere a pacientului aferent interpretărilor și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conștientizeze faptul că este acceptat și înțeles - în sens intelectual - de către terapeut care însă își păstrează neutralitatea afectivă așa cum se întâmplă inițial în orice raport interpersonal din viața cotidiană. Sunt prevenite și pe această cale reacțiile autodestructive care perturbă structura Eului dar și calitatea și durata relației terapeutice. Psihoterapiile cognitive - sunt fundamentate pe modelul cognitiv al tulburărilor de personalitate elaborat de BECK și colab. (1990Ă. Conform acestuia trăsăturile personalității reprezintă expresia unor strategii adaptative care se adresează nevoilor de supraviețuire și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau SASB. El are trei repere dominante care reflectă în bună măsură opinia clasică asupra poziției centrale în spectrul nevoilor ființei umane a celei de afecțiune și putere. Primul reper vizează capacitatea de a avea reprezentări stabile și integrate ale Eului despre Sine și cei din jur. Cel de-al doilea cuprinde deficiențele relaționale interpersonale în sensul atașamentului, intimității și echilibrului iar cel de-al treilea integrează viciile comportamentului prosocial în sensul raporturilor dintre incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapiile de zi care corespund unor spitalizări parțiale cu 3-5 întâlniri pe săptămână, fiecare cu o durată de câteva ore. Se apelează la tehnici diferite - cognitiv-comportamentale pentru grupurile care au ca scop cultivarea aptitudinilor sau psihodinamice atunci când primează modificarea reperelor Eului. Terapiile de zi au ca urmare o diversitate de scopuri și sunt intensive. Grupurile variază numeric, structural și ca obiective, interacționează unele cu altele și din punctul de vedere al personalului implicat iar pacienții sunt încurajați să aibă în vedere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și nu în ultimul rând estomparea aspirațiilor prosociale ale Eului (ZINNER, 1976Ă. SONNE și SWIRSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă descriu câteva particularități ale terapiilor familiale. Astfel dinamica grupului, corespunzător varietății de roluri în care interrelaționează membrii familiei favorizează acuratețea diagnosticării personalităților patologice. Același rol îl are și fenomenul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1999Ă, GABBARD și colab. (2002Ă și GUNDERSON (2001Ă formulează următoarele scopuri majore ale strategiilor terapeutice în cazul tulburărilor de personalitate și anume: distorsiunile subiective și asistența în criză, estomparea conduitelor maladaptative, reabilitarea relațională și socială și stimularea coeziunii și autenticității Eului. Atingerea acestor scopuri antrenează componentele diferitelor niveluri expuse anterior. Astfel intervențiile în criză sunt abordate cu precădere în condiții de spitalizare și presupun o accesibilitate facilă la medicația psihotropă pe când reabilitarea relațională integrează cultivarea mecanismelor de coping și modele sociale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]